Foto: Alexandru Strugariu

Balaurul dobrogean naște fascinație și teamă16 min read

De Oana Racheleanu 24.10.2022, ultima actualizare: 26.10.2022

Cel mai mare șarpe din România, balaurul dobrogean, este rar zărit de cercetători și pasionați. Temută de turiști, omorâtă de șoferi și de ciobani, specia este acum critic periclitată.

Într-o zi de vară a copilăriei mele, mergeam cu mamaia să vedem via familiei dintr-un capăt al satului Jijila, județul Tulcea. Am mers pe lângă terenul de fotbal, am trecut dereaua,O vale îngustă și puțin adâncă, cu fundul aproape plat și cu versantele în pantă ușoară, dexonline.ro apoi pe lângă un deal lutos, unde mamaia mi-a zis că ar avea casa balauri. Am înghețat și m-am minunat în același timp, o știam femeie cu picioarele pe pământ. Ce povești o fi auzit prin sat? Ce legende despre ființe misterioase o mai fi inventat lumea? Dar mamaia părea liniștită, ne-am continuat drumul pe lângă presupusa casă a acestor animale, așa că probabil nu era un mare pericol.

Despre balaurul dobrogean (Elaphe sauromates) era vorba, aveam să aflu mai târziu, cea mai mare specie de șarpe din România și din Europa. „Regele stepei”, cum l-a numit biologul Vlad Cioflec. Și Alexandru Strugariu, specialist în herpetologie, cercetător științific la Institutul de Cercetări Interdisciplinare al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este de acord că își merită numele de balaur pentru că „este un animal foarte impozant”.

Acești „domni șerpi”, cum se referă Strugariu la balaurii dobrogeni, au trei caracteristici care fascinează nu doar pasionații de herpetologie, ci și turiștii și localnicii: dimensiunea, raritatea și atitudinea.

Foto: Alexandru Strugariu

Șarpele de aproape trei metri

În 1901, la Cernavodă a fost găsit un exemplar care măsura 2,60 metri, care pare să fie recordul înregistrat până acum. Dar, în general, șerpii din această specie observați până în prezent au avut în jur de doi metri.

Deși par imenși pentru niște șerpi locali, nu sunt periculoși. Strugariu subliniază o informație importantă: șerpii din România care au peste un metru lungime, în 99,99% din cazuri, nu sunt veninoși. Exemplarele de viperă, singura specie veninoasă de la noi, au sub un metru lungime.

Un șarpe peste care dai întâmplător, nu pe care îl găsești când vrei

Mult timp, experții au crezut că Elaphe sauromates se găsește numai în Dobrogea, de aici și denumirea populară de balaurul dobrogean. În anii 1930 au fost semnalări în județul Galați, apoi, până în 2007, iarăși n-a mai fost văzut nicăieri în afara Dobrogei. Atunci a fost semnalat la Vulcanii Noroioși, în județul Buzău. În această vară a fost găsită o femelă gestantă, omorâtă în județul Iași.

„Chiar și în Dobrogea, unde știm sigur că este, în zone cu habitate exacte, este foarte dificil de găsit. Deși este un animal lung și cu diametru mare”, mai spune cercetătorul. „În principiu, îl găsești când vrea el. Sau dacă te împiedici de el.”

În cei peste 20 de ani de cercetare în teren, Strugariu spune că a văzut cel mult 10 exemplare. În comparație cu vipera de stepă, o altă specie critic periclitată, din care a văzut însă sute de exemplare.

Și Bogdan Băjenaru, biolog la Parcul Național Munții Măcinului, județul Tulcea, subliniază că e o specie foarte retrasă și care se camuflează foarte bine, astfel încât poți să treci liniștit pe lângă el fără să-l vezi.

„Simte vibrațiile pașilor de la distanță și se retrage”, spune Băjenaru. „Dacă te duci pe traseu echipat cum trebuie și într-un grup de două, trei persoane, n-ai să vezi viperă sau balaur dobrogean niciodată.”

În cei 18 ani de activitate în Parc, el a observat doar patru exemplare și i-au fost semnalate de către localnici sau turiști în jur de 30 de exemplare. Astfel, numărul total al indivizilor este foarte greu de estimat, spun specialiștii.

Este un fel de Sfânt Graal pentru fotografi și pentru cei care au un hobby de a merge în natură, glumește Strugariu. Una dintre cele mai importante specii pe care le poți vedea în România și cu care te poți mândri ulterior.

Foto: Alexandru Strugariu

Un șarpe care vrea să pară rău

Atunci când primește semnalări din teren, fie că îi povestesc turiștii ce au văzut, fie că îi arată fotografii, Băjenaru trebuie să se asigure că este vorba despre un balaur dobrogean și nu despre un șarpe rău (Dolichophis caspius), cu care este adesea confundat. Verifică dimensiunea, culoarea, dar cea mai mare diferență între cele două specii o face atitudinea.

„Balaurul dobrogean n-are agilitate”, explică biologul. „Pe când șarpele rău trece în viteză pe lângă tine de zici c-a trecut Acceleratul.”

Însă Elaphe sauromates blufează foarte tare, spune și Strugariu, vrea să te facă să crezi că e și el rău.

„Chiar dacă e ditamai animalul, nu e veninos și nu prea mușcă. Sâsâie foarte puternic, șuieră, își umflă plămânul cu aer ca să pară și mai mare, stă cu gura deschisă și face atacuri false spre agresor, în cele mai multe cazuri fără să muște. O atitudine înspăimântătoare pentru un om care nu se pricepe.”

Din cele 10 exemplare pe care le-a capturat pentru cercetare, doar unul l-a mușcat.

Apoi, după ce constată că nu sunt răniți, majoritatea se calmează și devin foarte docili, mai spune herpetologul.

CITEȘTE ȘI: O româncă lucrează la crearea unui antivenin universal

Specie critic periclitată

Balaurul dobrogean este o specie considerată critic periclitată conform Cărții Roșii a Vertebratelor din România, dar „least concern”Specie care nu necesită eforturi de conservare la nivel global. Este rară la noi, explică Strugariu, și pentru că România este limita nord-vestică a arealului – care se întinde din nordul Iranului, Azerbaijan, Armenia, Turcia, Bulgaria, România, Moldova, Ucraina, Rusia, Georgia și Kazahstan.

Specia suferă din cauza fragmentării habitatelor de stepă, care sunt transformate în terenuri agricole și dispar astfel sursele de hrană pe care le preferă: păsări mici (prigorii) și mamifere mici  (șoareci, șobolani, popândăi).

Herpetologul cercetează lunar, din 2016, un teren privat din Munții Măcinului și a văzut zona transformându-se.

„S-a extins agricultura peste tot pe lângă,Cercetătorul se referă la terenurile private a început să urce din ce în ce mai mult pe deal, înlocuind orice urmă de pajiște”, spune expertul. „Au rămas doar două vârfuri de deal cu ceva pajiște pentru specia asta. Nici popândăi n-am mai văzut.”

Băjenaru explică statutul speciei, de critic periclitată, prin faptul că au crescut amenințările: traficul rutier și întâlnirile neașteptate cu oamenii. Șarpele este călcat deseori de mașini pentru că se așază pe șosea, în special toamna și primăvară, ca să se încălzească și să-și refacă stocul de energie. Iar din întâlnirile cu ciobanii în partea de lizieră, în zone unde pasc turmele, n-are nicio șansă să scape, pentru că se deplasează foarte încet.

„Inclusiv în Parcul Național Munții Măcinului am găsit un exemplar omorât pe traseul turistic”, spune Strugariu. „Vin turiști în zona protejată și omoară una dintre speciile pentru care există acea zonă protejată.”

Specia Elaphe sauromates este protejată în România prin legislația în vigoare, OUG 57/2007 , aprobată prin Legea 49/2011, fiind inclusă în Anexa 3, legislatie.just.ro dar și de Directiva Europeană pentru Habitate.O găsești în anexele II (specii de plante și animale a căror conservare necesită zone protejate) și IV (animale și plante care au nevoie de protejare strictă), eunis.eea.europa.eu. Captarea sau uciderea exemplarelor de balaur dobrogean constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei luni la un an sau amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei.

Foto: Alexandru Strugariu

Rangerii și biologul de la Parcul Național Munții Măcinului fac campanii de conștientizare în școli și pe trasee, în speranța că vor schimba percepția asupra acestei specii.

„Le explicăm că nu este veninos, că mușcă doar atunci când este foarte amenințat, dacă ai pus mâna pe el sau ai călcat pe el”, spune Băjenaru, care estimează că aproximativ 70% dintre oameni se tem de șerpi.

Le arată fotografii cu diferite specii, ca să facă diferența între ele și încearcă să îi convingă că un șarpe este benefic chiar și pe lângă casă, pentru că omoară șoarecii.

Le spun că tot ce au de făcut, atunci când văd un șarpe, este să se retragă. În zonă pot întâlni șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de apă (Natrix tessellata), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui Esculap (Zamenis longissimus), șarpele rău (Dolichophis caspius), balaurul (Elaphe sauromates) și viperă cu corn dobrogeană (Vipera ammodytes montandoni). 

Ba chiar îi învață pe localnici că speciile rare, protejate, care se găsesc numai în zona Munții Măcinului, ar putea să le aducă venituri suplimentare.

„Tot ce este aici trebuie valorificat prin turism durabil”, spune biologul. „Acum au început să observe că vin oamenii să vadă țestoasa, în mai – bujorul. Iar ei vin în întâmpinarea turiștilor și le dau ce au ei mai bun: o brânză bună, o pastramă bună.”



Text de

Oana Racheleanu

Scrie despre mediu și despre oameni care pun lucrurile în mișcare, cum ar fi profesorii cu metode altfel de predare. Pasionată de solution journalism și de Dobrogea, a publicat în presa națională și cea străină. Își cară biroul într-un rucsac, peste tot prin lume.

MEDIU|SOLUȚII

Simțul artistic inspiră orașe europene mai verzi

De
Artele și cultura aduc imaginație și entuziasm în proiecte urbanistice care armonizează cartierele marilor orașelor cu natura.
MEDIU|MAIN STORY

Când viitorul copiilor e în joc, românii devin mai conștienți de schimbările climatice

De
Mădălina Vlăsceanu este profesor asistent de psihologie la Universitatea din New York și conduce Laboratorul de Cogniție Colectivă al instituției. Ea a coordonat recent un studiu internațional despre cum trebuie diseminate mesajele climatice pentru a fi percutante. Rezultatele au fost centralizate într-o aplicație web.
MEDIU|OVERVIEW

Nu mai poți scrie „ecologic”, „natural” și „sustenabil” pe etichete fără dovezi

De
Producătorii nu vor mai putea folosi denumiri precum „ecologic”, „natural” sau „sustenabil” pe etichete dacă nu aduc dovezi solide, conform unei noi directive europene. Legea care va intra în vigoare din 2025 încearcă să combată fenomenul de greenwashing. 
MEDIU|FYI

Eco-impact: Europenii vor fi despăgubiți dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării

De
Uniunea Europeană vrea să elimine poluarea aerului până în anul 2050. Un nou acord stabilește norme foarte stricte pentru emisia de noxe și compensează cetățenii afectați de ea.