skynesher/Getty Images

România vrea să sprijine cercetătorii ucraineni. Dar nu prea are cu ce22 min read

De Adriana Moscu 17.05.2022, ultima actualizare: 18.05.2022

Aproximativ 40% dintre cercetătorii ucraineni apți de muncă au fost afectați de război. Unii primesc ajutor și joburi în străinătate, dar mulți rămân să lupte cu invadatorii ruși.

Pe măsură ce Rusia își continuă invazia în Ucraina, în țara vecină tot mai multe domenii de activitate au probleme. Lumea academică n-avea cum să fie ocolită de blocaj. Cercetătorii și studenții sunt departe de birourile și laboratoarele lor, mulți au fost înrolați în război sau lucrează ca voluntari pentru ajutorarea celor afectați de lupte. Unii s-au mutat în zone mai sigure ale Ucrainei sau au părăsit țara. Și destui au murit. 

Sunt condiții aproape imposibile pentru cercetarea științifică din Ucraina. Cu toate astea, se fac eforturi pentru a-i ajuta pe cercetătorii și studenții ucraineni. Oamenii de știință din întreaga lume și-au deschis laboratoarele pentru a oferi de lucru savanților refugiați. Și, în timp ce, acolo unde e posibil, multe dintre universitățile ucrainene și-au reluat cursurile suspendate de la distanță, instituțiile academice din zeci de țări continuă să primească studenți ucraineni, să le ofere burse, programe de continuare a studiilor sau cazare. 

Ajutor academic coordonat. Inclusiv din România

Pe 26 februarie, la numai două zile distanță de la atacul Rusiei asupra Ucrainei, Sanita Reinsone, cercetătoare în științe digitale la Universitatea din Riga, Letonia, a creat, din solidaritate, un cont de Twitter cu hashtag-ul #ScienceforUkraine, care a strâns până în prezent peste 8.300 de urmăritori. 

La început, institutele, universitățile și organizațiile de cercetare din întreaga lume au oferit sprijin moral, dar, după câteva zile, tot mai multe au început să furnizeze informații detaliate despre burse de studiu sau de cercetare și chiar s-au oferit să angajeze cercetători ucraineni. Și pentru că ofertele continuau să se înmulțească, cercetătoarea letonă a înțeles că e nevoie un loc unde să le adune pe toate. Cu ajutorul unui coleg specializat în tehnologia informației, Sanita Reinsone a creat unui site web, scienceforukraine.eu – o hartă a universităților din întreaga lume care oferă sprijin refugiaților ucraineni. 

Până acum, în jur 50 de organizații academice internaționale și-au oferit ajutorul, iar ofertele lor au fost strânse de peste 150 de voluntari – savanți și studenți de la instituții de cercetare din întreaga lume. Între ei, și românca Cristina Rujan, aflată la studii doctorale în economie la Institutul Max Planck pentru Inovație și Competiție din Munchen, Germania. „M-am alăturat echipei pe 1 martie, după ce am aflat de platformă de la unul dintre colegii mei. Creasem deja o listă de resurse din România, adunasem câteva informații pe care le-am împărțit cu colegi și prieteni din afara țării, însă mai mult pentru donații. Simțeam nevoia să fac ceva concret, având în vedere că nu sunt în țară și nu pot ajuta direct, la graniță sau la Gara de Nord”, a declarat Cristina Rujan pentru Mindcraft Stories. 

Platforma oferă foarte multe posturi, însă foarte puține sunt din România. Cristina a trimis în jur de 15 emailuri universităților mari, însă spune că s-a întâmplat și invers – universități din România care auziseră de platformă i-au trimis email cu ofertele lor. Pe site au fost postate, printre altele, câteva posturi de doctoranzi, postdoctoranzi sau cercetători în vizită la Universitatea de Vest din Timișoara, la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași, sau la Politehnica din București. Și multe oferte de cazare. 

Românii au intenții bune, însă vin cu prea puține oferte concrete

Din păcate, însă, în România, bugetul pentru cercetare este aproape inexistent, așa că, oricât de binevoitoare ar fi, instituțiile academice nu pot pune la bătaie prea multe oferte precise.

Este și părerea dr. Aurelian-Cătălin Gâlcă, cercetător principal la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiațiilor (INFLPR), de la Măgurele, județul Ilfov. Institutul oferă sprijin cercetătorilor refugiați din Ucraina din cauza războiului,Anunțul, aici: inflpr.ro inclusiv masteranzilor și doctoranzilor, postdoctoranzilor și tehnicienilor cu competențe în laser, plasmă și fizica radiațiilor. În anunțul activ și astăzi pe #ScienceforUkraine, la mai bine de o lună de când a fost postat, se mai oferă posibilități de integrare profesională și, eventual, un salariu lunar. „Până acum, ne-a contactat doar un profesor din Ucraina care, în curând, va putea să părăsească țara, pentru că face 65 de ani. Însă sunt atât de multe programe de vize academice oferite de țări precum SUA și Canada, încât țara noastră, care nu prea are ce oferi, este, mai degrabă doar un punct de tranzit pentru cercetătorii ucraineni”, spune fizicianul.

Și Centrul pentru Inovație în Medicină a oferit sprijin cercetătorilor care au părăsit Ucraina. „Imediat după ce a izbucnit războiul, am publicat o declarațieO poți citi aici: ino-med.ro (PDF) în care spuneam că știința trebuie să continue, iar noi vom fi aici și ne vom continua activitățile curente în sfera inovației. După două săptămâni am lansat invitația ca studenții la medicină, tinerii medici și cercetătorii afectați de război să ni se alăture ca interni la Centrul pentru Inovație în Medicină, pe două direcții: comunicarea științei medicale (care a dus la lansarea în timp record a platformei rethink-health.eu, la care contribuie și echipa formată din români, alături de cei opt interni recrutați din Ucraina) și cercetarea asupra politicilor europene de sănătate”, a declarat pentru Mindcraft Stories dr. Marius Geantă, președintele institutului. 

Din această a doua perspectivă, în acest moment, „lucrăm împreună cu colegii ucraineni la o propunere de proiect printr-unul dintre programele europene deschise, referitor la vaccinarea anti-Covid din regiune. Simultan, le oferim șansa de a învăța despre inovația în sănătate și comunicarea ei, despre politicile europene, despre trendurile în cercetare, de la seniorii echipei Centrului pentru Inovație în Medicină”, mai spune dr. Marius Geantă, care crede e doar începutul unei colaborări de lungă durată. 

Universitatea din București a răspuns, la rândul ei, la apelul de ajutor al mediului academic ucraineni. Studenții refugiați din Ucraina, fie ei ucraineni sau străini, găsesc pe platforma Uni4Ukraine,Site: uni4ukraine.unibuc.ro dezvoltată de UNIBUC, informații esențiale despre continuarea studiilor, dar și despre locuri de cazare sau centrele de donații. Platforma funcționează acum în română plus alte șapte limbi ( mai multe versiuni lingvistice sunt în pregătire), este actualizată permanent și colaborează cu inițiative similare din mediul academic, din alte țări. Pe site, Universitatea din București a luat chiar și o poziție publică ce condamnă atacul militar din Ucraina.O poți citi aici: unibuc.ro 

Conf. univ. dr. Luciana Alexandra Ghica, de la Universitatea de Științe Politice, inițiatoarea proiectului Uni4Ukraine, spune că „mai mulți studenți ucraineni urmează cursurile în diferite facultăți. Acum o lună, unei studente ucrainene i s-au făcut actele pentru a fi integrată complet la cursuri la noi la facultate la un program de licență în limba engleză și a și participat o dată la cursurile mele, dar de atunci nu am mai văzut-o. Știu, de asemenea, că o parte din studenții acceptați au renunțat, pentru că au primit oferte de a continua studiile și de la universități din state baltice și s-au mutat deja acolo”. 

În fine, pe site-ul său, Ministerului Educației a postat informații „în vederea acordării de sprijin educațional cetățenilor (elevi, studenți, doctoranzi) afectați de conflictul militar care se desfășoară pe teritoriul Ucrainei”. Ministerul anunță și că va putea aproba în anii universitari 2021-2022 și 2022-2023 un număr suplimentar de locuri – în limita a 20% din capacitatea de şcolarizare – pentru programele de studii adresate studenților refugiați, în măsura în care sunt solicitate de universități.

Știința din Ucraina moare, dar nu se predă

Pe 2 martie 2022, mai mulți profesori de la Universitatea Națională „Oles Honcear” din DniproSite oficial: dnu.dp.ua  – un important nod administrativ, economic și de transport din partea central-estică a Ucrainei – au trimis un apel de ajutor oamenilor de știință din întreaga lume, printr-o scrisoare în care cereau sprijin financiar pentru armata ucraineană, astfel încât cercetătorii să-și poată relua cât mai curând activitatea într-o țară liberă.Textul scrisorii, aici: bojdyslab.org (PDF)

Potrivit site-ului Ministerului Educației și Științei din Ucraina, înainte de începerea războiului, în țară activau aproximativ 60.000 de cercetători și alți 35.000 de angajați afiliați, care lucrau la peste 400 de organizații de cercetare și 200 de instituții de învățământ superior.Detalii, aici: mon.gov.ua Multora dintre ei, invazia rusă le-a afectat serios munca sau a blocat-o complet.„Ukrainian researchers flee trauma and terror of war”, science.org 

Același minister,„Overview of the current state of education and science in Ukraine in terms of russian aggression (as of April 25 – 30, 2022)”, drive.google.com care citează surse ale Biroului Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR), spune că până la 29 aprilie 2022, numărul refugiaților care au fugit din Ucraina în alte țări era de peste 5,47 milioane. La 29 aprilie, 1.556 de instituții de învățământ fuseseră avariate în urma bombardamentelor, iar 102 dintre ele au fost complet distruse. Dintre clădirile avariate, 65 aparțin instituțiilor științifice, două au fost complet distruse și pentru unsprezece dintre ele lipsesc datele, întrucât sunt situate pe teritoriile ocupate temporar. 

CITEȘTE ȘI: Știința a rămas deasupra tensiunilor politice. Până acum

Nimeni nu știe când se va termina acest război, însă șansele ca el să se încheie mai târziu decât mai devreme sunt destul de mari. Până atunci, tot mai multe inițiative academice, precum #ScienceforUkraine, sunt în desfășurare peste tot în lume. Una dintre ele aparține Societății Academice Germano-Ucrainene, fondată în 2016 în Berlin, ca organizație non-profit. Pe site-ul lor, Ukrainet.eu, Detalii, aici: ukrainet.eu au adăugat secțiunea #SupportUkraine, cu informații esențiale atât pentru cei care pot să iasă din țară, cât și pentru comunitatea internațională care vrea să ajute (dar nu știe de unde să înceapă). 

Sprijin pentru cercetători vine și din partea autorităților. Pentru a ajuta oamenii de știință din Ucraina, Uniunea Europeană a înființat în aprilie un fond de burse de 25 de milioane de euro,„EU to give €25M to consortium helping Ukrainian scholars at risk”, sciencebusiness.net pentru a fi gestionat de un consorțiu de zece organizații de cercetare, universități și ONG-uri, iar Comisia Europeană și-a creat, de asemenea, propria bază de date,„Commission launches support platform for Ukrainian scientists”, sciencebusiness.net care listează oportunități pentru cercetătorii ucraineni refugiați. 

Eurodoc, Consiliul European pentru Doctoranzi și Cercetători Juniori, estimează„Eurodoc Interim Assessment and Estimation of the Support Provided for Academics from Ukraine”, eurodoc.net că în Ucraina există aproximativ 40.000 de candidați la doctorat, 60.000 de tineri cercetători și 250.000 de studenți înscriși la programe de licență și masterat. Până acum, puțini au acceptat oferte în străinătate. 

Analizând ofertele enumerate de platforme precum #ScienceforUkraine, se poate lesne observa că majoritatea locurilor oferite sunt în discipline STEM, și prea puține în științe sociale și umaniste. Cu toate acestea, în Ucraina există mult mai mulți cercetători în științe umaniste și sociale decât în ​​STEM. Potrivit Eurodoc, alte motive pentru care oamenii de știință nu părăsesc Ucraina includ restricțiile de a pleca din țară, necunoașterea limbii engleze, dar și decizia voluntară de a rămâne pentru a lupta sau a ajuta victimele războiului.

Pentru toți acești cercetători și studenți care rămân în Ucraina, e nevoie de măsuri de sprijin care să-i ajute să-și continue munca. Înlocuirea infrastructurii deteriorate, echipamente și materiale de laborator, posibilități de colaborare de la distanță, granturi pentru lucrul la distanță, acces la resurse de calcul, biblioteci și baze de date online sunt doar câteva dintre ele. 

Cu puțin timp înainte de invazia rusă, Ucraina lucra la reformarea sectorului de cercetare, pentru a face carierele academice maiatractive. „Ukraine chasing R&D reforms to adapt to European Research Area”, sciencebusiness.net După război, probabil că țara va avea mai multă nevoie de mână de lucru în construcții, decât în cercetare. Însă și pentru a construi e nevoie de cap.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

Cercetătorii întreabă: filmele socialiste voiau succes la box office?

De
O retrospectivă a studiilor românești din luna octombrie: de la cinema la semne de cutremur și de la berze la ciuperci.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE OF SPORT

Ce spun studiile despre roxadustat, substanța cu care s-ar fi dopat Simona Halep

De
Fosta lideră WTA este acuzată de dopaj cu roxadustat, o substanță controversată care acționează precum eritropoietina, dar se ia pe cale orală
ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

Carlsen versus Niemann. O privire statistică asupra scandalului momentului în șah

De
A trișat un maestru de șah de 19 ani pentru a-l învinge pe liderul mondial? Modelele statistice încearcă să ofere un răspuns.
ȘTIINȚĂ|Q&A

„Scenariul unui atac cu bombă nucleară este puțin probabil.” Interviu cu Lidia Matei, specialistă în științe nucleare

De
Științele nucleare sunt folosite azi cu succes în tratarea cancerelor, sau pentru detectarea metalelor prețioase. Nu de ele ar trebui să se teamă oamenii, spune cercetătoarea Lidia Matei.