Deciziile despre climă luate acum vor avea efecte pentru multe generații22 min read

De Adriana Moscu 24.10.2023

Hans van der Loo, unul dintre speakerii de la Climate Change Summit 2023, spune că e ciudat ca o minoritate înstărită și lipsită de griji să decidă viitorul climatic pentru miliarde de oameni, mulți dintre ei nenăscuți. 

Tranziția către o lume mai sustenabilă este inevitabilă, spune Hans van der Loo, un specialist din Țările de Jos cu 25 de ani experiență în domeniul energetic și al relațiilor guvernamentale. Întrebarea este dacă aceasta va fi făcută într-un mod organizat sau va fi forțată de penurii subite ale surselor de energie fosilă – motorul care a stat la baza prosperității din ultimele secole.

Hans van der Loo, care a participat la cea de-a doua ediție Climate Change Summit,Site oficial: climatechange-summit.org un eveniment dedicat soluțiilor pentru provocările legate de schimbările climatice prezente și viitoare, desfășurat între 19-20 octombrie, la București, susținut de BRD – Groupe Société Générale, este președinte al Consiliului Consultativ al Institutului de Cercetare Economică Integrată (IIER), director executiv al Blue Cooling Initiative,Site oficial: bluecooling.org Ambasador al Coaliției EU STEM,Site oficial: stemcoalition.eu și un obișnuit al forumurilor internaționale. 

Am discutat cu el despre cele mai optimiste și cele mai pesimiste scenarii climatice, despre faptul că atingerea neutralității emisiilor de carbon nu este suficientă pentru a rezolva criza climatică și despre modul egoist în care politicienii prezentului își pun amprenta, prin inacțiune, asupra unui viitor din care ei nu vor mai face parte. 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/10/Mindcraftstories_Hans-van-der-Loo-Economie-Sustenabila-Net-Zero_01_Climate-Change-Summit-2023.jpg

Hans van der Loo (dr.) și Mihai Ghiduc (st.), redactorul-șef Mindcraft Stories, în cadrul celei de-a doua ediții Climate Change Summit. Foto: CCS 2023

Modelul economic actual e nesustenabil

„Distribuția emisiilor de dioxid de carbon arată că o mare parte dintre ele vin din India și China. Dar, în realitate, nu sunt emisiile lor, ci ale noastre, pentru că am externalizat producția din Europa către aceste țări. 

Jumătate din toate emisiile sunt produse de 10% dintre cei mai bogați oameni, adică de cei care trăiesc în țările OCDE. O creștere economică uniformă, astfel încât întreaga lume să prospere și să fie la fel de bogată ca Vestul, ar presupune o risipă foarte mare de resurse și energie. S-ar emite foarte mult dioxid de carbon, iar acest lucru ar distruge sustenabilitatea. 

Așadar, dacă ambiția este de a crește economia prin vechile procedee, acest lucru nu poate fi sustenabil.” 

Tranziția către sustenabilitate va fi făcută fie de oameni, fie de legile fizicii

„Avem două opțiuni: fie tranziția are loc ca rezultat al politicii, fie ca rezultat al fizicii. E de preferat să ne ocupăm noi, oamenii, de această tranziție, în următorii zece ani. Iar în următorii cinci ani să ne concentrăm pe susținerea celor vulnerabili din punct de vedere financiar și să promovăm justiția socială și echitatea. Scopul este de a realiza tranziția într-un mod civilizat și pașnic. 

Dacă nu urmăm acest scenariu, atunci vor apărea brusc penurii. Produsele și serviciile se vor scumpi, iar oamenii săraci vor suferi mai mult decât cei bogați. Nivelul de nemulțumire va crește, pentru că viața va fi foarte scumpă, facturile tot mai mari și tot mai puțini oameni vor dispune de un buget suficient pentru nevoile primare. Asta s-ar putea să ducă la tulburări sociale. 

Așadar, amânarea tranziției către o economie sustenabilă va duce la lipsuri de tot felul, creșterea prețurilor la energie, sărăcie, nemulțumire, tulburări sociale. Pe scurt, vom merge la război. În aceste condiții, cu siguranță viitorul nu va arăta civilizat. Calea politicii este mai bună decât cea a fizicii.”

Oamenii trebuie să se limiteze la ce au nevoie, pentru că nu mai pot avea totul

„Să ne imaginăm că punem viitorul omenirii în trei cutii transportate de un camion. 

Prima cutie se numește «Fă mai bine». Asta înseamnă să fii mai eficient, mai bine organizat. Exact ca atunci când călătorești, dacă îți împachetezi hainele cu grijă, poți pune mai multe într-o valiză. 

Cea de-a doua se numește «Fă mai puțin». În loc să mergi în vacanță în Thailanda în fiecare an, alege să mergi doar în luna de miere, iar restul timpului să rămâi în Europa. 

A treia cutie este cutia «Nu mai face». Poate ultima este un pic extremă, dar e necesară. 

Este exact ca în cazul tranziției energetice, de la 100% fosilă la 100% regenerabilă. Teoriile economice urmează modelul tranziției energetice. Dar încă nu suntem la cutia «Nu mai face», cum încă nu suntem la energie complet regenerabilă. 

Cât despre felul în care schimbările climatice afectează dezvoltarea economică, putem continua să deținem ceea ce avem nevoie, dar nu întotdeauna ceea ce vrem.” 

Conștientizarea problemelor climatice este o nouă formă de alfabetizare

„La fel cum,  într-o țară cu multă apă, oamenii trebuie să știe să înoate pentru a supraviețui, pentru că nu vor ști niciodată când s-ar putea să fie nevoie să dea din mâini ca să-și salveze viața, la fel trebuie să devină conștienți de problemele climatice pentru a face față provocărilor secolului XXI. A învăța despre schimbările climatice este o nouă formă de alfabetizare, noul ABC. 

Poate că problema încălzirii globale e prea mare pentru a fi înțeleasă în toată complexitatea ei. Dar cetățenii nu trebuie să înțeleagă întregul tablou, ci efectul acțiunilor lor asupra ecosistemului. Trebuie să înțelegem că toți avem nevoie de ecosistem, altfel nu vom putea continua. 

Dacă oamenii nu înțeleg de ce este necesară schimbarea, vor găsi modalități de-a o evita. Inclusiv politicienii, care nu o vor reglementa. Dacă le explici de ce este necesar, vor înțelege și vor accepta măsurile.”

CITEȘTE ȘI: „Clima se schimbă din cauza oamenilor. Dovezile sunt concludente”

Net zero poate fi atins, dar nu este suficient

„Se discută mult despre conceptul de net zero. Cu 30-40 de ani în urmă sau chiar mai mult, emisiile colective puteau fi absorbite. Se crea un echilibru. Net zero înseamnă să emiți atât de mult dioxid de carbon pe cât poți compensa sau stoca, dar acum net zero nu mai este suficient. 

În acest moment, e nevoie de net negativ, deoarece net zero înseamnă că am ajuns deja într-un punct stabil, constant. În prezent, concentrațiile de emisii sunt atât de ridicate încât au devenit periculoase. Așadar, mai întâi e nevoie de net negativ. Și apoi, odată ce se ajunge în zona sigură, se poate gândi o strategie pentru net zero. 

O să dau un exemplu. Imaginează-ți că pivnița ta e inundată. Mă suni și mă rogi să te ajut. Dacă robinetul curge în continuare, degeaba vin să repar problema. Mai întâi, trebuie să închid robinetul, dar chiar și așa, problema nu s-a rezolvat, pentru că trebuie să evacuez apa din pivniță. Obținem net zero prin închiderea robinetului și net negativ prin golirea apei din pivniță. Trăim pe datorie și pentru a obține net zero trebuie mai întâi să plătim datoria.” 

CITEȘTE ȘI: (Aproape) totul despre Net Zero

Dependența de energie trebuie temperată pentru a evita conflictele

„Cel mai optimist scenariu climatic ar fi ca oamenii să găsească o modalitate de reducere voluntară a metabolismului lor energetic, prin acordarea de stimulente și prin legislație care să prevadă utilizarea unor produse cu o durată de viață mai lungă, mai durabile. Companiile ar trebui, de asemenea, să nu mai încerce să producă învechirea psihologică. Telefonul tău funcționează încă, dar, hei, este puțin învechit. Cum poți să te plimbi prin lume cu un telefon de trei ani? Poți face asta, pentru că funcționează, chiar dacă nu mai arată modern. Oamenii și companiile ar trebui să încerce să practice sustenabilitatea reală, care duce la ceea ce se cheamă «răcirea activă» a climei. 

Problema este că e nevoie de timp pentru a obține acest efect, poate dura 10, 20, 30 de ani și va trebui să continue timp de 70-80 de ani. După ce va trece această perioadă de timp, procesul artificial de răcire ar putea fi oprit, deoarece forțele naturale se vor mai fi potolit deja. Acesta este un scenariu bun.

Cel mai rău scenariu ar fi că există părți în lume unde va fi imposibil să trăiești. Deja vara trecută, în trei locuri în India, termometrele au indicat 60 de grade Celsius într-un climat umed. În aceste condiții, acolo va deveni imposibil de trăit. Acest lucru ar putea declanșa migrarea masivă din cauza schimbărilor climatice. 

Pe de altă parte, această încălzire va duce și la topirea accelerată a Arcticii și, implicit, la creșterea rapidă a nivelului mării. În ultimii 200 de ani, de când oamenii s-au implicat în navigație, au construit toate activele industriale și terminalele de import și export în zone de coastă. Și pentru că toată activitatea este concentrată aici, mulți oameni locuiesc aproape de coastă. Sunt miliarde de oameni și trilioane de active în zonele de coastă care vor trebui abandonate din cauza creșterii nivelului mării. 

Dar cum vor fi mutați acei oameni și activele lor mai sus, spre interiorul teritoriului? Va dura mult timp. Vor trebui construite noi case. În cel mai pesimist scenariu, acest lucru se va întâmpla prea repede. În acest caz, cu siguranță va fi agitație, poate chiar război civil și tot felul de lucruri foarte nesănătoase care ar trebui evitate.” 

ONU trebuie să-și recalibreze strategia privind schimbările climatice

„În prezent, strategia ONU pentru ameliorare climatică este proiectată într-un fel care nu este adecvat scopului propus – reducerea emisiilor. Practic, ONU se concentrează doar asupra unor soluții care schimbă combustibilii fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul și gazele, cu surse regenerabile de energie. Însă nici energia regenerabilă nu reprezintă o soluție completă, deoarece, deși soarele și vântul sunt surse gratuite de energie, metalele nu sunt. Astfel, problema exploatării resurselor se va repeta, similar cu ce se întâmplă acum cu combustibilii fosili.

Este nevoie de o abordare mai cuprinzătoare, cu mai multe aspecte de luat în considerare. Ar trebui explorate și opțiuni pentru reducerea cererii de energie, nu doar înlocuirea surselor de energie. În plus, atenția trebuie îndreptată către soluții bazate pe natură. De exemplu, reîmpădurirea poate ajuta la răcirea mediului. 

De asemenea, se poate explora ideea de a crea nori marini, o abordare inspirată din natură, care implică crearea artificială a unor condiții similare unei furtuni marine, pentru a produce vapori de apă și a stimula procesul de formare a norilor. Acest lucru poate contribui la reflexia radiației solare și la răcirea mediului.

Încă sunt multe de făcut pentru a ajunge la un consens global și a implementa schimbările necesare în timp util.”

Un grup de interese minoritar decide asupra viitorului umanității. Și nu e în regulă

„Dacă alegi că mâine vrei să porți roșu sau albastru, este decizia ta personală. Dar noi luăm acum multe decizii care vor afecta viețile a miliarde de oameni. Miliarde de oameni trăiesc în democrații în care își pot influența politicile. În multe alte țări, însă, cetățenii nu au nicio influență asupra decidenților. Cu toate acestea, ne comportăm ca un grup de interese minoritar, care se plânge că măsurile pentru ameliorare climatică sunt un sacrificiu prea mare. Dacă nu facem acest sacrificiu, generațiile viitoare vor trebui să plătească un preț greu.

Suntem puși în situația de a lua o decizie care afectează mai multe generații, inclusiv generațiile care nu s-au născut încă. Ce putem face pentru a oferi majorității persoanelor care nu există încă un cuvânt de spus în deciziile luate astăzi? 

În prezent, un grup de interese minoritar decide asupra viitorului umanității. Acest grup nu va mai fi aici, când cele mai grave repercusiuni climatice se vor fi întâmplat. Este cu totul nedemocratic ca o minoritate să decidă lucrurile pentru o majoritate. Așa cum a spus episcopul Desmond Tutu, nu pot fi optimist, dar sunt un prizonier al speranței. Cred în umanitate, în propriii mei copii, în bunăvoința tinerilor. Dar, dincolo de asta, anumite persoane în poziții de conducere ar trebui să își asume responsabilitatea acum.” 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|FYI

Premieră juridică: Elveția, găsită vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul schimbărilor climatice

De
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o decizie istorică în favoarea a 2.000 de femei elvețiene în vârstă, care au dat în judecată guvernul pentru lipsa acțiunilor împotriva schimbărilor climatice. 
MONEY|MS TALKS

Click, click & click pentru antrenarea AI-ului. Crowdworking-ul sau munca pentru câțiva cenți

De
Am discutat cu o cercetătoare despre conceptul de crowdworking, folosit printre altele la antrenarea motoarelor inteligenței artificiale, în care oamenii dau click pe imagini, pentru câțiva eurocenți, pentru a crea tehnologia viitorului.  
MEDIU|FYI

Doar 57 de companii sunt responsabile pentru 80% din emisiile globale de CO₂

De
Un raport recent arată că 57 de companii producătoare de petrol, gaze, cărbune și ciment sunt direct implicate în 80% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, de la semnarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice din 2016 încoace. China și Rusia poluează cel mai mult. 
MEDIU|QUICK QUESTION

După ce au speriat Parisul, ploșnițele „au ajuns” și în Micul Paris. Dar chiar e o problemă?

De
Mai ții minte panica pe care presupusa invazie a ploșnițelor a semănat-o în 2023 printre parizieni? Aceeași situație pare să se repete acum în România.