Cercetătoare ucraineană: „Schimbările climatice și războiul au o sursă comună – combustibilii fosili”29 min read

Svitlana Krakovska, expertă în climă, explică efectul de bumerang prin care dependența lumii de gazele rusești îmbogățește Kremlinul și sufocă planeta.

Când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022, savanții ucraineni erau pe cale să-și finalizeze contribuția la cel mai detaliat raport al Națiunilor Unite cu privire la schimbările climatice din ultimii ani.Îl poți citi și descărca, pe capitole, de aici: „Climate Change 2022: Mitigation of Climate Change”, ipcc.ch Însă a izbucnit războiul și oamenii de știință care lucraseră opt ani la raport au fost forțați să se retragă de la negocierile finale, purtate online. Echipa condusă de Dr. Svitlana Krakovska, specialistă în climatologie, nu mai era în siguranță. O parte a rămas fără acces la internet, o altă parte a trebuit să se ascundă de bombe, în adăposturi subterane. Negocierile au fost compromise pentru ucraineni, care erau pentru prima dată implicați în rundele finale de discuții pe marginea raportului climatic. O ironie cu atât mai mare cu cât agresiunea Rusiei este, practic, alimentată de banii obținuți de Kremlin din gazele și petrolul vândut statelor lumii. Aceleași care poluează planeta și de care, la începutul războiului, Uniunea Europeană era dependentă în proporție de 40%.„Russia sanctions: Can the world cope without its oil and gas?”, bbc.com  

În luna mai, Svitlana Krakovska a decis să-și ia revanșa pentru negocierile bruiate de război și a început să călătorească prin Europa. S-a întâlnit față în față cu jurnalişti, politicieni și societatea civilă. „Comunicarea personală are un impact mult mai mare față de cea online”, mi-a spus Svitlana Krakovska într-un interviu oferit în timpul vizitei sale europene.

Krakovska urma să participe, în câteva zile, la Adunarea Generală a Uniunii Europene pentru Geoștiințe (EGU) de la Viena și era nerăbdătoare să își prezinte lucrările și ideile experților din toată lumea. Mai avea un motiv de bucurie: tocmai aflase că taxa de înregistrare – modică pentru o țară europeană dezvoltată – fusese eliminată de organizatori pentru savanții ucraineni. 

Svitlana Krakovska în timpul negocierilor online pe marginea raportului IPCC/arhiva personală

„Nu pot să cer guvernului meu să-mi mărească acum salariul”

„Este o oportunitate foarte bună să fim acolo, pentru că, altfel, taxa de înregistrare nu ne este accesibilă”, îmi spune Krakovska. Într-o țară în care salariile din domeniul științei erau, deja, printre cele mai mici din Europa, o schimbare a priorităților bugetare – necesară pentru apărarea țării – pune sub semnul întrebării ani întregi de cercetare. „Acum sunt în Praga, am avut o apariție la TV, alte două interviuri la radio și unul pentru un ziar. Sunt fericită pentru aceste oportunități. De aici, urmează să plec spre Davos, la un forum economic, unde vom prezenta recenzia noastră științifică asupra schimbărilor climatice. Însă nu mai este vorba doar despre climă, acum. Europa are nevoie să știe adevărul, propaganda rusă trebuie combătută. Da, mă consider un delegat al societății științifice ucrainene, în numele căreia voi vorbi pe diferite subiecte. Am lăsat patru copii acasă, în Kiev, pentru a transmite Europei mesajul nostru, așa că voi vorbi și în numele mamelor din Ucraina”, spune Svitlana Krakovska. 

Mesajul este clar: „Trebuie să ne unim împotriva inamicului comun, care, în acest moment, este Federația Rusă. Nu este dușman doar pentru Ucraina, este dușman pentru lumea democrației. Înțelegem că în Ucraina suntem în prima linie, dar războiul acesta nu are consecințe numai pentru noi. Nu ne dorim o lume în care să ni se dicteze cum trebuie să trăim în propria noastră patrie. Rușii nu se vor opri cu Ucraina. Vor merge mai departe”.

Ucraina nu are nevoie doar de arme și de sprijin financiar, mai spune Krakovska. „Și știința trebuie ajutată. Nu sunt în măsură să cer guvernului meu să-mi mărească salariul, pentru că am înțeles că acest război este unul de durată. Mă bucur că s-au alocat bani armatei, ca să poată rezista agresiunii rusești. Ca om de știință, prefer să găsesc sprijin internațional.” 

Krakovska spune că a primit multe propuneri să lucreze în afara țării. De curând, o studentă de-ale ei a fost invitată să-și continue munca pentru lucrarea de doctorat, timp de șase luni, în străinătate. Însă Krakovska nu vrea să părăsească Ucraina și speră ca Europa și restul lumii să înțeleagă nevoia oamenilor de știință de aici de a fi ajutați să rămână în țară. Ea crede că războiul nu a afectat în aceeași măsură comunitatea științifică rusă, care ar putea folosi avantajul progresului științific pentru o victorie în Ucraina. „În timp ce noi nu avem nici măcar posibilitatea de a aplica, uneori, la burse și granturi, pentru că trebuie să ne gândim cum să supraviețuim.”

Svitlana Krakovska/arhiva personală

„Știința nu poate fi negociată”

Când a izbucnit războiul, echipa condusă de Svitlana Krakovska se pregătea să comunice presei și societății civile din Ucraina concluziile desprinse din raportul IPCC. Oamenii de știință urmau, apoi, să ofere guvernului expertiza necesară pentru planificarea strategiilor de adaptare la schimbările climatice. Ajunseseră și la o concluzie: politicienii nu pot negocia cu știința. „În acel panel voiam să spunem că știința se bazează pe fapte, nu e modificabilă, nu poate fi negociat ce e real și ce nu. Deci nu putem negocia nici în privința schimbărilor climatice. Factorii de decizie ar trebui să înțeleagă că rolul lor este doar să aplice evaluările științifice și rezultatele acestora. Apoi, în mijlocul prezentării, am fost anunțați că vom fi atacați. Nu te mai poți gândi la schimbările climatice în aceste condiții, oricât de grave ar fi ele.”

Mulți dintre membrii-cheie ai echipei de cercetare au mers la război, să apere țara, așa că s-au alăturat sporadic discuțiilor. Alții, printre care și Svitlana Krakovska, au apărat țara altfel, participând la panelurile online. „Pentru mine, în acele zile a fost mult mai ușor să lucrez decât să urmăresc știrile”, spune cercetătoarea. 

Munca la raportul IPCC este una voluntară, care asigură imparțialitatea oamenilor de știință implicați. Totuși, Krakovska spune că discuțiile ar trebui să țină cont și de politică, pentru că este vorba de emisii, de combustibili fosili. „Toate aceste probleme de mediu mustesc de politică, însă noi, ca oameni de știință, nu putem decât să evaluăm diferite scenarii. Să le spunem politicienilor ce repercusiuni vor avea alegerile lor, să înțeleagă consecințele.”  

Iar una dintre consecințele deciziilor politice – aceea de a-și baza industriile pe combustibili fosili – a dus, în cele din urmă, la catastrofa umană, economică și geopolitică în desfășurare. Aproape jumătate din populația lumii este acum extrem de vulnerabilă la dezastrele cauzate de arderea combustibililor fosili, arată raportul IPCC, în timp ce puterea militară a Rusiei este susținută de bogăția obținută din vastele rezerve de petrol și gaze ale țării.

„Am început să mă gândesc la paralelele dintre schimbările climatice și acest război și este clar că rădăcinile ambelor amenințări la adresa umanității se găsesc în combustibilii fosili”, spune Krakovska. „Arderea petrolului, gazului și cărbunelui provoacă încălzirea globală și efecte la care trebuie să ne adaptăm. Și Rusia vinde aceste resurse și folosește banii pentru a cumpăra arme. Acesta este un război al combustibililor fosili. Este clar că nu putem continua să trăim în acest fel, ne va distruge civilizația.”

Cei mai vulnerabili în fața schimbărilor climatice sunt chiar oamenii din zonele de conflict.„Climate Change Will Increase Risk of Violent Conflict, Researchers Warn”, insideclimatenews.org „Acești oameni nu se vor putea adapta efectelor produse de încălzirea globală, cum ar fi valurile de căldură sau cele de frig, dacă țara lor se confruntă, de exemplu, cu un deficit de apă. În același timp, această schimbare climatică poate provoca un război, în sine, conflicte iscate tocmai din cauza secetei și a recoltelor sărace”, explică Svitlana Krakovska. 

Satul Lukașivka, Ucraina, 10 aprilie 2022. O rachetă a aterizat pe un câmp, în apropierea vacilor care pasc. Anastasia Vlasova/Getty Images

„Rusia nu folosește banii din combustibili fosili pentru a-și dezvolta țara”

Un alt paradox pe care l-a observat cercetătoarea este că Rusia nu profită de vânzarea gazelor către alte state pentru a-și scoate cetățenii din sărăcie. „Banii astfel câștigați nu sunt investiți în dezvoltarea țării, știu cât de sărace sunt multe zone din Rusia. Sărăcia rușilor a fost evidentă și în timpul războiului din Ucraina, când unii dintre soldați nu știau cum să folosească o toaletă sau un uscător de păr. Oamenii sunt foarte săraci în Rusia, țara nu folosește veniturile din gaze pentru a-și hrăni poporul, ci pentru a-și crește armata și a invada tot mai multe teritorii precum Ucraina, bogate în resurse naturale.”

Totul este interconectat, spune Krakovska. „Cu cât cumperi mai mult combustibil fosil din Rusia, cu atât mai mult îmbogățești guvernul de la Kremlin, care va continua să ucidă ucraineni și să polueze lumea. Oamenii de știință au făcut proiecții și au dezvoltat modele climatice încă de acum 50 de ani. Au fost ignorate și acum planeta este cu un grad mai caldă. Lobby-ul și propaganda asidue făcute de afaceriști împotriva descoperirilor științifice cu privire la schimbările climatice au întârziat acțiunile de remediere și au generat, în schimb, criză climatică actuală.”

CITEȘTE ȘI: Clima se schimbă din cauza oamenilor. Dovezile sunt concludente

La fel se întâmplă acum cu războiul din Ucraina. „Propaganda rusă întârzie acțiunea. Sunt voci care spun că e greșit ca ucrainenilor să li se dea arme, pentru că asta va exacerba conflictul. Ei, bine, eu cred că e invers. Lipsa armamentului prelungește acest război. Dacă ai o mână cangrenată și nu o tai, vei muri. Situația prin care trecem acum este similară”, adaugă cercetătoarea. 

Krakovska mai spune că, de la începutul războiului, nimeni din comunitatea științifică rusă nu a contactat-o, nici măcar cei cu care colabora înainte. Recunoaște, însă, că oamenii de știință reprezintă un foarte mic segment din populația rusă și este normal să le fie teamă să-și exprime părerile, dacă nu sunt aliniate cu politica putinistă. 

Bucea, Ucraina, 6 aprilie 2022. Un bărbat își împinge bicicleta prin moloz și privește vehiculele militare rusești distruse de apărarea ucraineană. Guvernul ucrainean a acuzat forțele ruse că au comis un „masacrul deliberat” în timp ce ocupau localitatea. Sute de cadavre au fost găsite după ce forțele ucrainene au recăpătat controlul asupra orașului. Chris McGrath/Getty Images

„Nu este nimic bun într-un război”

Există opinii potrivit cărora războiul din Ucraina forțează oamenii de știință și politicienii să găsească modalități pentru o tranziție mai rapidă la energia regenerabilă. Krakovska nu-și permite să fie optimistă. „În orice situație, chiar și în aceasta, care este, într-adevăr, foarte dificilă, pentru că plătim un preț cu viețile noastre, vrem să găsim o latură pozitivă. Ea nu există. Avem multe clădiri distruse, dar le putem renova cu tehnologii noi și le putem face mai bune, ar putea spune unii. Ei, bine, de fapt, ce avem concret este o mare durere.” 

Ucraina era și înainte de invazia rusă una dintre cele mai sărace țări din Europa. A reușit, totuși, să supraviețuiască, în ciuda crizelor economice succesive pe care le-a traversat de la desprinderea de fosta Uniune Sovietică. Din cauza precarității economice, însă, mulți dintre oamenii de știință ucraineni au emigrat în țări mai prietenoase cu cercetarea. Alții, au ales să lucreze în domenii mai profitabile, prioritare. 

CITEȘTE ȘI: România vrea să sprijine cercetătorii ucraineni. Dar nu prea are cu ce

În acest moment, știința nu este o prioritate în Ucraina. „Totul în viața noastră este o chestiune de priorități. Iar aceste priorități sunt diferite pentru diferiți oameni, națiuni, comunități. Sunt diferite pentru ucraineni. Acum, prioritatea este să oprim războiul. Să nu ne mai moară oamenii”, spune Krakovska. 

Dar chiar dacă războiul se va opri, criza climatică va continua. Schimbările climatice sunt mult prea adânci pentru ca omenirea să le mai poată opri. „Din nou, totul e despre alegeri. Și trebuie să gândim strategic. Așa cum eu aleg acum să ofer un interviu, așa ar trebui să ne gândim la toate aceste crize și amenințări și la ce trebuie să facem. Trebuie să educăm oamenii, să-i învățăm cum să trăiască pe această planetă. Mult timp am crezut că noi, Homo sapiens, putem face ce vrem. Nu este așa. Trebuie să înțelegem că toate aceste resurse sunt limitate. Trăim într-un sistem închis. Să mergem pe Marte nu este o soluție.”

Regiunea Harkov, Ucraina, 27 aprilie 2022. Soldații ucraineni se mută într-un șanț dintr-o locație nedezvăluită din regiunea Harkov, la câțiva kilometri de granița cu Rusia, unde se desfășurau focuri încrucișate tensionate, pe fondul invaziei ruse. Ceng Shou Yi/NurPhoto prin Getty Images

„Criza economică a îmbunătățit calitatea aerului din Ucraina”

O constatare pe cât de neașteptată, pe atât de tristă, spune Krakovska. Ucraina este una dintre țările care au contribuit cel mai puțin la criza climatică, prin urmare, a și recunoscut cu greu că o astfel de criză există, fiindcă până de curând nu s-a confruntat cu ea. „Suntem departe de oceane. Suntem departe de regiunile polare. Suntem departe de tropice. Nu avem ghețari care să se topească. Abia recent, în ultimul deceniu, am avut schimbări climatice importante. Și nu peste tot, Ucraina este o țară mare, cu zone climatice diferite, cu impacturi diferite. Avem inundații în Carpați. Avem incendii în partea de nord a zonei Cernobîl. Avem secete în partea de sud și sud-est și alte evenimente extreme. Acum, avem și râuri poluate. Însă din anii 1990 și până acum, emisiile noastre au scăzut cu peste 60%. Iar asta se datorează, de fapt, crizei economice. Am avut o țară săracă, dar cu un aer curat.”

Desigur, Ucraina nu și-a dorit să fie cea mai săracă țară din Europa. Și totuși, pentru că economia țării s-a oprit, calitatea aerului și a apei s-a îmbunătățit, spune Krakovska. „Trebuie doar să poziționăm economia pe o cale mai ecologică și să reducem emisiile. Poate că, dacă nu ne vom mai gândi la creșterea economică, ci la un mod de viață durabil, vom reuși, în sfârșit, să fim fericiți.” 

Până atunci, Ministerul Protecției Mediului și Resurselor Naturale din Ucraina, împreună cu Inspectoratul Ecologic de Stat, înregistrează 24/7 toate crimele ocupanților ruși împotriva naturii ucrainene. De la începutul războiului, au fost deja consemnate peste 2.000 de astfel de incidente.Poți urmări lista actualizată în timp real, aici: mepr.gov.ua Rusia va fi considerată responsabilă pentru fiecare dintre ele. Guvernul Ucrainei pregătește procese în instanțele internaționale.

Multe dintre atacurile rușilor au fost asupra bazelor petroliere ucrainene. Arzând, acestea au poluat și mai tare aerul, așa că, atunci când acest război se va fi sfârșit, Svitlana Krakovska și colegii ei savanți vor avea serios de lucru pentru a evalua și încerca să repare toate daunele ecologice. Clima avea deja de suferit dinaintea de începerea conflictului. Krakovska își amintește cum războiul, pe care rușii și-ar fi dorit să îl înceapă în ianuarie, a trebuit să fie amânat până spre finalul lui februarie. Motivul este chiar valul de căldură neobișnuit, datorat schimbărilor climatice, prin care Ucraina a trecut iarna asta. Lucrul ăsta i-a împiedicat pe ruși să înainteze cu tancurile pe teritoriul ucrainean, pentru că pâmântul era moale, iar ei l-ar fi vrut înghețat și, pe de altă parte, le-a dat un moment de respiro ucrainenilor, care au avut timp să se înarmeze și să gândească mai în amănunt strategia ofensivă. Svitlana Krakovska și-ar fi dorit să nu fi fost nevoie de un astfel de avantaj. În schimb, ar fi fost bucuroasă ca războiul și schimbările climatice să nu fi existat deloc.