Natura devine artă și prinde rădăcini în inima capitalei18 min read

„Ecologiile grijii și îngrijirii”, un proiect multidisciplinar, a adus lumea vegetală mai aproape de spațiul urban, prin îmbinarea artei contemporane cu arhitectura și horticultura.

Haosul urban în care oamenii s-au obișnuit să trăiască i-a îndepărtat de liniștea și beneficiile oferite de natură. Puțini sunt cei care se mai duc în drumeții sau se opresc să admire un copac. Cele mai frecvente interacțiuni cu regnul vegetal se întâmplă acum la raionul de fructe și legume din supermarket sau la florăria din colțul străzii, cel mult în parcuri.

În schimb, până să se mute în orașe, oamenii au fost fascinați de proprietățile plantelor, de care s-au folosit într-o formă sau alta. Remediile naturiste ale bunicilor și străbunicilor mai sunt recomandate și în prezent pentru diverse probleme medicale, iar plantele folosite pentru ritualuri au dat naștere unor serii de legende. 

Legende nu neapărat fără acoperire. În spatele tuturor tradițiilor și superstițiilor care înconjoară universul vegetal se află explicații științifice, au concluzionat cercetătorii și horticultorii de-a lungul anilor.

De la obiecte de studiu la opere de artă

Proiectul Ecologiile grijii și îngrijirii,Ecologiile grijii și îngrijirii, facebook.com coordonat și curatoriat de Gabriela Mateescu, care s-a desfășurat 2 septembrie-10 octombrie, a prezentat publicului cercetarea naturii botanice prin artă și construcții arhitecturale. Vizitatorii au descoperit atât partea practică a plantelor, cât și simbolistica lor. 

În funcție de proprietățile plantelor, expoziția a fost împărțită în patru capitole: plante utile, otrăvitoare, afrodisiace și ritualice, care au putut fi văzute la galeriile Strata,Galeria Strata, facebook.com MobiusGaleria Mobius, facebook.com și LeileiGaleria Leilei, facebook.com. Pe lângă creații artistice și ierbare, au fost expuse și unele dintre plante. Fiecare expoziție a fost însoțită de lucrări care explică istoria plantelor și proprietățile lor, realizate de studenții de la Facultatea de Horticultură. 

„Există legături între categorii: plantele otrăvitoare în anumite doze pot fi considerate medicinale, altele, puse în categoria afrodisiace, pot fi plante ornamentale. Utilizările lor sunt multiple”, a spus Mihaela Georgescu, profesor universitar doctor la Facultatea de Horticultură, care a fost și cercetătoare în cadrul expoziției. 

Plantele utile, remediile naturiste și hrana zilnică

Primul capitol al expoziției, desfășurat la Galeria Strata, între 2-20 septembrie,Cap.1: Plante utile, facebook.com a ilustrat relația omului cu natura prin multiplele beneficii și întrebuințări pe care le au plantele. 

„Din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit plantele utile în viața lor de zi cu zi, fie că era vorba de plante alimentare, medicinale, furajere, textile, tinctoriale sau ornamentale”, a spus Dr. Vasilica Luchian, profesor la Facultatea de Horticultură.

Grâul a fost în prim-plan, el fiind una dintre cele mai utile plante, constituind o sursă de bază în alimentația omului. O mini cultură de grâu a fost „plantată” în mijlocul expoziției.

„Cei care au vizitat secțiunea de Plante utile, au avut o revelație a copilăriei, au recunoscut plante medicinale pe care le știau de la bunici, părinți și au descoperit și altele noi”, a mai spus Luchian.

Dr. Vasilica Luchian a ținut și un atelier intitulat Plantele de leac, unde oamenii au petrecut cinci ore pentru a degusta diferite tipuri de preparate din plante (infuzii, decocturi, tincturi, etc) și a socializa.

Foto: Asociația Nucleu 0000

Plantele otrăvitoare, cauza alergiilor și simbolul distrugerii

Cel de-al doilea capitol al expoziției a avut loc la Galeria Mobius, în perioada 7-30 septembrie.Cap.2: Plante otrăvitoare, facebook.com Spațiul a fost amenajat astfel încât să creeze senzația de toxic, de intruziune, caracteristici ale plantelor otrăvitoare. 

Iedera a avut dedicată o întreagă încăpere, în care cioburi de oglinzi erau distribuite pe podea, printre care apăreau bucăți ale plante. Tavanul a fost complet acoperit de iederă. Lucrarea, numită (In)plant, a Nataliei Silaghi, făcea referire la caracterul invaziv al plantei în raport cu spațiul urban și la faptul că aceasta afectează structura clădirilor. De asemenea, fructele plantei sunt toxice, iar frunzele pot provoca dermatite de contact.

Ciupercile otrăvitoare au fost reprezentate printr-o rețea de miceliu, ale cărei cabluri s-au întins prin toată expoziția, transmițând ideea că miceliului pătrunde peste tot.

Ambrozia este una dintre plantele la care destul de mulți oameni sunt alergici. Ea provoacă rinita alergică sezonieră, cunoscută și ca „febra fânului”. În cadrul expoziției, vizitatorii au primit tatuaje temporare sub formă de ambrozie care sugerau ideea de confruntare a inamicului care, în mod normal, nu ar trebui să facă contact cu pielea. 

CITEȘTE ȘI: Ambrozia, buruiana invazivă care te poate îmbolnăvi de astm 

„Substanțele toxice care există în plante sunt de fapt forme ale lor de apărare. Compușii lor toxici sunt eliberați pentru a ține la distanță dușmanii, de exemplu anumiți ierbivori sau insecte”, a explicat prof. dr. Mihaela Georgescu, de la Facultatea de Horticultură. „În anumite doze, unele substanțe toxice sunt extrem de benefice organismului”.

Vizitatorii puteau intra și în realitatea virtuală, unde a fost construită o lume apocaliptică în care regnul vegetal a pus stăpânire pe tot ce ne înconjoară, iar plantele au mărimea munților. Numită Cactusul de la sfârșitul lumii, lucrarea este creația pictorului Iulian Bisericaru și a artistului new media Dragoș Dogioiu. 

Foto: Asociația Nucleu 0000

Plantele ritualice, sursa legendelor populare

Plasat simbolic la subsolul galeriei Leilei,Cap.3: Plante ritualice, facebook.com între 16 septembrie și 30 octombrie, capitolul trei a fost unul mistic, întunecat, care a încercat să redea energia psihotică a vrăjilor și ritualurilor. Elementele centrale au fost trei plante toxice, halucinogene care dau senzația de zbor și provoacă delir: mătrăguna, ciumăfaia și măselarița. 

Mătrăguna este o plantă halucinogenă care era folosită în vrăjitorie pentru că se spunea că poate transforma fetele în diferite făpturi. 

Ciumăfaia a fost asociată cu șamanismul, pentru că se credea că ajută la comunicarea cu lumea spiritelor și induce viziuni intense sacre sau oculte. 

Măselarița este cunoscută sub denumirea de „planta vrăjitoarelor”. Era folosită în Evul Mediu de magicieni și preoți în purificări ritualice cu fum și la prepararea unor filtre de dragoste și a „unguentelor zburătoare”. 

Tradițiile, legendele și superstițiile se pot însă schimba sau evolua de-a lungul anilor. Românii credeau, în trecut, în practicile vrăjitoarelor, în timp ce astăzi, unii încă cred că dacă își pun busuioc sub pernă își visează alesul. 

„Este bine să privim cu atenție la credințele poporului. De multe ori s-a dovedit că în spatele unui proverb sau în spatele unui obicei, a unei credințe, există și o parte științifică”, a spus Georgescu. „Explicația științifică pentru plantele ritualice ar fi că ele au anumiți compuși care creează anumite stări sau pot fi folosiți în diverse preparate sau medicamente”.

Expoziția a fost formată din mai multe tablouri ale artiștilor Diana Matilda Crișan, Hortensia Mi Kafkin, Marta Mattioli, care înfățișează o comuniune toxică și tragică între plantele ritualice și oameni. Plantele par că sufocă oamenii, se împletesc în jurul lor și chiar se metamorfozează în aceeași ființă. 

Foto: Asociația Nucleu 0000

Plantele afrodisiace, simbolul iubirii și al dorinței carnale

Ultimul capitol din povestea ecologiilor a creat o atmosferă romantică și senzuală, inspirată din rolul plantelor catalogate ca afrodisiace de a stimula simțurile prin miros, gust sau aspect. Simbolurile predominante ale acestei expoziții au fost florile și semințele: florile reprezintă feminitatea, iar semințele – originea lumii vii. 

Expoziția s-a desfășurat în aceeași perioadă ca cea dedicată plantele ritualice, la etajul I al Galeriei Leilei.Cap.4: Plante afrodisiace, facebook.com La intrare, vizitatorii erau întâmpinați de o grădina a Edenului, creată de Alina Marinescu și compusă din plante și statui ale mai multor Adam și Eva, care își exprimau iubirea prin conexiunea carnală. Lângă această construcție din materiale plastice, au fost amplasate câteva ghivece cu plantele reale, care au proprietăți afrodisiace: ginkgo biloba, măslin și dafin. 

Ginco sau arborele pagodelor, cunoscut majoritar ca ginkgo biloba, este folositor pentru libidoul scăzut, pentru că stimulează circulația sanguină și ajută la dilatarea vaselor de sânge, esențială pentru funcția erectilă. Arborele este util și pentru femei și pentru bărbați. Măslinul, pe de altă parte, este simbolul fertilității. 

Pentru a-i înțelege semnificațiile, dafinul a avut un loc special dedicat lui. Deasupra ghiveciului cu planta reală, au fost expuse mai multe desene realizate de Ciprian Mureșan care ilustrează legenda lui Daphne, nimfa din mitologia greacă. Zeul Apollo s-a îndrăgostit de Daphne după ce a fost lovit de o săgeată a iubirii. Pentru că ea nu îi împărtășea sentimentele și voia să scape de încercările zeului de a o convinge să fie împreună, și-a rugat tatăl, zeul râurilor, să o transforme într-un copac. Astfel, ea a fost transformată în planta care îi poartă numele, dafin. 

Ierbarul expus în cadrul expoziției a prezentat și alte plante. Mielăreaua reglează ciclul menstrual, secreția ovariană și restabilește echilibrul endocrin. Verbena este și ea folosită pentru migrenele asociate ciclului menstrual. Semințele frasinului se folosesc în impotența masculină. Uleiul de zambilă ajută la echilibrul hormonal femeiesc și stimulează dorința sexuală. Fisticul reduce simptomele disfuncției erectile și reglează funcția de reproducere. Urzica stimulează concentrația de testosteron la bărbați. 

Semințele au fost și ele în centrul atenției, fiind glorificate de o construcție formată din cinci semințe de dimensiuni umane care reproduceau prin materiale textile structurile, formele și cromatica lumii vegetale. 

Expoziția Ecologiile grijii și îngrijirii a readus natura în inima Bucureștiului și a transformat-o în artă. „Se zice că e bine să te oprești uneori să privești cerul. Eu zic că este bine să te oprești să privești și arborele de lângă tine și iarba”, a spus Mihaela Georgescu, pentru Mindcraft Stories.