Imagezoo/Getty Images

Uleiurile de șarpe și automedicația „luptă” împotriva COVID-1941 min read

De Mihai Ghiduc 27.01.2021, ultima actualizare: 28.01.2021

Falși experți propun public tratamente anti-COVID-19 „care sigur dau rezultate”, pe baza unor interpretări artistice ale unor informații limitate.

În secolul a XIX-lea, în SUA, uleiul din şarpe de apă pescuit în China era vândut drept remediu universal de diverși șarlatani ambulanți, la târguri. Clark Stanley era cel mai cunoscut dintre aceștia. După ce substanța sa a fost dovedită a fi frauduloasă și fără efect, „uleiul de șarpe” a devenit sinonim cu un produs fără valoare, vândut pe post de medicament. În lumea modernă, acesta a fost înlocuit de diverse produse numite „suplimente alimentare” sau chiar de medicamente care se vând fără prescripție, folosite altfel decât au fost concepute. Ar fi fost culmea ca o pandemie precum COVID-19 să nu producă propriile „uleiuri de șarpe”.

Adevărul este că, la aproape un an de la începutul pandemiei de COVID-19, nu există încă un tratament clar împotriva acestei boli. Da, au fost aprobate mai multe medicamente pentru utilizare clinică, unele cu rezultate promițătoare (mai ales, corticosteroizii, precum dexametazona), mai există o serie de candidați promițători (în special anticorpii monoclonali), dar protocoalele de tratament sunt complexe și conțin, adesea, și medicamente despre care s-a demonstrat deja că n-au eficiență sau despre care nu există încă date clare, în lipsa unei soluții mai clare. 

CITEȘTE ȘI: Tratamentul pentru COVID-19. Situația la zi.

Majoritatea acestor soluții au fost propuse pe baza experiențelor anterioare cu rudele mai mortale ale COVID-19, SARS și MERS, a unor studii limitate, pe puțini pacienți sau a preferinței unor medici sau cercetători pentru un tratament sau altul, cel mai adesea pentru medicamente mai vechi, care au fost propuse ca tratament pentru cam orice boală nouă.

Nu-i de mirare deci că, într-un context atât de confuz, apar tot felul de indivizi care știu „exact” care-i soluția și încep să o promoveze agresiv, încercând să-i convingă pe mulți dintre cei speriați de boală că soluții simple, ieftine și rapide pentru un tratament de acasă împotriva coronavirusului există. Căutările substanțelor promovate de acești falși profeți au explodat pe Google. 

Studii vs. studii

Din nefericire, genul acesta de tratamente sunt alimentate și de înțelegerea greșită a unor studii publicate sau, efectiv, de faptul că sunt publicate și destul studii slabe sau neverificate. Studiile de tip pre-print despre COVID-19 au început să circule cu viteză în prima parte a pandemiei,„The preprint problem: Unvetted science is fueling COVID-19 misinformation”, arstechnica.com lucru util în contextul unei nevoi de informație rapidă, dar care a și aglomerat internetul cu date care pot demonstra absolut orice idee, oricât de trăsnită. 

CITEȘTE ȘI: Speculații vs. știință: nu toate studiile sunt egale

Nici faptul că multe dintre tratamentele sau vaccinurile care funcționează au fost prezentate, într-o primă fază, prin comunicate de presă, studii pre-print sau informații preliminare, nu a ajutat. Acum pentru orice studiu care demonstrează că o substanță nu funcționează, se va găsi unul care arată că merge. Că diferă calitatea studiului – acestea sunt doar detalii pentru cei care au deja o convingere. 

În plus, neînțelegerea fazelor bolii alimentează dezinformarea. Dacă se spune că substanța X funcționează în cazuri medii, cineva va trage concluzia că sigur previne îmbolnăvirea. Sau, dacă se arată că nu funcționează pe bolnavi, se va striga repede: „Da, dar n-au dat-o la timp”. 

Când dovezile sunt prea vagi, se folosește argumentul „Dar oamenii mor, iar noi pierdem vremea cu studii”, pentru a se cere scăderea standardelor necesare aprobării unui medicament sau altul.

Tratamentele alternative, promovate de antivacciniști

În condițiile atâtor informații contradictorii disponibile online, tentația autotratamentului e mare, iar încrederea cu care promotorii „tratamentelor alternative” își împing ideile în față îi fac pe mulți să apeleze la aceste soluții neverificate, neconfirmate sau de-a dreptul false. 

Adesea, promovarea agresivă a unor tratamente alternative este însoțită de campanii antivaccin și au o tentă conspiraționistă. Mulți dintre acești falși profeți susțin că, din moment ce iată, avem această soluție ieftină și simplă, vaccinul este inutil, totul e doar schemă a Big Pharma care vrea să ne ascundă adevărata soluție ca să facă mai mulți bani. Tot ei îți vor spune că vaccinul e inutil, din moment ce poți să scapi de boală cu o pastilă de câțiva lei.

Asemănarea acestui tip de promovare cu cea a forsiției, de către personajul lui Jude Law din filmul Contagion (2011), nu e întâmplătoare – genul acesta de „soluții” apar mereu în vreme de criză. Scenariștii acelui film s-au inspirat, la rândul lor, din felul în care a reacționat lumea în timpul pandemiilor precedente. Ai spune că asta se întâmpla în altă epocă, dar internetul ne-a demonstrat de mult că accesul liber la informație e inutil dacă acea informație nu e procesată cum trebuie sau dacă este poluată de dezinformări și fake news-uri.

CITEȘTE ȘI: Știință versus Hollywood: Cât de realist e Contagion (2011)?

Desigur, ce uită să spună antivacciniștii ce promovează aceste alternative este că, folosite ca profilactic, aceste tratamente false sau neverificate ar trebui luate în continuu – spre deosebire de vaccin –, când despre situația în care sunt utilizate ca tratament, acest lucru înseamnă că boala a fost contractată. Nu există vreo dovadă că vreunul dintre tratamentele promovate de ei ar reduce riscul de a muri, care rămâne în jur de 1%, mai ridicat în cazul persoanelor în vârstă și a celor cu comorbidități.

Uleiurile de șarpe n-au ocolit România

În România, aceste pseudotratamente sunt promovate în reviste ortodoxe de Virgiliu Gheorghe, un teolog antivaccinist care promova tratamente false și împotriva cancerului la clinica lui George Becali„La clinica lui Becali, bolnavii sunt trataţi cu leacuri pentru cancer nedovedite ştiinţific”, libertatea.ro de Iulian Capsali, un alt susținător al Coaliției pentru Familie, sau de Adina Alberts, un medic cu aspirații politice, direct pe pagina ei de Facebook. Cea din urmă, care ar trebui să știe că schemele de tratament nu se publică în social media, își începe postarea cu falsa afirmație: „Marea majoritate a medicilor de familie sunt de acord cu această schemă de tratament”.Nu am pus link-uri către aceste pseudosoluții din motive evidente.

Cel mai adesea, tratamentele propuse sunt însoțite de exemple ale unor persoane care le-au folosit și s-au vindecat, după modelul de la teleshopping. Problema este că este foarte ușor să găsești pe cineva care a luat o anumită substanță și și-a revenit. Pentru acești promotori ai pseudoștiinței nu contează că, în cazul unei boli cu o rată de recuperare de peste 95% genul acesta de anecdote nu dovedesc nimic, efectiv orice substanță – chiar și ciocolata, sucul de mere sau salata de ceapă – putând fi declarată tratament pe bază de experiență personală. 

Automedicația, o eternă problemă

Cu sau fără pandemie, automedicația e o problemă eternă și unul dintre principalele motive al creșterii rezistenței anumitor bacterii la antibiotice.„Self-medication: A current challenge”,  ncbi.nlm.nih.gov În cazul specific al COVID-19, în contextul în care cazurile ușoare sunt tratate la domiciliu, riscul ca pacientul să apeleze la alte medicamente decât cele recomandate de medici crește. 

Mai mulți specialiști au observat încă din vara lui 2020 interesul crescut pentru autoadministrarea a diverse substanțe despre care se credea că ar putea fi eficiente împotriva COVID-19.„Self-medication during Covid-19 pandemic: challenges and opportunities”,  springer.com Aceștia spun însă că, mai ales în condiții de pandemiei, este recomandabil ca niciun tratament să nu fie luat fără aprobarea unui specialist. Pentru că inclusiv un tratament dovedit ca dexametazona, care este recomandat doar în cazurile grave de COVID-19, poate deveni periculos dacă e luat în alte situații, existând riscul afectării unor organe.  

„Tratamente” pe care NU trebuie să le iei acasă

Iată mai jos, pe scurt, o serie de tratamente anti-COVID-19 promovate ca soluție definitivă împotriva bolii, care au fost dovedite că nu funcționează sau despre care există încă foarte puține date. Aceste substanțe nu trebuie folosite acasă, pentru autotratarea coronavirusului.

Hidroxicolochina, „tratamentul” politizat

Cel mai celebru astfel de tratament e cel cu hidroxiclorochină sau, mai specific, combinația de hidroxiclorochină, azitromicină și zinc. Promovat intens la începutul pandemiei, tratamentul a fost îmbrățișat rapid de președintele Trump, iar de aici până la transformarea acestuia în „adevărata soluție” în lumea suporterilor acestuia a fost doar un pas. Chiar și acum, în lumea QAnon, „tratamentul” este în continuare promovat.

CITEȘTE ȘI: Hidroxiclorochina, soluția simplă, ieftină și mult prea minunată la COVID-19

Hidroxiclorochina, un medicament antimalarie, a fost și este încă folosită în spitale, în ciuda a tot mai multe studii ample care arată că nu este eficientă împotriva COVID-19. Însă, atunci când președintele Trump sau avocatul său, Rudy Giuliani, un alt promotor asiduu al acestei soluții, au făcut COVID-19, aceștia nu s-au tratat cu ce au promovat. Ambii au apelat la anticorpii monoclonali, un tratament experimental scump și greu de obținut, care pare a da rezultate bune dacă este administrat la scurt timp după declanșarea bolii.

Ivermectina, medicamentul veterinar

Dacă hidroxiclorochina nu mai e la modă, a venit rândul ivermectinei. Pe baza unui studiu din vara lui 2020, care arăta că ivermectina ucide virusul in vitro (adică într-o eprubetă sau cutie Petri), acest medicament veterinar antiparazitar a devenit și el „soluție supremă”. 

Nu a contat că același studiu spunea că, și în cazul SARS, medicamentul funcționa in vitro, dar n-a dat rezultatele așteptate pe oameni și că e nevoie deci de teste mai clare. Acestea au venit recent și au arătat că nici în cazul COVID-19 ivermectina nu este eficientă.„The effect of early treatment with ivermectin on viral load, symptoms and humoral response in patients with non-severe COVID-19: A pilot, double-blind, placebo-controlled, randomized clinical trial”, thelancet.com Pentru moment, nu există alte studii clare, iar recomandarea Pan-American Health Organization (PAHO) din vară, împotriva folosirii medicamentului, rămâne valabilă.„Recommendation Regarding the Use of Ivermectin as a Treatment for COVID-19, 22 June 2020”, paho.org

Problema a fost amplificată și de faptul că medicamentul a devenit extrem de popular în America Latină,„Latin America’s embrace of unproven COVID treatment hinders drug trials”, nature.com în special în țări precum Peru, Bolivia, Brazilia și Guatemala, dar nu numai. Chiar și în România, în decembrie 2020, directorul companiei Terapia Cluj a decis să doneze 10.000 de tablete ca un prim pas în direcția aprobarii medicamentului.„Compania Terapia Cluj va dona 10.000 de tablete de ivermectină, pentru tratarea COVID-19”, mediafax.roun prim pas în direcția aprobarii medicamentului.„Compania Terapia Cluj va dona 10.000 de tablete de ivermectină, pentru tratarea COVID-19”, mediafax.ro Medicamentul a căpătat subit notorietate după ce, în ianuarie, Antena 3 a promovat un medic de origine română din Las Vegas care susține că a tratat, cu succes, pacienții cu acest medicament, în faze incipiente ale bolii. 

Această apetență pentru ivermectină a fost amplificată de o schimbare recentă din SUA. National Institute of Health a modificat o recomandare împotriva medicamentului într-una neutră,„Statement on Ivermectin”,  covid19treatmentguidelines.nih.gov care spune practic că nu există încă suficiente studii. Promotorii acestei substanțe au interpretat-o drept o aprobare, în ciuda faptului că Administrația Americană pentru Medicamente și Alimente (FDA) spune în continuare că acest medicament nu trebuie folosit împotriva COVID-19.„FAQ: COVID-19 and Ivermectin Intended for Animals”, fda.gov Aprobarea anterioară dată de FDA pentru utilizarea umană a acestui medicament privea exclusiv tratarea unor paraziți intestinali. Efectele secundare ale ivermectinei pot fi grave, de la probleme dermatologice până la hepatită.

Trebuie spus și că ivermectina este investigată în continuare în diverse studii clinice și, în funcție de descoperirile făcute de acestea, recomandările pentru sau împotriva folosirea acestei soluții se pot schimba. Cert este că, până acum, nu există dovezi în favoarea utilizării.

Oleandrina, otrava fără studii

Oleandrina, o substanță toxică extrasă din leandru, care nu este aprobată ca medicament, dar este folosită în medicina tradițională și e disponibilă ca supliment alimentar, a fost promovată în vară ca posibilă soluție anti-COVID-19 de către Mike Lidell, CEO-ul companiei My Pillow, un suporter al președintelui Trump. Care, întâmplător sau nu, este și investitor într-o fabrică care produce oleandrină. Și Ben Carson, medic care a fost secretar al dezvoltării urbane în guvernul Trump, a promovat medicamentul.

Spre deosebire de propunerile anterioare, în cazul oleandrinei studiile sunt și mai limitate și tot doar in vitro, iar specialiștii„Oleandrin, Covid-19 Treatment Pitched to Trump, Could Be Dangerous”, nytimes.com avertizează că substanța poate fi chiar mortală. Nu există, în momentul de față, nicio dovadă că oleandrina ar trata COVID-19.

Antibioticele

SARS-CoV-2 este un virus, iar antibioticele nu funcționează împotriva virusurilor. Cu toate acestea, în spitale, se folosesc uneori antibiotice pentru a evita infecții suplimentare, care ar putea complica recuperarea. Nu este recomandată autoadministrarea antibioticelor, pentru că pot crește rezistența bacteriilor la acestea. În cazul COVID-19, azitromicina este antibioticul care a ținut capul de afiș, în combinația deja celebră cu hidroxiclorochina, însă a fost testată și independent. Cei care se ocupă de studiul britanic Recovery au anunțat„RECOVERY trial finds no benefit from azithromycin in patients hospitalised with COVID-19”, recoverytrial.net în decembrie că nu au găsit efecte benefice ale folosirii acestui antibiotic în tratarea COVID-19. 

Umifenovir

Un medicament antigripal utilizat intens în Rusia și China, dar care nu este aprobat în UE și SUA, umifenovir și-a făcut loc și în schema de tratament din România,„ORDIN 2054 27/11/2020”, legislatie.just.ro promovat de Adrian Streinu-Cercel, după ce Gigi Becali a făcut o donație de 100.000 de pastile. Asta în ciuda faptului că încă din vara anului trecut au apărut date că nu este eficient împotriva COVID-19.„Efficacy and safety of umifenovir for coronavirus disease 2019 (COVID‐19): A systematic review and meta‐analysis”, ncbi.nlm.nih.gov Unele persoane care au avut sau au suspectat că au COVID-19, au încercat să obțină medicamentul de peste hotare.„Un medicament rusesc antiviral, folosit pentru COVID și aprobat în schema Ministerului Sănătății, e oprit în vamă”, libertatea.ro În nordul Moldovei, medicamentul este tranzitat ilegal peste graniță, conform unei persoane care l-a folosit pentru autotratarea unui COVID-19 autodiagnosticat.

Forsiția și medicina tradițională chinezească (MTC)

Chinezii sunt foarte mândri de medicina lor tradițională și insistă să o promoveze drept o variantă complementară a medicinii moderne, reușind să convingă chiar și OMS să o promoveze.„WHO Promotes Unscientific TCM”, sciencebasedmedicine.org În esență însă, dincolo de câteva lucruri specifice, precum acupunctura, medicina tradițională chinezească se bazează pe diverse extracte de plante, adică e doar un Plafar cu mai multă tradiție, fiind bazat pe o carte apărută în 1596, Compendium of Materia Medica sau Bencao Gangmu

Anul e un indiciu clar că respectiva carte nu vine dintr-o perioadă în care exista conceptul de studiu clinic sau de test dublu orb. Faptul că s-a dovedit că o substanță folosită în MTC, artemisinina, tratează malaria, iar Tu Youyou,Detalii pe wikipedia.org cea care a descoperit acest tratament a primit Nobelul, i-a dat chiar un aer de respectabilitate.

Evident că, mai ales la începutul pandemiei, diverși medici chinezi au încercat să demonstreze că MTC funcționează împotriva COVID-19. Așa s-a ajuns ca acum Iulian Capsali să promoveze un asemenea supliment alimentar, numit, Agripavi, al cărui prim ingredient este chiar extractul de forsiția. 

Alte astfel de extracte din ierburi au fost promovate intens în China: Lianhua Qingwen și Jinhua Qinggan, pentru cazuri medii, și Xuebijing, pentru cele grave. Mai e cazul să spunem că nici pentru acestea nu există dovezi?

Supradozele de vitamine

Pornită de un laureat al premiului Nobel pentru chimie și pentru pace, Linus Pauling, care credea în ultima parte a vieții că vitamina C poate trata răceala obișnuită și chiar cancerul, obsesia publică pentru vitamine a crescut în timp.„The Vitamin Myth: Why We Think We Need Supplements”, theatlantic.com Chiar și acum, în ciuda lipsei oricărei dovezi, majoritatea medicilor și farmaciștilor îți vor recomanda vitamina C în caz de răceală. 

CITEȘTE ȘI:  6 câștigători ai Nobelului care au căzut în capcana pseudoștiinței

Există și un domeniu alternativ al medicinei, medicina ortomoleculară, care promovează intens utilizarea supradozelor de vitamina C pentru cam orice boală și ar fi fost culmea să nu-și propună soluția și pentru COVID-19. Și cum unele universități occidentale au departamente de medicină ortomoleculară – ceea ce nu e un indicator al calității, și homeopatia se studiază în unele facultăți –, nu-i de mirare că studiile au proliferat. Până în acest moment, ca și în cazul altor boli, nu există vreo dovadă că supradoza de vitamina C ar avea efecte.

Au apărut însă studii despre faptul că lipsa vitaminei D, care este obținută, în mod natural, prin expunerea la soare, ar putea avea un efect negativ, crescând riscul de a dezvolta forme grave ale bolii, ceea ce i-a determinat pe unii medici să recomande utilizarea ei în cazul persoanelor care au un deficit. Și în cazul vitaminei D, genul acesta de recomandări precede COVID-19, fiind utilizată constant încă de acum un secol. Însă dovezile că acest supliment ar avea un rol preventiv în cazul coronavirusului încă lipsesc.„Vitamin D and COVID-19: why the controversy?”, thelancet.com

Supradoza de vitamine poate avea și ea consecințe, mai ales în cazul vitaminei D. Dacă vitamina C în exces este eliminată rapid din organism, iar corpul prinde doar ce are nevoie – motivul principal pentru care tratamentele cu vitamina C în exces nu pot funcționa –, în cazul vitaminei D, supradoza„Vitamin D toxicity: What if you get too much?”,  mayoclinic.org poate duce la hipercalcemie, acumularea calciului în sânge, ceea ce provoacă stări de greață, vomă, slăbiciune și urinări frecvente.  

Zincul

Este un alt supliment alimentar promovat ca profilactic, din nou în combinație cu hidroxiclorochină și azitromicină. Ca și în cazul vitaminelor, sunt numeroase studii care-i cercetează posibilele beneficii, deși nu există încă vreunul care să-i dovedească eficiența împotriva COVID-19. S-a arătat însă că deficiența de zinc crește riscul de a dezvolta forme grave ale bolii și se propune folosirea lui în terapie, pentru că este considerat sigur și nu există interacțiuni cu alte medicamente.Zinc against COVID-19? Symptom surveillance and deficiency risk groups”, ncbi.nlm.nih.gov Însă “n-are cum să strice” e un argument slab, nu unul care să-l impună drept profilactic. 

Melatonina

Un alt potențial tratament promovat este melatonina, un hormon folosit pentru tratarea insomniilor. În Europa, e autorizat pentru folosirea la adolescenți și la adulți de peste 54 de ani, în timp ce în SUA, deși FDA nu îl consideră medicament și nu l-a aprobat pentru utilizare, este cel mai vândut supliment alimentar folosit pentru tratarea somnului. 

Utilizarea melatoninei împotriva COVID-19 a fost sugerată de mai multe articole, prtecum unul publicat în revista Diseases care sugerează că tratamentul ar fi „glonțul de argint”„Can Melatonin Be a Potential “Silver Bullet” in Treating COVID-19 Patients?”, mdpi.com care poate rezolva pandemia. Dincolo de titlul de tabloid, cercetarea se bazează exclusiv pe dovezi indirecte, în principal pe cele obținute de un studiu observațional„A network medicine approach to investigation and population-based validation of disease manifestations and drug repurposing for COVID-19”, journals.plos.org care susține că a descoperit o scădere a riscului de a dezvolta COVID-19 în cazul celor care au folosit melatonină. Cu alte cuvinte, s-au analizat niște date deja existente, în căutarea unei corelații, dar nu a fost testată folosirea acestui hormon.

De altfel, inclusiv autorii studiului spun că utilizarea melatoninei trebuie mai întâi cercetată așa cum trebuie, în timp ce alți specialiști au criticat modul în care au ales să-și prezinte descoperirea ca fiind înșelător.„Melatonin does not prevent or treat COVID-19, experts say”, yahoo.com

Curcumina

Curcumina este un colorant alimentar care este și principalul component al turmericului, ingredientul care dă gust și culoare curry-ului, care a ajuns cumva pe lista pseudo-tratamentelor anti-COVID-19 în ciuda faptului că nu a avut până acum vreo utilizare medicinală reală. Desigur, e vândut ca panaceu sub formă de supliment alimentar, pentru tot felul de afecțiuni. O scurtă căutare a studiilor care-l promovează va găsi destule care sugerează că ar funcționa împotriva SARS-CoV-2, dar niciunul care să-i dovedesc clar eficiența. 

Cercetătorii cu experiență au aflat însă că acest compus face parte dintr-o listă destul de lungă de substanțe care dau adesea rezultate fals pozitive, fără vreun rol teraputic real,„The Essential Medicinal Chemistry of Curcumin”, ncbi.nlm.nih.gov ceea ce-i determină să piardă timp și resurse în cercetări ce nu duc la vreun rezultat. Oarecum amuzant, aceste substanțe sunt numite, în engleză, „pan-assay interference compounds”. Prescurtarea este PAINS, de la durerile de cap pe care le dau cercetătorilor. 

Albastrul de metilen

În medicină, albastrul de metilen se folosește, în special, pentru tratarea methemoglobinemiei, o boală ce afectează transportul oxigenului în sânge, dar și ca antidot împotriva intoxicației cu monoxid de carbon sau a otrăvirii cu cianură. Este primul medicament în întregime sintetic, creat în 1876. 

Ca și alte substanțe, cercetarea sa ca tratament anti-COVID-19 a fost propusă în câteva studii, fără vreun rezultat serios. Însă, cum gargara cu albastru de metilen a tot fost folosită drept ceea ce numim acum, „leac băbesc” pentru durerile de gât, nu-i de mirare că unii cred că ar putea preveni îmbolnăvirea. 

Trebuie spus însă că, datorită faptului că substanța nu este asimilată de organism și colorează urina, medicii au folosit-o adesea ca placebo, pentru a-și convinge pacienții că ceva-ceva tot s-a întâmplat. Ca efect secundar însă, acest lucru face dificilă testarea tratamentului în studii dublu-orb (din moment ce pacientul poate verifica dacă a primit sau nu substanța la prima vizită la baie).

Dioxidul de clor

Această substanță folosită ca înălbitor sau dezinfectant a intrat și ea în vizorul promoterilor pseudoștiinței împotriva COVID-19. Chiar și Trump a sugerat, la un moment dat, că acesta ar putea fi injectat pentru a trata boala. 

Sub forma MMS sau Miracle Mineral Supplement, un termen inventat în 2006 de scientologistul Jim Humble, dioxidul de clor a fost promovat în timp ca tratament-minune împotriva a cam orice, de la gripă și răceală până la malarie, HIV și cancer. Substanța este însă toxică, ceea ce a forțat FDA-ul american să avertizeze populația că folosirea sa e similară cu a bea înălbitor.„FDA warns consumers about the dangerous and potentially life threatening side effects of Miracle Mineral Solution”, fda.gov Asta nu l-a împiedicat pe un judecător din Argentina să ordone,„Man dies after judge forces clinic to use unproven COVID treatment”, cbsnews.com la cererea familiei, a un pacient de 93 de ani să fie tratat cu dioxid de clor, ceea ce a dus la moartea acestuia. 

În mod nu neapărat surprinzător, promotorii români ai tratamentelor alternative evită să treacă și această substanță – mult prea evident ucigașă – pe listă.

Uleiurile esențiale

Adepții tratamentelor alternative îți vor recomanda, adesea, și pulverizarea unor uleiuri esențiale din diverse substanțe în aer, ca „suport în terapie”, pentru că ar avea efecte „antiinflamatoare, imunomodulatoare, bronhodilatatoare şi antivirale”. Desigur, aromoterapia, pseudoștiința care recomandă uleiurile esențiale pentru – ai ghicit – cam orice, este la fel de inutilă„Sorry, Your Essential Oils Are Essentially Useless”, huffpost.com ca și multe alte „tratamente” alternative.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #70: COVID-19 ar putea fi o boală vasculară

De
Un nou studiu schimbă perspectiva despre COVID-19. Vești bune despre protecția vaccinurilor la noile tulpini. Un prim vaccin pentru copiii 12-15 ani este aproape de aprobare în SUA și investigat pentru aprobare în UE.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #69: Mortalitate crescută în zonele mai sărace ale unui oraș

De
Pfizer lucrează la două medicamente antivirale, iar Sanofi va produce vaccinul Moderna. Un studiu realizat în Chile arată că în zonele sărace mortalitatea e mai mare, în special la persoanele sub 80 de ani
CORONAVIRUS|TIPPING POINT

Tulpină nouă, alegeri, sărbători? Cum a fost învinsă India de coronavirus

De
320.000 de cazuri într-o zi. Sistemul sanitar din a doua cea mai populată țară a lumii e în colaps, după ce un al doilea val al pandemiei a venit prea târziu.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #68: Cheagurile de sânge, efect secundar foarte rar al vaccinului Jannsen

De
Producătorii vaccinului Johnson & Johnson ar trebui să treacă pe prospect, la efecte secundare, apariția unor cheaguri de sânge foarte rare. Femeile însărcinate se pot imuniza cu Pfizer și AstraZeneca. Cât timp și în ce situații vom mai purta mască? Savanții vin cu niște concluzii.