Coronavirus Science Report #91: Din nou cu măști pe stradă

Guvernul reintroduce obligativitatea purtării măștii, pentru toată lumea, în localitățile care trec de 6/1.000. Fumătorii au un risc crescut de a muri de COVID-19

 Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

1. România a înregistrat recordul cazurilor noi de COVID-19 în această pandemie, iar trendul rămâne unul ascendent;
2. Guvernul a decis să țină școlile deschise indiferent de nivelul infecțiilor, în timp ce reintroduce purtarea obligatorie a măștii pe stradă în localitățile cu o incidență cumulată de 6/1.000;
3. Un studiu britanic arată că fumatul crește semnificativ riscul de a face o formă gravă de COVID-19 și de a muri, contrazicând direct ipoteze contrare apărute la începutul pandemiei;
4. Simptome de durată ale COVID-19 apar la peste jumătate dintre supraviețuitori;
5. Pfizer/BioNTech au aplicat oficial pentru aprobarea vaccinului la copii de 5-11 ani.

Cea mai rea săptămână de până acum

Săptămâna aceasta, până la momentul publicării acestui articol, România depășise deja de două ori recordul de cazuri noi. De fapt, au fost trei zile care au depășit vârful anului trecut, de 10.269 de cazuri, în 18 noiembrie 2020. Până săptămâna aceasta, se înregistraseră peste 10.000 de cazuri/zi doar de patru ori, în vârful valului doi. Acum au fost deja trei zile consecutive și situația arată că valul pandemic e încă în zona ascendentă.

CITEȘTE ȘI: Evoluția COVID-19 în România

Cauzele sunt mai multe: varianta Delta a coronavirusului, mai infecțioasă, a devenit tulpina dominantă; România este pe penultimul loc din UE la vaccinarea anti-COVID-19; campaniile de dezinformare anti-COVID-19 vin la pachet și cu nerespectarea altor măsuri de distanțare socială; autoritățile – cu un guvern aflat în plină criză politică – schimbă de la o săptămână la alta regulile, părând a avea ca principal scop ținerea economiei deschise cât mai mult timp și nu prevenirea pandemiei.

Noile măsuri anunțate de guvern joi seară, printr-o Hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență„HOTĂRÂRE nr. 76 din 30.09.2021 privind stabilirea unor măsuri necesar a fi aplicate în contextul pandemiei de COVID-19 și pentru aprobarea majorării cantităților stocurilor de urgență medicală cu produse, materiale și echipamente sanitare necesare în procesul de vaccinare a populației împotriva virusului SARS-CoV-2”,g4media.ro (PDF) decuplează școlile de de rata de incidență cumulată la 14 zile, permițând continuarea lor pe timp nedefinit. Școala se va face online doar în cazurile în care apar infectări la nivel de clasă/unitate de învățământ. Se propune testarea rapidă a elevilor, cu teste de salivă, dar aceeași hotărâre deleagă Ministerului Sănătății sarcina găsirii un astfel de test rapid eficient. 

În plus, prin aceeași hotărâre, care modifică regulile de participare la o serie de activități, permite și participarea celor care au avut COVID-19 în ultimele 180 de zile, pe lângă vaccinați, la diverse acțiuni și evenimente. Cea mai importantă schimbare este însă obligativitatea purtării măștii, atât în spații deschise (pe stradă, deci), cât și închise, pentru toate persoanele, în localitățile în care rata de incidență depășește 6/1.000.

În aceste condiții, creșterea numărului de cazuri până spre 20.000/zi, așa cum a prezis coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, Valeriu Gheorghiță.„Valeriu Gheorghiță: România ar putea ajunge la 20.000 de cazuri de Covid pe zi în octombrie”, digi24.ro este foarte probabilă. De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că există un decalaj de circa șapte-zece între creșterea numărului de cazuri și momentul în care acest lucru se vede în numărul internărilor la ATI și creșterea numărului deceselor. Deja cifrele au atins sau au depășit nivelurile înregistrate în valul din toamna trecută și e de așteptat să apară o presiune tot mai mare asupra sistemului sanitar. 

CITEȘTE ȘI: Câți români a ucis COVID-19 cu adevărat?

După experiența de anul trecut, când s-a aflat după câteva luni că o parte dintre decesele provocate de COVID-19 n-au fost înregistrare, va trebui să așteptăm statisticile oficiale pentru a calcula, din nou, decesele în exces și efectul real pe care al patrulea val al pandemiei îl are asupra societății românești.

Fumatul crește riscul de deces de la COVID-19

Un studiu britanic publicat în revista Thorax,„Smoking and COVID-19 outcomes: an observational and Mendelian randomisation study using the UK Biobank cohort”, thorax.bmj.com parte a grupului BMJ, arată că fumatul agravează COVID-19 la cei care contractează boala și le crește riscul de deces. 

Studiul folosește date clinice de la 421.469 de persoane care au avut COVID-19, colectate în perioada ianuarie-august 2020 pentru Biobank, o bază de date folosită în principal pentru un studiu pe termen lung despre rolul factorilor de mediu și al predispozițiilor genetice în dezvoltarea unor boli. Dintre aceștia, 4% erau fumători, iar 37% foști fumători. Concluzia studiului este că, în cazul fumătorilor activi, riscul de a fi internați crește cu 80%, iar riscul de deces este de 2-6 ori mai mare decât la nefumători.

Studiul contrazice ideea că fumătorii ar fi protejați de boală. În primele luni ale pandemiei, au circulat informații care susțineau că fumătorii ar fi mai protejați de COVID-19 decât alte persoane,„An inverse relationship between smoking and COVID-19”, news-medical.net pe baza a diverse studii de mică amploare și care nu trecuseră prin procesul de peer review. 

Ba chiar a fost propusă folosirea nicotinei în tratarea bolii, într-un studiu care pare să fi fost abandonat în faza de recrutare,„Efficacy of Nicotine in Preventing COVID-19 Infection”, clinicaltrials.gov probabil din lipsă de candidați.

COVID-19 crează probleme de lungă durată

Un studiu publicat în PLOS Medicine„Incidence, co-occurrence, and evolution of long-COVID features: A 6-month retrospective cohort study of 273,618 survivors of COVID-19”, journals.plos.org încearcă să afle cine sunt persoanele care suferă de COVID-19 pe termen lung (sau „long COVID”). 

Studiul a analizat 273.618 de supraviețuitori ai COVID-19 pentru prezența și corelațiile dintre nouă simptome ale bolii la șase luni și între trei și șase luni de la diagnostic: dificultăți de respirație, oboseală, dureri în gât sau piept, dureri de cap, simptome abdominale, mialgie, alte dureri, probleme cognitive și anxietate/depresie. 

Conform cercetării, 57% dintre cei care au trecut prin COVID-19 au avut una sau mai multe simptome pe parcursul tuturor celor șase luni, inclusiv în faza acută a bolii, iar 46,55% în perioada dintre trei și șase luni de la diagnostic. Două treimi dintre cei din urmă n-au prezentat simptome în perioada de la vindecarea de COVID-19 și trei luni de la diagnostic. Persoanele care au avut forme grave ale bolii au un risc mai ridicat de a se confrunta cu simptome pe termen lung.

Procentele sunt semnificativ mai mari decât la cei care au probleme după gripă, ceea ce arată că efectele de sănătate ale COVID-19 sunt mai complicate.

Vaccin pentru 5-11 ani

Pfizer și BioNTech au aplicat oficial„Pfizer and BioNTech Submit Initial Data to US FDA From Pivotal Trial of COVID-19 Vaccine in Children 5 to 11 years”, pfizer.com pentru autorizarea utilizării de urgență a vaccinului Cominarty la copii de 5-11, în SUA, de către Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA). Este așteptat o mișcare similară și în Europa. Aprobarea ar putea veni la finalul lunii octombrie sau începutul lui noiembrie. Aplicația se bazează pe cel mai recent studiu al companiei, care arată că vaccinul este sigur și eficient la copii.