7 lucruri despre implicarea tinerilor pe teme de mediu pe care le-am aflat de la moldoveanul Vladislav Kaim, consilier în schimbările climatice pe lângă Secretarul General al ONU.
După ani buni de activism climatic, cu accent pe promovarea unui sistem economic sustenabil, Vladislav Kaim, un tânăr economist de 26 de ani din Republica Moldova, a ajuns pe lista scurtă în cursa pentru ocuparea funcției de consilier în cadrul Grupului consultativ pentru tineret privind schimbările climatice, pe lângă Secretarul General al ONU. După aproximativ patru luni de interviuri, acum reprezintă perspectivele Europei de Est în plan climatic, funcție pe care o ocupă din 2020.
Vlad este și persoana de contact în cadrul Grupului de Lucru pentru locuri de muncă durabile din cadrul YOUNGO, Site: youngoclimate.org grupul oficial de tineri, parte a Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), unde promovează importanța carierelor orientate pe ecologie pentru tineri, astfel încât să existe cât mai mulți specialiști calificați în domeniu, care să pună umărul la decarbonizarea economiilor și să susțină tranzițiile juste.
În 2019, el a fost invitat de trimisul Secretarului General al ONU pentru tineret să ajute la organizarea primului Summit al Tinerilor ONU privind Clima la New York. Iar după New York, a urmat București. În toamna lui 2022, el a fost unul dintre invitații primei ediții a Climate Change Summit,Site: climatechange-summit.org eveniment susținut de Groupe Société Générale. În prezentarea sa, Vladislav a subliniat cum poate Organizația Națiunilor Unite să sprijine acțiunile climatice, dar și posibilitatea promovării soluțiilor sustenabile prin intermediul tinerilor, orașelor, regiunilor, companiilor și instituțiilor publice.
Am profitat de ocazie și l-am întrebat, printre altele, ce presupune activitatea sa la ONU, de ce este vital ca tinerii să se implice în problema climatică, am vorbit despre justiția climatică și despre soluțiile pe care le au la îndemână țările din fostul bloc comunist pentru a se impune la masa negocierilor cu privire la provocările din mediu. Iată ce am aflat de la el.
Vladislav Kaim. Foto: Kaim Silvestre
Tinerii sunt (și vor fi) cei mai afectați de schimbările climatice
„Jobul meu de consilier presupune monitorizarea felului în care se implementează strategia climatică a secretarului general, într-un mod inclusiv și favorabil tinerilor și copiilor. Generația actuală și cele care vin după noi vor fi cele mai afectate de consecințele crizei climatice și, implicit, de deciziile luate de cei de la putere. Un alt aspect al muncii mele este activitatea publică, unde militez pentru susținerea joburilor verzi și posibilitatea de a crea instrumente pentru țările vulnerabile care să le ajute să-și amplifice acțiunile climatice. În munca mea, lucrez adesea cu tinerii din comunitățile afectate cel mai mult de schimbările climatice și reprezint Europa de Est – regiunea din care provin –, care nu este foarte vocală pe pe acest subiect la nivel global și care, atunci când tace, oferă, practic, altora, ocazia să vorbească în locul ei. Mi-ar plăcea să văd că, pe viitor, interesele noastre și vocea acestei părți de lume se vor auzi mai clar și mai susținut în spațiile internaționale climatice.”
Europa de Este se confruntă și cu alte probleme în afara schimbărilor climatice
„Europa de Est are încă proaspăt în memorie perioada anterioară, de rigori, îndurată în comunism, dar și perioada de după intrarea în Uniunea Europeană, marcată și ea de restricții și sacrificii. Astfel că țările din această parte de lume încă se acomodează cu faptul că Uniunea Europeană negociază, de fapt, ca un singur actor. Mai mult, nu toate țările din zonă sunt în Uniunea Europeană, cum este și cazul Republicii Moldova. Aici, discuțiile pe o temă precum schimbările climatice sunt și mai dificile, întrucât aceste țări au probleme și mai urgente de rezolvat. Aceste țări sunt sceptice când vine de vorba de importanța acestui subiect, la care se adaugă și un dezavantaj sociocultural – pur și simplu nu au existat preocupări și, deci, dezbateri care să ajute populația să înțeleagă pericolul legat de schimbările climatice.”
Multe locuri de muncă durabile necesită experiență tehnică specială
„Educația formală, din școli și licee, dar și educația civică, adică cea care trebuie înainte să aibă loc în afara școlilor, cu privire la mediu, lipsește în acest colț de lume, restanțier și la educație practică. Nimeni nu le vorbește tinerilor despre probleme cotidiene. Aici intervenim noi, aici încercăm să educăm publicul, mai ales pe cel tânăr. Încercăm să contribuim la pregătirea unei noi baze economice pentru o societate care să funcționeze pe baza principiilor de abundență, inclusiv din punct de vedere sustenabil. Această viziune le lipsește autorităților, iar asta afectează traiectoria dezvoltării în Europa de Est.
Cred că învățământul vocațional-tehnic este îndeosebi important, deoarece multe locuri de muncă durabile necesită experiență tehnică specială. Pentru tinerii care nu pot să-și permită educație universitară, deoarece încă mai trăim într-o lume în care învățământul superior este un privilegiu și nu un drept, obținerea studiilor tehnice ar putea fi o oportunitate salvatoare, precum și o oportunitate de a avea o carieră în domeniul mediului. Acum, asemenea profesii sunt extrem de solicitate.”
Schimbările climatice încep să fie observate pentru prima oară și de către un ochi neexperimentat
„Faptul că schimbările climatice sunt acum vizibile pentru toată lumea nu este încurajator, dar ne ajută în munca noastră de educare. Multe țări din Europa de Est sunt puternic afectate, deja, de schimbările climatice. E momentul să explicăm tinerilor importanța creării joburilor verzi. Un job verde este o activitate profesională care are ca proces, scop și rezultat reducerea emisiilor de carbon și, după caz, a gazelor cu efect de seră. Când se vorbește de joburile verzi, se vorbește de obicei de industrii, mai ales de energie și transport. Însă joburile verzi reprezintă un tablou mult mai larg, ele pot fi create și (mai ales) în agricultură și în sectorul de servicii.
Pentru ca toate aceste joburi verzi să poată fi create, trebuie, mai întâi, să fie create aptitudinile necesare pentru ocuparea lor. Din nefericire, lumea se află în prezent într-o situație economică nu foarte strălucită, care, cel mai probabil, se va agrava, cel puțin în viitorul apropiat. Astfel că, în primul rând, toate deciziile trebuie să țintească înspre o recuperare economică prin investiții publice masive în modele economice care să facă tranziția de la industrii cu profil extractiv, ca în prezent, la unele bazate pe tehnici sustenabile.”
Investiția în oameni trebuie să fie echitabilă
„Toate păturile sociale ar trebui să beneficieze în mod egal de formarea de noi aptitudini pentru ca tranziția la o economie sustenabilă să poată fi un succes. Un astfel de exemplu vine din SUA, unde în vara lui 2022 a fost înființată autoritatea Defense Production Act,Detalii: energy.gov care, cu finanțarea necesară alocată de Congres, permite guvernului federal să investească în companii care construiesc instalații de energie curată, extind producția de energie curată, procesează componente de energie curată și instalează astfel de tehnologii pentru consumatori.
Pentru ca astfel de măsuri să poată fi aplicate și în alte părți de lume, oamenii trebuie să fie vocali, atât de vocali, încât să influențeze deciziile politice. Foarte rar politicienii fac ceva din considerente nobile. Se va ajunge la o astfel de situație doar atunci când ei vor vedea foarte clar care sunt costurile acțiunilor (sau inacțiunilor lor). Și că aceste costuri sunt prohibitive, nu doar în relația cu natura și mediul, dar și în relația cu societate civilă, cu cu electoratul. Că, dacă nu vor ține cont de realități, nu vor mai fi votați.”
Guvernele ar trebui să apeleze mai des la experții ONU în dezvoltarea strategiilor sustenabile
„ONU este ca o societate internațională pe acțiuni, unde fiecare acționar (dintre cele 193 de state) este egal unul cu altul. Cu alte cuvinte, pentru luarea unei decizii, inclusiv a celor legate de mediu și schimbările climatice, e nevoie de unanimitate. Și se ajunge cu greu la asta, în urma negocierilor, și nu fără compromisuri.
ONU este însă foarte util în rolul pe care îl joacă în promovarea inițiativelor și expertizei la nivel național și regional. De exemplu, dacă un guvern pregătește o strategie de dezvoltare sustenabilă, este foarte probabil că nu va avea în cadrul său toate expertizele necesare. Sunt mulți oameni experimentați și pasionați care lucrează în cadrul oficiilor naționale sau regionale gata să ofere ajutor pentru o reformă corectă în dezvoltarea economiilor durabile.”
Tinerii sunt atenți, critici și anxioși cu privire la viitorul climatic
„Tinerii realizează că politicienii și cei care țin în mâini pârghiile schimbării pur și simplu pierd timpul fără să facă mare lucru. Sau, adesea, fără sa facă nimic. După lungi discuții cu tinerii, inclusiv cu colegii mei, am putut observa că, deși nu se demoralizează într-atât încât să nu-și mai dorească să acționeze în niciun fel și să abandoneze cauza, daunele psihologice cauzate de cei care nu iau în serios aceste probleme sunt importante.
Mulți dintre colegii mei au nevoie de săptămâni întregi pentru a se recupera mental după tot ce au văzut la conferințele anuale COP, de exemplu. Acolo se vede foarte clar tot ce s-a pierdut într-un an, tot ce nu a fost salvat, după toate acordurile scoase pe ultima sută de metri, așa cum a fost cazul și la sfârșitul COP 26.
În concluzie, drumul spre o lume cu o economie și un mod de viață sustenabile e unul plin de întorsături și surprize, nu neapărat pozitive. Dar trebuie să mergem pe el, nu există altă cale decât înainte. Și ar fi de preferat să mergem împreună, ca prieteni, nu ca adversari. Din păcate, schimbările climatice duc la probleme geopolitice și la un dezechilibru și mai mare între țări.
Încă nu-mi dau seama dacă este un carusel din care până la urmă lumea nu va mai putea ieși sau e doar istoria care se repetă și la un moment dat lumea va depăși și acest vortex. S-ar putea ca, până la urmă, doar cei foarte privilegiați să fie beneficiarii acestei portițe de scăpare.”
Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.
Un nou studiu arată că 56 de companii, în frunte cu Coca-Cola, sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic produs de branduri. Fiecare creștere de 1% în producția de plastic corespunde unei creșteri de 1% în nivelul poluării cu plastic din mediul înconjurător.
Pe 22 aprilie, Ziua Pământului este sărbătorită în întreaga lume pentru a sensibiliza și a promova protecția mediului. În 2024, tema evenimentului este „Planet vs. Plastics”, care pune accent pe lupta împotriva poluării cu plastic.
Două forme de viață s-au unit pentru a forma un singur organism. Procesul, extrem de rar, se numește endosimbioză primară și a mai avut loc atunci când au apărut plantele.
