InhausCreative/Getty Images

Moșul pe ciuperci sau despre originile Crăciunului23 min read

De Mihnea Dumitru 23.12.2021

Originile lui Moș Crăciun au la bază solstițiul de iarnă din emisfera nordică și obiceiuri păgâne, preluate de creștinism și apoi comercializate, în globalizare, de un marketing holistic, chiar pervers, al tuturor elementelor legate de această perioadă a anului, de oferirea de cadouri și de sentimentul de fericire în familie. 

Un document recent al Comisiei Europene, menit să standardizeze comunicarea internă din instituție pe linia neutralității de gen și a unui limbaj incluziv, a ajuns în presă și atacat pe rețelele sociale pentru faptul că sugera schimbarea cuvântului Crăciun.„EU accused of trying to cancel Christmas! Advice on inclusive language dropped after criticism”, politico.eu În document, angajaților Comisiei li se sugera să evite folosirea cuvântului în urări, folosind, la schimb, varianta „Sărbători fericite!”. Reacții negative au venit inclusiv de la Vatican, unde Papa a spus că multe dictaturi au încercat să facă așa ceva, dar n-a funcționat niciodată.Pope Francis compares EU to ‘Nazi Dictatorship’, row over Christmas greeting guide”, youtube.com Este o performanță dubioasă să reușești să enervezi poate cel mai progresist Papă din istoria recentă. 

Se pot scrie multe pe tema Crăciunului și a însemnătății sale, în situația în care marchează atât nașterea lui Iisus Hristos, în creștinism, cât și venirea lui Moș Crăciun, într-un context globalizat. Există o legătură științifică sau măcar cauzală între cele două interpretări? Răspunsul scurt este da, dar totul începe de la cultele precreștine și folosirea de droguri psihedelice în ritualuri șamanice și se termină cu recuperarea în Occident, pe linie comercială, a unui sfânt grec fără legătură cu Iisus. 

Și, din întuneric, lumină

La fel cum toți oamenii își sărbătoresc ziua de naștere prin raportare la fiecare revoluție a Pământului în jurul Soarelui, emisfera nordică marchează solstițiul de iarnă pe 21 sau 22 decembrie. Noaptea dintre aceste date este cea mai lungă din an, din cauza axei Pământului, care este înclinată la 23,4°, astfel încât razele soarelui ating, perpendicular, la amiază, Tropicul Capricornului.„Winter Solstice”, britannica.com Ca o paranteză, înclinarea aceasta axială a Pământului variază, de-a lungul a zeci de mii de ani, între 22,1° și 24,5°. Va atinge minimul în mai puțin de zece mii, ceea ce va duce la modificări ale temperaturilor de-a lungul planetei. Pentru emisfera nordică, va însemna ierni mai blânde și veri mai răcoroase.„Milankovitch (Orbital) Cycles and Their Role in Earth’s Climate”,  climate.nasa.gov   

Multe dintre culturi, de-a lungul istoriei, inclusiv cele precreștine din emisfera nordică, au sesizat că această dată este importantă pentru lungimea zilelor și nopților și au decis să o sărbătorească ca pe un moment important, de schimbare, de speranță, de revenire a luminii. În țările germanice, se sărbătorea (și încă se sărbătorește) Yule, spre exemplu, un eveniment conex mitologiei nordice, în care zeul Odin pleca la o mare vânătoare (Asgardreia).„Yule”, wikipedia.org Odin este descris, cel mai adesea, ca fiind un bărbat cu barbă albă. 

Există și exemple,„4 Winter Solstice Rituals From Around the World”, time.com de-a lungul emisferei nordice. În Austria, a rămas tradiția lui Krampus, o creatură jumătate demon, jumătate capră (clar inspirată din Pan și vremuri precreștine), prezentată drept antiteza lui Moș Crăciun, care pedepsește copiii care n-au fost cuminți. În Irlanda, câștigătorii unei loterii pot urmări cum razele soarelui se aliniază perfect, la Newgrange, cu o cameră săpată în piatră acum 5.000 de ani. Japonezii sărbătoresc solstițiul în băi termale, infuzate cu citrice, pentru a se apăra de boli. 

În Imperiul Roman, se sărbătorea Saturnalia, întâi pe 17 decembrie și apoi, într-o petrecere extinsă, până pe 23 ale lunii. Oamenii se distrau, se îmbătau și își ofereau cadouri, iar în fața templului zeului Saturn (alt bărbat cu barbă albă) se sacrifica un porc. Totul se închidea, familiile sărbătoreau alături de sclavi și cuplurile se sărutau sub vâsc.„The History of How St. Nicholas Became Santa Claus”, nationalgeographic.com De altfel, vâscul este o plantă arhiprezentă în mitologiile europene.„These 6 Christmas Traditions Are Actually Pagan Customs”, chefin.com.au  

În toate aceste culturi, aproape indiferent de locația lor (chiar la nivel global), folosirea anumitor plante, ciuperci sau a alcoolului reprezentau modalități de sărbătorire a evenimentelor calendaristice importante, precum solstițiul. Fie că erau folosite în rituri religioase, fie pentru activarea sau ușurarea senzației de sărbătoare, drogurile și alcoolul aveau rolul de a marca momentul. Andrei Oișteanu, în cartea sa Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură, oferă multe detalii legate de aceste obiceiuri.„Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură” de Andrei Oișteanu, bookhub.ro  

https://mindcraftstories.ro/images/2021/12/Mindcraftstories_Mos-Craciun-Sf-Nicolae-Traditii-crestine-Originea-Craciunului-Coca-Cola_Christopher-Kimmel-Aurora-Open-via-Getty-Images.jpg

Ciuperca Amarita Muscaria. Foto: Christopher Kimmel Aurora Open/Getty Images

O ciupercă roșie cu pete albe, Amanita Muscaria (buretele muștelor, în limbaj popular), era folosită de șamani, în comunitățile precreștine din Siberia, pentru calitățile sale psihotropice. Otrava lor era diluată ori prin lăsarea la uscat în ciorapi deasupra focului (într-o posibilă coincidență cu obiceiurile șosetelor de Crăciun actuale), ori prin diluarea naturală pe care urina de cerb o permitea. Ciupercile creșteau la umbra brazilor, se consumau de solstițiu, iar mai multe surse indică faptul că șamanii prinși în extazul mistic dat de drog intrau, de multe ori, prin gaura din tavan a iurtei, din cauza nivelului ridicat al zăpezii.„The influence of hallucinogenic mushrooms on Christmas”, ffungi.org Nu este complet de nebănuit paralela cu Moșul, venit din cer precum șamanii și coborând pe coș. 

O legătură între această ciupercă și sărbătorile actuale de iarnă există, fie că se datorează unor schimburi culturale, fie unor descoperiri spontane și simultane. Substanța enteogenă din buretele muștelor era folosită în timpul ceremoniilor altor culte, cum ar fi cele dionisiace din Grecia sau cele mitraice din Roma. Împreună cu vâscul, buretele sub formă mai degrabă falică avea semnificația de noroc și fertilitate, mai ales în tradițiile germanice. Este posibil ca multele elemente legate de această ciupercă (culoarea, posibilele viziuni despre cerbi sau reni care trag o sanie etc.) să se fi combinat, între tradițiile păgâne și cele creștine.„Amanita muscaria: Ecology, Chemistry, Myths”, mdpi.com  

https://mindcraftstories.ro/images/2021/12/Mindcraftstories_Mos-Craciun-Sf-Nicolae-Traditii-crestine-Originea-Craciunului-Coca-Cola_Godong-Getty-Images.jpg

Sf. Nicolae se ridică la Ceruri. Foto: Godong Getty Images

Creștinismul și Sfântul Nicolae

Odată cu venirea creștinismului, prin secolul IV, s-a decis nevoia unei zile de naștere pentru Hristos, pentru o cronologie oficială. Dezbaterile au fost mai degrabă doctrinare, pentru că nimeni nu știa exact ziua când s-a născut (nici măcar anul). 

CITEȘTE ȘI: Am putea trăi în anul 12021 și istoria ar avea mai mult sens

Steven Hijmans scrie, în lucrarea sa Sol Invictus, The Winter Solstice and the Origins of Christmas,“Sol Invictus, the Winter Solstice, and the Origins of Christmas”, Mouseion, Number 47/3 (2003), 377-398 | Steven Hijmans, academia.edu (PDF) despre aceste dezbateri, dar concluzionează că data de 25 decembrie nu a fost aleasă arbitrar. Din contră, datorită faptului că împăratul roman Aurelian a reușit să stabilească cultul lui Sol Invictus ca religie oficială, pe 25 decembrie 274 e.n., decizia a fost, în mod evident, una politică pentru tânăra Biserică. Chiar dacă este neclară importanța zeului soare pentru romani, el existând și într-o precedentă „încarnare”, sub numele Sol Indiges, anumite influențe culturale din Siria și importanța până la urmă vizibilă și cosmică a corpului ceresc i-au împins pe creștini să aleagă o dată apropiată solstițiului pentru nașterea Mântuitorului lor. Și, în oglindă, solstițiul de vară pentru nașterea lui Ioan Botezătorul. 

În perioada de răspândire a creștinismului în Imperiul Roman, a existat un episcop grec din Myra, Nicolae din Bari, care lupta împotriva persecuției creștinilor. Acesta a fost încarcerat, până când Împăratul Constantin a semnat edictul din Milano, în 313, care acorda libertate religioasă creștinilor. Nicolae a murit în data de 6 decembrie, 343. A fost sanctificat pentru poveștile sau izvoarele legate de protejarea și ajutorarea copiilor. Într-una dintre povești, venea noaptea și arunca punguțe cu aur pe geam unor familii sărace. Este de asemenea considerat apărătorul marinarilor și călătorilor. Este unul dintre cei mai importanți sfinți ai Creștinismului. 

Odată cu Reforma protestantă și concentrarea pe credința în Iisus, importanța lui Nicolae a scăzut, iar data de 6 decembrie nu a mai fost la fel de importantă ca cea de 25 ale lunii. Nicolae fost dus de olandezi în Lumea Nouă drept Sinterklaas, de unde și adaptarea în Santa Claus.„The History of How St. Nicholas Became Santa Claus”, nationalgeographic.com Mai este cunoscut și drept Kris Kringle în SUA, derivat din germană, Christkindl – fiul lui Iisus (din nou, pentru că în timpul Reformei, copilul Iisus aducea cadouri și nu Nicolae). În ortodoxism, însă, importanța Sfântului Nicolae a rămas aceeași. 

https://mindcraftstories.ro/images/2021/12/Mindcraftstories_Mos-Craciun-Sf-Nicolae-Traditii-crestine-Originea-Craciunului-Coca-Cola_Susi-Pator-Flickr.jpg

Moșul Coca-Cola. Foto: Susi Pator/Flickr

De la droguri la altfel de droguri

Pentru Moș Crăciun, o poezie din 1823, intitulată O vizită din partea Sfântului Nicolae, de Clement Clarke Moore, a fost extrem de influentă. Apar aici sania trasă de reni și un bătrân voios, cu barbă albă, supraponderal, îmbrăcat în blănuri și cu o pipă în gură. Este de subliniat faptul că revoluția industrială a ajutat la transformarea unei sărbători creștine într-una comercială, centrată pe cadouri și familie, având în vedere creșterea nivelului de viață în orașele mari. Evoluția clasei de mijloc a dus la întărirea acestui obicei, în preajma Ajunului. 

Au urmat și alți autori,„Shop ’till you drop: a brief history of Christmas shopping”, historyextra.com notabil fiind Charles Dickens, cu O colindă de crăciun (1843). Inspirându-se din toată această literatură, dar cel mai important din poezia lui Moore, Thomas Nast, un caricaturist american, de origine bavareză, l-a desenat, pentru prima dată, în 1863, pe Moș Crăciun apropiat de modul în care îl recunoaștem acum. În peste treizeci de caricaturi, multe dintre ele cu tentă politică, Nast a oferit imaginea unui spiriduș (sau elf) bătrân, rotund și voios, venit cu sania trasă de reni pentru a aduce cadouri copiilor.„A Civil War Cartoonist Created the Modern Image of Santa Claus as Union Propaganda”, smithsonianmag.com  

Imaginea a atins notorietate globală odată cu reclamele Coca-Cola.„Did Coca-Cola create Santa Claus?”, coca-colacompany.com În 1931, firma a cerut artistului de origine nordică Haddon Sundblom o serie de desene pentru o campanie de Crăciun. Sundblom, folosindu-și prietenul Lou Prentice ca model și inspirat tot de Moore, l-a desenat pe Moș. Inspirându-se din Nast, probabil, Sundblom a adaptat culoarea îmbrăcăminții pentru a fi în linie cu brandingul Coca-Cola. 

Așa cum este bine documentat, dar merită readus aminte, Coca-Cola a renunțat complet la cocaină în băutura sa abia în 1929.„Did Coca-Cola Ever Contain Cocaine?”, drugabuse.gov Inițial a fost vândută nu foarte diferit de ceea ce sunt astăzi suplimentele alimentare, adică un tonic cu valențe de stimulent intelectual. A fost o mișcare absolut genială de marketing să se treacă de la ideea de cvasi-medicament pe bază (legală, atunci) de cocaină la o băutură care aduce, prin cofeină și zahăr (legal, deocamdată), fericirea de Crăciun. 

Între timp, Crăciunul s-a transformat în afacere. La fel ca în Anglia din perioada revoluției industriale, și acum volumul cel mai mare de vânzări (în special datorită cadourilor) este în perioada Crăciunului. Poate ca obicei rămas ca reflex păgân, și în mod sigur nu sub forma unor valori creștine, sărbătorile de iarnă sunt o orgie consumeristă. Și rămâne așa, chiar și în ciuda pandemiei. Poate nu neapărat și în România, unde bugetul mediu pentru perioada aceasta e de 1.017 lei,„Sărbători în pandemie: 92% dintre români se pregătesc să petreacă Sărbătorile acasă, iar 48% şi-au redus bugetul faţă de anul trecut. Cea mai mare parte dintre români alocă sub 500 lei pentru cadouri şi masa de Crăciun”,zf.ro însă cu siguranță în SUA, unde se estimează o creștere de 7-9% față de anul trecut.Deloitte: Holiday Retail Sales Expected to Increase 7-9%”,, deloitte.com 

Pe scurt, cam așa s-a ajuns la Moș Crăciun: obiceiuri șamanice sau, în general, păgâne, de mii de ani, un burete otrăvitor, roșu cu alb, care crește sub brazi, tradiții împământenite legate de mișcarea Pământului în jurul Soarelui, înțelese ca sfârșitul nopților lungi, preluarea acestor idei de către creștinism și adaptarea cumva haotică la o proprie mitologie – fie la cea legată de principala zeitate a creștinismului, fie la un sfânt cu o istorie de ajutorare a copiilor – toate adunate și readaptate la un efort comercial global, fie pentru apă dulce carbogazoasă, fie pentru sezonul de cumpărături. 

Sărbători fericite!



Text de:

Mihnea Dumitru

Analist politic și scriitor de SF-uri. Este specialist în imagine, auto-declarat „anticonsultant” politic prin presă. Are studii în Coreea de Sud, Canada, Marea Britanie și un doctorat în științe politice la Universitatea din București. S-a întors în țară în 2005.

CULTURĂ|POPCRAFT

Cum a schimbat TikTok felul în care asculți muzică

De
Reinterpretată, recontextualizată sau (re)descoperită, muzica e sufletul platformei sociale TikTok. Iată câteva dintre experiențele mele și cum le-am interpretat, în diferite colțuri ale sale.
CULTURĂ|LUMEA9

Festivalurile devin verzi, pe măsură ce oamenii încep să gândească sustenabil

De
Untold, Electric Castle sau Neversea sunt doar câteva dintre festivalurile organizate anual în România. Însă pe cât sunt de profitabile economic pentru organizatori și comunitatea locală, pe atât de mult pot afecta ecosistemul. Există însă soluții pentru ca festivalurile să devină mai sustenabile.
CULTURĂ|HOT TAKE

Artă VR. Viitorul nu a venit.

De
Văzută la un moment dat drept viitorul artei, realitatea virtuală pare a crea mai degrabă cozi pe care mulți le ocolesc, decât să captiveze publicul
ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

Ar trebui reexaminată editarea genetică în agricultură?

De
În ciuda controversatelor OMG-uri, editarea genetică a culturilor agricole ar putea fi una dintre puținele soluții la criza alimentară și cea climatică