Warner Media

Toate schimbările majore pe care Dune: Part Two le face față de roman40 min read

De Ionuț Preda 08.03.2024

Dune: Part Two respectă, decupează și recontextualizează materialul-sursă, dar nu toate schimbările sunt în alb și negru.

E clar că, după primele date de box office, Dune: Part Two este primul blockbuster al anului 2024. A doua parte a ecranizării unuia dintre cele mai cunoscute romane SF din istorie, sub egida lui Dennis Villeneuve, primește, în sfârșit, tratamentul de lansare cinematografică pe care pandemia l-a refuzat parțial primei părți – și, totodată, l-a lăsat rece pe colegul nostru Mihai Tița, care i-a dat un modest 6 din 10 în recenzia pentru Mindcraft Stories.

CITEȘTE ȘI: Dune: Part Two. Praf în ochi

Chiar dacă, personal, nu-i subscriu deloc opiniei – la fel ca la Part One, am fost mai mult decât mulțumit cu modul în care temele unui roman care mi-a marcat pasiunea pentru SF au fost transpuse într-o producție de nivel epic –, am remarcat și eu că Villeneuve și-a luat, așa cum se și preconiza, destule libertăți artistice față de sursa originală, chiar mai multe decât cele îndrăznite în prima parte.

Și, pentru că parte din farmecul lui Dune este tocmai faptul că este un univers eminamente obtuz, dar care invită și provoacă la analize macroscopice, am alcătuit o listă, pe cât am putut de completă, cu modificările făcute între volumul al II-lea din Dune//Bazat pe ediția publicată la Editura Nemira în 1992, tradusă de Ion Doru Barna// și filmul Dune: Part Two.

Dune: Part Two

Warner Media

O cronologie diferită schimbă unul din personajele-cheie

Una dintre cele mai mari schimbări pe care o face ecranizarea lui Villeneuve ține de cronologia evenimentelor. În roman, trec aproximativ doi ani între momentul în care Paul și mama lui se alătură fremenilor și cel în care acesta, ca Muad’dib, conduce un asalt asupra trupelor imperiale, încheiată cu o confruntare cu Împăratul Padișah Shaddam Corrino IV.

Dune: Part Two alege, în schimb, să comprime evenimentele într-un interval de până la nouă luni. Asta se poate vedea din faptul că mama lui Paul, Jessica, este în continuare gravidă la sfârșitul filmului. Decizia a fost luată pentru a schimba rolul unui personaj care este, pe cât de ciudat, pe atât de important pentru poveste: sora lui Paul, Alia, un copil de doi-trei ani – în roman – cu inteligență și abilități cu mult peste vârsta ei.

Și în carte, și în ecranizare, Jessica trece prin ritualul de a deveni Cucernică Maică a fremenilor, prin ingerarea „Apei Vieții”, un lichid otrăvitor creat prin înecarea unui pui al viermilor gigantici de Arrakis. Datorită antrenamentului de Bene Gesserit,// O facțiune antică, exclusiv feminină, care își antrenează membrii prin condiționare mentală și fizică extremă să capete abilități care par magice sau supraumane. Pe lângă influențarea subtilă a politicii din Imperiu, surorile Bene Gesserit țintesc, prin experimente eugenice de amploare largă, crearea unui Kwisatz Haderach – a unui om cu capacitate extraordinară de preștiință, care ar putea forma legături prin spațiu și timp, și care, sub influența ordinului, ar urma să conducă umanitatea într-o nouă eră. // Jessica nulifică efectele toxice ale substanței și capătă astfel acces la memoria genetică a tuturor predecesoarelor sale. (În carte, ritualul e urmat de o întreagă orgie în sietch, care, din motive evidente, a fost exclusă din adaptare). Problema apare când substanța o afectează și pe Alia, conferindu-i, în pântec, aceeași memorie genetică și un nivel ridicat de conștientizare.

De aici, pelicula deviază față de carte. În Dune: Part Two, Alia nu se naște, însă stabilește din pântec o conexiune telepatică cu Jessica și, ulterior, chiar și cu fratele ei, în momentul în care și Paul trece prin ritualul Apei Vieții. Rolul ei este unul de sfetnică al celor doi, însă aproape toată secvența de sfârșit este acaparată de Paul, care, printre altele, îl ucide pe baronul Vladimir Harkonnen, ca răzbunare pentru atacul orchestrat de acesta în Part One.

În schimb, în roman, Alia se naște printre fremeni, cu o inteligență și nivel de conștientizare cu mult peste vârsta ei. Deși în carte are doar doi-trei ani,// Vârsta Aliei la sfârșitul lui Dune este confuză, având în vedere că Herbert nu mai menționează un alt salt în timp, dar o descrie în capitolele ulterioare drept „o fetiță de aproximativ patru ani”. // la momentul atacului fremenilor asupra forțelor imperiale, Alia joacă un rol-cheie în ultimele capitole ale cărții.

Ea este capturată într-un raid al trupelor imperiale asupra unui sietch din sudul Arrakisului, în ciuda faptului că a condus „un grup de atac format din femei, copii și bătrâni fremeni” care aproape că „au decimat” forțele de Sardaukari, fapt remarcat și de Împărat. În confruntarea finală din carte, ea este cea care îl omoară pe baronul Vladimir Harkonnen, rapid și fără suferință, prin intermediul unui gom jabbar.// Acul otrăvit care a fost ținut la gâtul lui Paul în Part One și Feyd-Rautha Harkonnen în Part Two de către membre ale Bene Gesserit, ca parte a testului în care aceștia erau nevoiți să-și mențină mâna într-o cutie care simulează durerea. // Ulterior, ea cutreieră câmpurile de luptă, pentru a omorî trupele rămase de Sardaukari și Harkonneni cu un cristai,// Cuțitele ceremoniale ale fremenilor, făcute din dinții viermilor de nisip; numite „crysknife”  în film. // căpătând astfel supranumele de „Sfânta Alia-a-Cuțitului”.

O altă schimbare legată de diferența mai mică de timp din film este absența primului copil al lui Paul. La fel ca în film, Paul începe o relație amoroasă cu Chani; în carte, însă, ei fac și un copil, numit după tatăl lui Paul, Leto al II-lea.// A nu se confunda cu un alt fiu al lui Paul și Chani, tot Leto al II-lea, care joacă un rol principal în volumele Copiii Dunei și Împăratul-Zeu al Dunei. // Acesta este ucis de trupe imperiale în timpului raidului în care Alia este capturată.

În film, în schimb, nu există vreo referință la faptul că Chani și Paul ar avea sau ar aștepta un copil. Atacul este mutat asupra sietch-ului Tabr// În carte, Alia și Leto se aflau la momentul atacului într-un sietch din sudul planetei // și devine un eveniment-cheie în decizia lui Paul de a-și debloca complet puterile prin ingerarea Apei Vieții.

Warner Media

Rolul „calculatoarelor umane” este aproape ignorat

Una din principalele teme pe baza căruia Herbert a construit universul din Dune viza modul în care umanitatea, și în special structurile politico-sociale, s-ar putea dezvolta pe perioade largi de timp în absența tehnologiilor. Așa că, în universul Dune, orice formă de AI, roboți, computere sau dispozitive digitale fusese interzisă cu zeci de mii de ani înainte de evenimentele din prima carte, în urma unui eveniment cunoscut ca Jihadul Butlerian.// La un moment dat, astfel de mașinării sintetice bazate pe inteligență artificială ajunseseră atât de avansate încât ajunseseră să subordoneze multe planete colonizate de oameni. Ele au fost distruse complet în urma unei revolte conduse de un cult religios, numit Ordinul Butlerian. În urma acesteia, au fost emise noi texte religioase care interziceau „construirea unei mașini după asemănarea minții umane” și legi universale împotriva AI-ului. //

O consecință a fost dezvoltarea disciplinei de mentat – persoane antrenate special pentru a avea capacități de calcul matematic, memorie, logică și percepție extraordinare. Ei erau, practic, un fel de „calculatoare umane”, capabili de a calcula probabilități complexe în doar câteva secunde și de a realiza planuri pe termen lung – mai ales în zone sensibile, precum politica și informațiile.

În ambele filme ale lui Villeneuve, rolul, mentaților este foarte limitat. Singurii care apar sunt Thufir Hawat, responsabil cu securitatea Casei Atreides, și Piter de Vries, care joacă un rol similar pentru Harkonneni. Hawat apare sporadic în prima parte a primului film și dispare subit după atacul asupra Arakeenului. De Vries sfârșește ca victimă colaterală în timpul tentativei lui Leto de a-l asasina pe baron cu capsula de otravă implantată în dinți. Iar în Dune: Part Two nu apare nici măcar un mentat.

În carte, mentații au roluri mult mai importante. În primul rând, la fel cum Paul este antrenat militar de Gurney Halleck și Duncan Idaho, el primește un antrenament de mentat de la Thufir Hawat. Logica de mentat îl ajută, ulterior, pe Paul să ordoneze viitorurile aproape infinite dezvăluite de puterea lui de preștiință.// Capacitatea de a vedea atât trecutul, cât și posibilitățile din viitor, amplificate de consumul de mirodenie. //

Thufir Hawat însuși joacă un rol și după atacul asupra Arakeenului. El este capturat de Harkonneni și forțat de baron să-i ia locul lui Piter de Vries. Pentru a se conforma, Hawat este otrăvit de baron, și, în schimbul serviciilor sale, primește doze regulate ale unui antidot care îi prelungesc temporar viața.

Însă, chiar și dintr-o astfel de situație, Thufir își folosește capacitatea extraordinară de planificare pentru a crea discordie în interiorul Harkonnenilor. El aranjează, de exemplu, lupta dintre Feyd-Rautha Harkonnen și un captiv Atreides, care nu este sedat și aproape îl ucide, în arena de pe Giedi Prime (în film, schema este atribuită direct baronului). Eforturile lui Hawat duc chiar la o tentativă eșuată de asasinat a lui Feyd-Rautha împotriva unchiului său.

În secvența de final a cărții, Thufir Hawat este prezent la confruntarea dintre Paul și Împărat, unde-i este ordonat să-l asasineze pe Paul. El de-abia atunci realizează că Muad’dib, împotriva căruia a complotat în serviciul Harkonnenilor, este de fapt Paul. Acesta din urmă îi oferă viața, ca mulțumire pentru serviciile pe care le-a făcut Casei Atreides de-a lungul anilor. Thufir refuză și alege, în schimb, să se sinucidă cu un ac otrăvit pe care îl ținea ascuns.

La confruntarea finală din cărți mai este prezent și un alt mentat care a fost omis de filme: Contele Hasimir Fenring, fost guvernator al Arrakis-ului și aliat al Împăratului Padișah. Fenring a fost la un moment un alt candidat de Kwisatz Haderach, și avea abilități limitate de preștiință, însă ordinul Bene Gesserit a considerat că a fost un experiment eșuat. Totuși, acest fapt îl ascunde pe Fenring din viitorurile posibile observate de Paul,// O lege neexplicată de autor exclude posibilitate ca persoanele preștiente să apară în posibilele viitoruri observate de alte persoane cu astfel de abilități. // avantaj de care curtea imperială încearcă să se folosească pentru a-l asasina în timpul confruntării finale. Fenring, însă, dezvoltă o empatie pentru situația lui Paul, bazat pe propria experiență cu potențialul rol de Kwisatz Haderach, și refuză ordinul de a-l asasina.

Warner Media

Ghilda Spațială este mai mult de fundal

Tot de la confruntarea finală mai lipșește o facțiune importantă din cărți: Ghilda Spațială.

Rolul Ghildei Spațiale este doar menționat sporadic în ambele filme, care nu intră în multe detalii despre cum funcționează, în afara faptului că este entitatea care asigură călătoriile spațiale din Univers – și că Harkonenii trebuie să le plătească o căruță de bani pentru transporturile necesare după atacul asupra Arakeen-ului din Part One.

În carte, este explicat faptul că Ghilda are nevoie de mirodenie pentru a-și alimenta navigatorii – mutanți care, folosind o cantitate exagerată a substanței, dobândesc o formă de preștiință care le oferă capacitatea de a planifica rute sigure pentru călătoriile interstelare, asemeni unui computer navigațional. În schimbul serviciilor, Ghilda pretinde sume de bani și cantități imense de mirodenie.

Atunci când află despre atacul fremenilor asupra armatei imperiale, Ghilda decide să scadă prețurile de transport pentru a permite flotelor marilor case// Cele mai importante facțiuni din universul Dune, asemănătoare Atreizilor și Harkonnenilor. // să ajungă rapid în atmosfera Arrakisului. Doi reprezentanți ai Ghildei sunt prezenți la confruntarea finală, iar Paul le impune un ultimatum: fie opresc intervenția marilor case, fie distruge permanent producția de mirodenie de pe planetă.// În primul volum, Paul realizează că Apa Vieții poate fi folosită într-o reacție care ar otrăvi întreaga planetă, oprind definitiv ciclul de producție al mirodeniei de către viermii de nisip. // În ciuda împotrivirii Împăratului Padișah, Ghilda cedează ultimatumului.

O altă absență din ecranizări este cea a companiei CHOAM,// Combine Honnete Ober Advancer Mercantiles, format dintr-un amalgam de vechi limbi de pe Pământ care s-ar traduce ca „Uniunea Onorabilă pentru Avansarea Comerțului” // un conglomerat care deține monopolul asupra tuturor formelor de comerț din Imperiu. CHOAM-ul joacă un rol crucial în disputele politice din Imperiu, iar diferențe de câteva zecimi procentuale de profit puteau duce la revocarea dreptului unei anumite facțiuni de a gestiona o planetă. În confruntarea finală, printre liste de revendicări adresate Împăratului Padișah – cel mai mare acționar al companiei –, Paul cere și predarea tuturor acțiunilor, gest care înseamnă predarea de facto a puterii imperiale.

În Dune: Part Two, în schimb, nici Ghilda, nici CHOAM-ul nu joacă un rol în negocierile finale. În schimb, marile case ajung în apropierea Arakkisului la chemarea baronului Harkonnen. O altă schimbare este că Paul amenință cu folosirea armelor nucleare asupra câmpurilor de mirodenie. Însă și mai interesantă este decizia luată la finalul peliculei: armatele marilor case nu recunosc succesiunea lui Paul, ceea ce pare că va fi punctul de plecare al războiului sfânt declanșat de fremeni într-o potențială ecranizare a Mântuitorului Dunei.

Warner Media

Conflictul religios schimbă demografia fremenilor și două dintre personajele lor majore

Și fremenii sunt tratați diferit față de cărți. Dune: Part Two alege să-i împartă pe aceștia în două tabere, în funcție de atitudinea lor față de profeția despre venirea lui Lisan al-Gaib.// O profeție semănată timp de generații de către Bene Gesserit în rândul fremenilor, despre o figură mesianică venită de pe o altă lume care va salva populația fremenă de pe Arrakis. // Facțiunea ultrazeloasă, influențată de faptul că majoritatea membrilor săi provin din sudul foarte greu locuibil al planetei, în care „nimic nu poate supraviețui, în afară de credință”, venerează aproape literal profeția și devine fanatică în susținerea lui Paul Muad’dib. În schimb, fremenii din nordul planetei o văd mai degrabă ca pe o superstiție, și privesc cu scepticism orice trece de simpla luptă de eliberare a Arrakisului.

Această ruptură este întruchipată în pelicule de două personaje-cheie din rândul fremenilor. Stilgar, liderul sietch-ului Tabr, este portretizat ca un urmăritor din ce în ce mai Pios al profeției și, implicit, al lui Paul. Chani, pe de altă parte, reprezintă vocea fremenilor care se dezic de fanatismul religios și spun că aceasta este doar o altă modalitate de control impusă din exterior.

Numai că o astfel de segregare nu este menționată în carte. Chiar dacă există elemente sceptice, marea majoritate a fremenilor sunt uniți în susținerea lui Muad’dib, indiferent de proveniența lor. În plus, nu există nici elementele geografice care explică această prăpastie ideologică dintre taberele din film. Sudul Arrakis-ului este, într-adevăr, greu accesibil pentru non-fremeni, și considerat nelocuit de Imperiu și Harkonneni, dar este descris și ca o zonă cu multe oaze, favorabilă locuirii unor grupuri mari.

Stilgar nu este nici el la fel de fanatic precum în varianta ecranizată. El recunoaște și respectă semnele profeției în Paul, însă joacă mai degrabă un rol de lider militar carismatic. De altfel, pentru a-i convinge pe fremeni că tradiționalul duel care ar avea loc în cazul schimbării unui lider nu are rost, Paul îi convinge să-l accepte pe el ca lider profetic, religios, și pe Stilgar în poziția mai seculară de duce al Arrakisului.

O schimbare poate și mai pronunțată față de cărți o are Chani. Dune: Part Two o caracterizează de la bun început drept sceptică în privința rolului mesianic al lui Paul și chiar o critică aprigă a fervorii religioase a fremenilor din sud. Atitudinea ei contrastează cu sentimentele pentru Paul, iar prăpastia dintre cei doi crește tot mai mult după ce acesta din urmă își asumă deschis rolul de Lisan al-Gaib. Totul culminează cu momentul în care Paul propune căsătoria cu Prințesa Irulan; Chani părăsește încăperea, aparent dezamăgită de decizia acestuia, iar sfârșitul filmului sugerează că ea alege să rămână pe Arrakis, în timp ce Paul conduce fremenii către războiul sfânt interplanetar.

Povestea este cu totul alta în roman. Chit că este tot o războinică iscusită și inteligentă, și tot dezvoltă o relație cu Paul, Chani din Dune îl privește mai degrabă admirativ și ajunge să-i ofere o susținere practic necondiționată. La sfârșitul romanului, Paul îi reconfirmă lui Chani faptul că mariajul cu Irulan va fi unul pur ceremonial, din motive politice, în timp ce ea va rămâne singura lui parteneră adevărată – situație pe care războinica fremenă o acceptă.

Poate momentul în care diferența dintre cele două versiuni ale personajului se vede cel mai bine este cel în care Chani îl ajută pe Paul să iasă din coma adâncă în care a intrat după ce a decis să treacă prin ritualul Apei Vieții, pentru a-și spori puterile. Și în carte, și în film, Chani pune o picătură din substanță pe buzele lui, în timp ce plânge asupra corpului care nu pare să mai aibă semne vitale, ceea ce duce la trezirea acestuia.

În film, însă, întreaga scenă este contextualizată ca un alt aspect al profeției plantate de Bene Gesserit, prin care lacrimile sunt „menite să-l readucă la viață pe Lisan al-Gaib”.// Profeția se leagă de numele de războinică al lui Chani, Sihaya, care înseamnă „Primăvara Deșertului”; legenda menționează specific că „lacrimile primăverii deșertului” îl vor readuce la viață pe Lisan al-Gaib. // După ce Paul se trezește, Chani are o reacție furioasă la adresa acestuia. Nu este menționată direct, dar o interpretare este că ea a considerat că toată situația a fost regizată pentru a se corela cu profeția, iar Paul și-a folosit abilitățile din antrenamentele de Bene Gesserit pentru a-și aduce semnele vitale la un nivel insesizabil și a se „trezi” la momentul potrivit.

Warner Media

Mama lui Muad’dib joacă un rol mult mai infam

Nu în ultimul rând, și mama lui Paul, Jessica, are un rol diferit în film. Pe lângă faptul că poate comunica telepatic cu Alia în pântecul ei, ritualul de transformare în Maică Cucernică pare că îi schimbă prioritățile legate de Paul. Dacă, până atunci, ea părea că este mai interesată doar de asistarea și protejarea acestuia, după ritual Jessica pare tot mai mult că vrea să-și influențeze fiul către rolul de Kwisatz Haderach.

Ea decide, chiar, să plece pe cont propriu către comunitățile de fremeni din sud, pentru a aduce cât mai mulți adepți cultului lui Lisan al-Gaib, în ciuda împotrivirii inițiale a lui Paul. În alte instanțe, Jessica folosește puterea Vocii// O putere antrenată de Bene Gesserit prin care pot obliga, prin folosirea unui ton specific, alte persoane să execute ordinele dorite de acestea. // pentru a ordona fremenilor să-i permită lui Paul accesul la ritualul care implică Apa Vieții, dar și pentru a o forța pe Chani să-l trezească pe acesta din comă, îndeplinind profeția „Primăverii deșertului”.

Varianta din roman a Jessicăi este, în schimb, mult mai rezervată față de rolul mesianic pe care fiul ei și-l asumă, mai ales în momentele-cheie, precum asumarea rolului de Lisan al-Gaib sau negocierile cu Împăratul Padișah, în care există chiar semne că ea se teme de persoana de care Paul a devenit.

Asta duce la o ușoară recontextualizare a deciziei lui Paul de a trece prin ritualul Apei Vieții în film, unde decizia lui este influențată de atacul devastator al Harkonnenilor asupra sietch-ului Tabr, și pică direct într-un cumul de circumstanțe plănuite de Bene Gesserit și, în special, de Jessica. În carte, Paul alege oarecum de bunăvoie să treacă prin ritual, pentru a-și debloca capacitățile complete de preștiință, deoarece nu este sigur că, fără acestea, ar putea conduce fremenii la victorie pe Arrakis.

Warner Media

Alte schimbări minore

Mai sunt, desigur și alte schimbări ceva mai minore. Unul este legat de modul în care moare Glossu Rabban, nepotul căruia baronul îi întrebuințează inițial conducerea Arrakis-ului. În carte, el este ucis de fremeni, ca răzbunare pentru cruzimea de care a dat dovadă față de aceștia. Filmul face o alegere interesantă: Gurney Halleck este cel care îl omoară pe Rabban. În cărți, Halleck are o vendetă personală împotriva lui Rabban, deoarece, înaintea evenimentelor, acesta din urmă i-a capturat și ucis familia. Acest detaliu nu este, însă, menționat în ecranizările lui Villeneuve.

Există și o diferență între ultima confruntare dintre Paul și Feyd Rautha. În Dune: Part Two, aceasta este reprezentată aproape ca o înfruntare egală și dreaptă, în care Paul trece foarte aproape de a fi ucis, însă reușește în ultimul moment să-și învingă vărul cu o lovitură surprinzătoare de cristai. În carte, în schimb, Feyd-Rautha încearcă să trișeze, folosind un ac cu otravă paralizantă, împotriva regulilor unui astfel de duel.

Schimbările făcute de Dune: Part One și Dune: Part Two nu sunt puține, dar prezența lor era inevitabilă; Dune nu a căpătat degeaba reputația de a fi un roman „imposibil” de ecranizat, și, chiar și așa, cele două părți tot ajung să însumeze peste cinci ore de film.

Iar unele dintre modificări par să fie benefice transpunerii pe marile ecrane. Cum ar fi transformarea personajului lui Chani într-un fel de outlet pentru vocea publicului, care nu doar că empatizează cu Paul Atreides, Usul, Muad’dib, Lisan al-Gaib și ce alte nume îi mai sunt atribuite, dar îl și dojenește pentru ambiția și sindromul salvatorului care îl trimit ireversibil pe calea Jihadului intergalatic.

Și modificările din călătoria lui Paul Muad’dib subliniază, chiar și mai intens decât romanele, conflictele care l-au transformat într-un personaj iconic pentru istoria SF-ului, plecate de la tentativa de a controla, în van, un cult al personalității și o mișcare care nu poate decât să scape de sub control.

Este, însă, la fel de adevărat că lipsa vreunui rol serios pentru mentați sau Ghilda Spațială ignoră câteva părți destul de importante din lumea imaginată de Frank Herbert, care arată cum nici mileniile de ultraspecializare și nici substanțele capabile să deschidă cvasicomplet mintea umană nu-i vor elimina impulsurile și neajunsurile.

Rămâne de văzut cum vor răsfrânge modificările lui Villeneuve asupra unui aproape inevitabil Dune Messiah. Însă este cert că pe tema noilor filme Dune este mult de vorbit – iar, pentru fanii seriei, cu greu putea exista o veste mai bună.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

CULTURĂ|POPCRAFT

Dark Matter: Altă viață

De
Dacă ai putea să călătorești în universuri paralele, ce viață ți-ar plăcea să ai? Om de știință? Familist? Popstar? Dark Matter le încearcă pe toate.
CULTURĂ|GAMING

Academia de Counter-Strike: Un club de esports din România pregătește viitorii pro gameri

De
Unul din cele mai mari branduri din zona de e-sports din ultimii ani de la noi concurează acum și cu o echipă de juniori
CULTURĂ|SCIENCE OF FOOD

Microidentitate gastronomică națională: metode de acrire a ciorbelor

De
Nelipsită astăzi de pe mesele românilor, ciorba este punctul central al bucătăriei tradiționale. Românii o prepară cu orice, de la ierburile din flora spontană la vișine, și de la mațe de miel la aguridă. Iar dintre toate tipurile disponibile, borșul stă la loc de cinste. 
CULTURĂ|POPCRAFT

Kingdom of the Planet of the Apes: Fără sentimente

De
Al patrulea film al seriei Planet of the Apes, după trilogia începută în 2011, schimbă placa artistică și narativă, dar fără cap și coadă.