erhui1979/Getty Images

COP27: o șansă de schimbare sau o nouă demonstrație de greenwashing?31 min read

De Adriana Moscu 04.11.2022

Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2022 (COP27) are loc între 6-18 noiembrie la Sharm El-Sheikh, în Egipt. Invitații vor trebui să se confrunte cu un raport ONU recent: nu există nicio cale credibilă către 1,5°C, iar încercarea de a limita creșterea temperaturii globale a eșuat.

Liderii mondiali, negociatorii și reprezentanții din industria mediului se întâlnesc la Sharm el-Sheikh în Egipt, pentru COP27, conferința ONU privind schimbările climatice, într-o atmosferă cât se poate de fierbinte, atât la propriu, cât și la figurat. Pe de o parte pentru că în anul care tocmai se încheie efectele schimbărilor climatice au fost vizibile cu ochiul liber, nu doar în studiile științifice. Pe de alta, tot mai multe cercetări spun că măsurile luate sunt cosmetice și că voința politică nu e suficient de puternică pentru a rezolva problemele climatice. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/11/Mindcraftstories_COP27-Solutii-schimbari-climatice-Incalzire-globala-Egipt-Sharm-el-Sheykh_01_Hollie-Adams-Getty-Images.jpg

Londra, Anglia, 30 octombrie 2022: de la stânga la dreapta, Mona Seif, sora lui Alaa Abd El-Fattah, activiștii pentru climă Greta Thunberg și Andreas Magnusson și Sanaa Seif, sora lui El-Fattah, în timpul unui protest pentru activistul britanic-egiptean Alaa Abd El-Fattah, care a făcut greva foamei în închisoarea egipteană unde este încarcerat. Foto: Hollie Adams/Getty Images

O situație îngrijorătoare

Nu mai departe de zilele trecute, Organizația Meteorologică Mondiale (OMM) a publicat un raport„Temperatures in Europe increase more than twice global average”, public.wmo.int potrivit căruia temperaturile din Europa au crescut de două ori mai mult decât media globală a ultimilor 30 de ani. La fiecare zece ani, continentul s-a încălzit, în medie, cu 0,5 grade Celsius. Europa s-a încălzit mai rapid decât oricare altă zonă de pe Pământ. 

OMM avertizează că statele europene nu reușesc să reducă suficient de repede cantitate de emisii de gaze cu efect de seră generată de arderea combustibililor fosili. Deși ritmul Europei în această direcție este unul „bun”, apreciază organizația, el trebuie accelerat.

CITEȘTE ȘI: Gazele cu efect de seră. Cum acționează efectul de seră?

Rapoartele recente arată cum creșterea temperaturii alimentează fenomene meteorologice extreme. În 2022, numărul incendiilor de vegetație din Europa a fost de patru ori mai mare„Wildfires in the EU have nearly quadrupled the 15-year average”, edition.cnn.com decât media ultimilor 15 ani. În vară, o secetă cumplită„The Rhine is shrinking, endangering Europe’s top economy”, edition.cnn.com a afectat continentul şi a secat râuri importante din punct de vedere economic, la scurt timp după cele mai distrugătoare inundații„Enormous scale of destruction is revealed as water subsides after historic western Europe flooding”, edition.cnn.com din ultimele decenii. Alte date„Europe temperature rise more than twice global average: UN”, phys.org arată că ghețarii alpini au pierdut 30 de metri din grosimea stratului de gheață, între 1997 și 2021.

Un raport al ONU„UN report: Climate pollution reductions ‘highly inadequate’”, apnews.com apărut cu doar câteva zile în urmă, a pregătit terenul pentru discuțiile din cadrul COP27, afirmând că nu există nicio cale credibilă către atingerea temperaturii de 1,5°C și că progresul în limitarea creșterii încălzirii globale a fost, până în prezent, „îngrozitor de inadecvat”. Pe măsură ce lumea se confruntă, la nivel colectiv, cu amenințarea schimbărilor climatice, COP27 ar putea fi o oportunitate pentru liderii mondiali de a lua măsuri concrete, atunci când este cea mai mare nevoie de ele. 

Însă evenimentul nici nu a început, și deja e controversat. Autoritățile egiptene par să-și dorească mai degrabă un eveniment lipsit de incidente decât crearea unui cadru propice pentru discuții și încercarea de a rezolva probleme reale. Cu alte cuvinte, încă un act de greenwashing ca la carte. 

Egiptul a precizat clar că protestele vor fi permise numai într-o zonă construită special, departe de centrul de conferințe. Iar un prim semnal că se vor ține de cuvânt este arestarea de către forțele de securitate egiptene, la sfârșitul lui octombrie, a lui Ajit Rajagopal, un arhitect și activist indian pentru schimbările climatice. Rajagopal a fost arestat la scurt timp după ce a plecat într-o plimbare de opt zile de la Cairo la Sharm el-Sheikh, ca parte a unei campanii globale de sensibilizare cu privire la criza climatică. Arestarea a fost descrisă drept „ilegală” de un grup local pentru drepturile omului, care a raportat că încă cel puțin 67 de persoane au fost arestate în Cairo și în alte orașe în ultimele zile, în timp ce autoritățile încearcă să înăbușe orice proteste planificate.„Egyptian regime criticized as climate activist arrested in run-up to Cop27”, theguardian.com 

Alegerea Egiptului drept loc de desfășurare a COP a fost din start una criticată. Aproximativ 60.000 de prizonieri politici, inclusiv activiști pentru drepturile omului și de mediu, precum Alaa Abd El Fateh, au fost închiși sub acuzații false și torturați în ultimul deceniu. În semn de protest, El Fateh, care se află în greva foamei de șapte luni, va înceta să mai bea apă începând de duminică, 6 noiembrie, când discuțiile se vor deschide oficial, scrie organizația Greenpeace pe Twitter.Link: twitter.com 

Iată câteva dintre problemele-cheie care vor fi dezbătute la COP27, de la nevoia urgentă de finanțare pentru adaptarea la schimbările climatice și pregătirea unor planuri de apărare împotriva inundațiilor în creștere la crearea de adăposturi necesare pentru cei rămași fără case în urma fenomenelor meteo extreme și găsirea unor soluții de urgență pentru a proteja oamenii în timpul valurilor de căldură și a perioadelor secetoase. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/11/Mindcraftstories_COP27-Solutii-schimbari-climatice-Incalzire-globala-Egipt-Sharm-el-Sheykh_04_Jeff-J-Mitchell-Getty-Images.jpg

Glasgow, Scoția, 1 noiembrie 2021: António Guterres, secretarul general al Națiunilor Unite, vorbește în timpul evenimentului Racing For A Better World, cu privire la acțiunea globală pentru climă, în timpul COP26. Foto: Jeff J Mitchell/Getty Images

(Mult) mai mulți bani pentru schimbări climatice

O creștere dramatică a finanțării pentru adaptarea la evoluția climei este necesară pentru a salva milioane de vieți de la un „carnagiu climatic”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, cu ocazia lansării unui raport al Programului ONU pentru Mediu (UNEP).„Adaptation Gap Report 2022”, unep.org Raportul a constatat că 80% dintre țări au început planuri de adaptare, dar doar o treime și-au stabilit ținte cuantificabile, cu termene limită. Acțiunea climatică are trei obiective principale: reducerea emisiilor pentru a limita impactul negativ al acestora, adaptarea la efectele care nu pot fi evitate și finanțarea reconstrucției în comunitățile afectate de impactul la care nu se pot adapta.

Într-o declarație de presă, Guterres a spus că doar o mică parte din finanțarea necesară pentru a proteja persoanele vulnerabile a fost oferită de națiunile bogate și că fondurile pentru reconstrucție sunt o problemă critică despre care se va discuta la COP27. „Nevoile de adaptare din lumea în curs de dezvoltare vor crește vertiginos până la 340 de miliarde de dolari pe an până în 2030”, a spus Guterres. „Cu toate acestea, sprijinul pentru adaptare este astăzi la mai puțin de o zecime din această sumă. Cei mai vulnerabili oameni și cele mai vulnerabile comunități plătesc prețul și acest lucru este inacceptabil.”

Națiunile bogate au oferit o finanțare de 29 de miliarde de dolari în 2020, potrivit celor mai recente date disponibile,„Nations Must Increase Funding to Cope With Climate Shocks, U.N. Warns”, nytimes.com cu doar 4% mai mult decât în 2019. Anul trecut, la COP26, ele promiteau că vor crește valoarea finanțărilor la 40 de miliarde de dolari până în 2025.Poți descărca raportul întreg aici: unep.org 

Pentru a înțelege această cifră în context, parlamentarii din Florida, de exemplu, au cerut 33 de miliarde de dolari de la Congres, bani de reconstrucție după o singură furtună, uraganul Ian. 

CITEȘTE ȘI: „Nivelul mărilor a crescut alarmant de la începutul erei industriale.” Interviu cu cercetătorul Bogdan Onac

Chiar dacă națiunile reușesc să dubleze banii pentru adaptare la schimbările climatice, tot nu ar fi necesar, potrivit raportului, care a constatat că țările în curs de dezvoltare au nevoie de aproximativ 200 de miliarde de dolari pe an, în medie, numai în acest deceniu. Costul adaptării la climă în țările în curs de dezvoltare va ajunge la 160 de miliarde de dolari până la 340 de miliarde de dolari până în 2030 și va crește la 315 de miliarde de dolari până la 565 de miliarde de dolari până în 2050.

Există o problemă, însă, cu însuși modul în care se folosesc banii. Finanțarea nu doar că este insuficientă, dar este adesea cheltuită ineficient, se arată în raport. Eforturile de adaptare tind să se concentreze pe nevoile pe termen scurt și să nu includă riscurile viitoare.

Fără o planificare adecvată, proiectele de adaptare pot agrava alte probleme climatice, avertizează raportul. De exemplu, utilizarea sporită a aerului condiționat necesită mai multă energie și, prin urmare, poate crește emisiile de gaze cu efect de seră. Un baraj pentru a controla riscul de inundații într-un singur loc poate agrava lipsa de apă în aval.

Atenuarea impactului negativ al schimbărilor climatice

Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) a lansat cu câteva luni în urmă un amplu raportÎl poți citi aici: ipcc.ch în care a subliniat din nou urgența limitării încălzirii globale la cel mult 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial, pentru a evita consecințe grave aduse de schimbările climatice. Va crește riscul dispariției unor specii de plante și animale care nu se pot adapta la noile condiții climatice, precum și cel al migrației în masă a oamenilor din zone care vor deveni nelocuibile, persoane care nu-și vor mai putea asigura un trai decent. 

Mesajele climatologilor sunt clare: luma se îndreaptă în direcția greșită. Dacă fiecare națiune de pe pământ și-ar atinge, peste noapte, obiectivele climatice declarate în acest moment, temperatura globală ar continua să crească până la 2,4-2,7 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Altfel spus: în acest moment, obiectivele climatice ale fiecărei țări nu sunt relevante pentru un succes al întregii omeniri. În consecință, o parte dintre discuțiile de la COP27 se vor concentra pe consolidarea unor planuri care să reducă acest decalaj flagrant între ce se face și ce ar trebui făcut. 

Cel mai probabil, vor exista și plângeri cu privire la modificarea în ultima clipă a Pactului Climatic de la Glasgow,„The Glasgow Climate Pact – Key Outcomes from COP26”, unfccc.int principalul document produs anul trecut, la COP26. Atunci când a început sesiunea plenară pentru adoptarea acordului, India a propus un amendament care a înlocuit expresia „eliminarea treptată” a cărbunelui cu „reducerea treptată”. Asta în condițiile în care în 2020, arderea cărbunelui a fost responsabilă pentru eliberarea a aproape 14 miliarde de tone metrice de dioxid de carbon în atmosferă.„Carbon dioxide emissions from coal combustion worldwide from 1960 to 2020”, statista.com 

Pentru a se putea respecta limitele de încălzire globală stabilite în acordul de la Paris, de 1,5°C-2°C, emisiile globale ar fi trebuit să scadă constant între 2020 și 2025. În realitate, emisiile sunt în continuare în creștere, nivelurile atmosferice ale celor trei principale gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan și protoxid de azot) atingând noi recorduri în 2021.Statistici, aici: ​​public.wmo.int 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/11/Mindcraftstories_COP27-Solutii-schimbari-climatice-Incalzire-globala-Egipt-Sharm-el-Sheykh_03_Anadolu-Agency-via-Getty-Images.jpg

Giurgiu, România, 20 august 2022: Mai mulți crabi zac morți pe albia Dunării după o secetă extremă care a afectat județul Giurgiu, din sudul României. Dunărea, al doilea cel mai lung râu din Europa, a atins vara asta cele mai scăzute cote istorice din cauza secetei extreme. Pe tronsonul românesc, navigația comercială și turistică au fost restricționate. Agricultura și fauna sălbatică din zonă au fost afectate de nivelul scăzut al apei. Foto: Alexandra Radu/Agenția Anadolu via Getty Images

Adaptarea la noile condiții climatice

„Insulele noastre sunt mâncate încet, una câte una, de mare”, spunea Ibrahim Mohamed Solih, președintele Maldivelor, anul trecut, în cadrul COP26. Dacă tendința nu va fi inversată, Maldivele vor înceta să mai existe până la sfârșitul secolului, adăuga președintele Solih. 

Zona de sud a globului e puternic afectată de schimbările climatice, însă tocmai aceste națiuni nu au puterea financiară necesară pentru a proiecta și implementa strategii de adaptare. Strigătul liderului politic a rămas fără ecou anul trecut, iar țările bogate nu par dispuse să facă mai mult decât să opineze asupra gravității problemei. 

Conform raportului IPCC AR6,Mai multe, aici: ipcc.ch în lume trăiesc aproximativ 3,3 miliarde de oameni vulnerabili la schimbările climatice, iar țările cu venituri mici și medii sunt afectate în mod disproporționat de dezastrele cauzate de climă, mai ales că au contribuit cu mult mai puțin la emisiile de gaze cu efect de seră. ONU a propus ca țările mai bogate să plătească fonduri numite generic „pierderi și daune”, ca o compensație adusă țărilor în curs de dezvoltare pentru prejudiciul suferit deja și pentru a le finanța eforturile de adaptare.

Până acum, doar Danemarca a promis în mod oficial să aloce fonduri – mai precis, 100 de milioane de coroane daneze (13,4 milioane de euro) – națiunilor în curs de dezvoltare afectate de schimbările climatice.Denmark becomes first country to pay for ‘loss and damage’ from climate change”, euronews.com Inițiativa lor ar putea totuși să inspire și alte țări să își asume angajamente la COP27.

Grupul G7, al celor mai dezvoltate șapte țări din lume, și The Vulnerable Twenty (V20),Site: v-20.org o inițiativă de cooperare dedicată a economiilor vulnerabile sistemic la schimbările climatice, plănuiesc să lanseze în cadrul COP27 proiectul Global Shield, „V20 and G7 agree on financial protection cooperation, to formally launch Global Shield against Climate Risks at COP27”, bmz.de pentru a spori protecția financiară pe care țările la risc ar trebui s-o primească. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/11/Mindcraftstories_COP27-Solutii-schimbari-climatice-Incalzire-globala-Egipt-Sharm-el-Sheykh_02_NurPhoto-via-Getty-Images.jpg

Varșovia, Polonia, 28 octombrie 2022: protestatarii ridică pancarte în timp ce participă la „Geva de criză”, o demonstrație împotriva pasivității guvernului polonez în fața provocărilor legate de războiul din Ucraina vecină, criza energetică și criza climatică. Câteva sute de oameni, inclusiv membri ai sindicatului fermierilor Agro Unia și ai Greenpeace, au mărșăluit prin centrul orașului. Foto: STR/NurPhoto via Getty Images

Războiul, inflația și schimbările climatice, un cerc vicios

Anul trecut, COP26 avea deja loc în condiții excepționale, pe fondul desfășurării pandemiei de COVID-19. Speranțele ca anul acesta conferința să se desfășoare în condiții mai normale s-au năruit foarte repede, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și cu creșterea inflației în multe state ale lumii. Toate aceste crize succesive au amânat într-o măsură importantă și îngrijorătoare eforturile (și-așa, modeste) făcute pentru încetinirea schimbărilor climatice. 

CITEȘTE ȘI: Cercetătoare ucraineană: „Schimbările climatice și războiul au o sursă comună – combustibilii fosili”

Mai mult, răcirea relațiilor dintre China și Statele Unite – cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră – nu este de bun augur, spun experții.„Will a freeze in US–China climate talks threaten global action?”, nature.com 

Un raport al Națiunilor Unite„COP27: World on track to increase emissions 10.6% by 2030 – UN report”, reuters.com publicat de curând a arătat că majoritatea țărilor întârzie să își pună în aplicare angajamentele de a reduce producția de carbon. Astfel, emisiile globale de gaze cu efect de seră sunt pe cale să crească cu 10,6% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2010. 

Oamenii de știință spun că emisiile trebuie să scadă cu 43% până în în 2030, pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste temperatura preindustrială – un prag peste care schimbările climatice riscă să scape de sub control. 

Doar 24 din cele aproape 200 de țări care vor participa la discuțiile COP27 au depus planuri noi sau actualizate de reducere a emisiilor față de obiectivele stabilite la conferința de anul trecut de la Glasgow, Scoția, deși toate s-au angajat să facă acest lucru.

Colaborarea pentru o cauză comună – o utopie?

În fiecare an, participanții la COP și cei interesați de schimbările climatice spun că evenimentul din anul respectiv este cel mai important de până acum, cel în care trebuie neapărat ca oamenii să se unească pentru cauza lor comună. Însă ce au reușit să obțină, de fiecare dată, au fost să arate tensiunile evidente dintre nordul și sudul global, între țările care încearcă să renunțe la combustibilii fosili și țările care sunt fie nepregătite, fie nu doresc să facă acest lucru. La fel se va întâmpla și anul acesta – războiul din Ucraina și haosul aferent, iscat pe piețele internaționale de energie, nu au favorizat tocmai unitatea globală.

Într-un efort de a convinge statele să negocieze înainte de summit-ul propriu-zis, Republica Democrată Congo a găzduit un pre-summit„Congo urges climate funding at pre-COP27 talks”, dw.com la începutul lunii octombrie, la care au participat delegați din peste 50 de țări. S-a discutat despre calamitățile recente generate de schimbările climatice în Pakistan, Europa, Cuba, Filipine și Statele Unite. S-a subliniat aspectul global al schimbărilor climatice, care, mai devreme sau mai târziu, îi vor afecta pe toți, și participanții au fost îndemnați la colaborare. Una reală. 

Cele mai bogate 20 de țări ale lumii sunt responsabile pentru 80% din emisiile globale. Dar, dacă efortul nu este global, nimeni nu va scăpa. Toată lumea respiră același aer. La COP27, diferența ar putea să apară din modul în care este definită colaborarea – și mai ales cine o definește. Dacă vor să se realizeze un progres semnificativ în ceea ce privește atenuarea, adaptarea sau finanțarea schimbărilor climatice, participanții ar trebui să-și învețe lecțiile din ultimii ani și să accepte că progresul real nu va avea loc până când toată lumea va avea un loc la masa negocierilor.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|QUICK QUESTION

De ce e mai bine să lași frunzele sub copaci decât să le strângi?

De
Covorul arămiu de frunze care se așterne peste pământ la începutul toamnei devine maroniu în timp și trebuie rulat și ascuns undeva, cred unii. Însă noțiunea de frumos e flexibilă și poate fi învățată. 
MEDIU|QUICK QUESTION

De ce nu e șacalul o specie invazivă?

De
Chiar dacă a ajuns să se înmulțească necontrolat, există o explicație simplă pentru care șacalul auriu nu e pe lista speciilor invazive. 
TEHNOLOGIE|HOT TAKE

Musk vrea să revoluționeze jurnalismul, dar ar putea ucide social media

De
Printre concedieri, taxe pe bulină și bătălii interne cu inginerii Twitter, Musk mai duce și o luptă cu presa, încercând să-și poziționeze noua achiziție drept o platformă de jurnalism cetățenesc
MEDIU|BIODIVERSITATE

Turbăriile pot fi mai eficiente în lupta contra schimbărilor climatice decât copacii

De
Mlaștinile în care s-a acumulat un strat de turbă sunt mai eficiente în captarea dioxidului de carbon decât copacii. O echipă de cercetători restaurează acum acești plămâni din România.