Primul zbor cu combustibil 100% sustenabil, an record pentru energia alternativă și victorie pentru mașinile electrice. Ce a însemnat 2021 pentru protejarea mediului48 min read

Liderii lumii sunt tot mai interesați de soluții de ecologie urbană și captarea energiei din surse regenerabile, pe măsură ce necesitatea diminuării amprentei de carbon devine o problemă tot mai centrală. 

Cel de-al doilea an sub semnul coronavirusului este pe cale de a se sfârși, însă asta nu înseamnă încă sfârșitul pandemiei. Și, ca și cum situația nu ar fi fost deja suficient de sumbră, în paralel cu criza sanitară, se desfășoară o alta, de proporții mult mai mari, care va afecta rasa umană în următoarele decenii și secole. Este vorba despre criza climatică, anunțață de zeci de ani de oamenii de știință, și  recunoscută de cele mai multe ori doar la nivel declarativ de către jucătorii politici și economici. 

Planeta s-a încălzit deja cu mai bine de un grad față de epoca preindustrială și experții avertizează că, fără măsuri serioase și rapide, omenirea va avea serios de suferit de pe urma încălzirii globale.

CITEȘTE ȘI: La COP26, liderii planetei promit că opresc încălzirea globală. Realitatea e mult mai călâie

Pașii către schimbarea reală și însănătoșirea Planetei rămân mici și nesiguri. Apariția mai multor microcrize anuale arată că direcția în care se îndreaptă lucrurile nu e cea bună.  

Între timp, savanții fac noi descoperiri care arată diversitatea uimitoare a planetei și care demonstrează, încă o dată, că natura găsește căi nebănuite de a se adapta oricăror condiții. Până la urmă, fără a minimiza felul în care schimbările climatice actuale afectează nenumărate specii, specia care va avea cel mai mult de suferit, dacă nu ia măsuri urgente, este chiar cea care produce aceste schimbări.

Iată, mai jos, câteva momente-cheie pentru mediu și biodiversitate, în 2021.

Sustenabilitate

Foto: olaser/Getty Images

Pandemia a dus la creșterea traficului de biciclete

Un studiu„Provisional COVID-19 infrastructure induces large, rapid increases in cycling”, pnas.org publicat în aprilie în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences din SUA, bazat pe datele furnizate de Federația Europeană a Cicliștilor (ECF),„If you build it, they will come: New study shows impact of COVID-19 cycling infrastructure”, ecf.com privind măsurile adoptate pentru susținerea fenomenului ciclist în perioada pandemiei COVID-19, arată că infrastructura temporară nou apărută (pop-up) pentru biciclete a condus la o creștere cu până la 48% a traficului acestora în orașele europene. Acest lucru s-a întâmplat în primele luni ale pandemiei de COVID-19, datorită introducerii unor infrastructuri temporare, menite să rezolve unele probleme de distanțare socială.

Studiul a colectat date de la 736 de stații de biciclete din 106 orașe europene, precum și datele ECF privind infrastructura de ciclism, pentru a compara orașele care au pus la punct infrastructura de ciclism temporară la începutul pandemiei cu cele care nu au făcut acest lucru. 

Echipa de cercetare a concluzionat că benzile temporare de biciclete au generat între 11% și 48% trafic suplimentar din martie până în iulie 2020.

Foto: Mario Cucinella Architects

Case 3D din lut în Italia

Aflată în comuna italiană Massa Lombarda, din provincia Ravenna, Casa TECLA,„TECLA Technology and Clay 3D Printed House / Mario Cucinella Architects”, archdaily.com construită în primăvară, este cel mai recent proiect al firmei Mario Cucinella Architects. Realizată în doar 200 de ore printr-o tehnologie revoluționară de imprimare 3D, numită WASP, cu o structură de 60 de metri pătrați și un înveliș în întregime din lut, așa cum este specific zonei, casa este un omagiu adus orașului imaginar conceput de Italo Calvino în romanul său, Città invisibili.

Casa a fost proiectată pentru a satisface nu numai nevoile de mediu, ci și pe cele sociale. Pe de o parte, datorită utilizării argilei, care este biodegradabilă și reciclabilă, reduce  deșeurile și emisiile din timpul construirii, iar pe de altă parte, răspunde nevoii de locuințe la prețuri accesibile, pentru o populație a lumii în continuă creștere.

Tehnologia imprimării 3D a fost folosită anul acesta, într-un proiect-pilot din Malawi, și pentru construirea unei școli, prima de acest fel din lume.„Malawi Begins Classes in World’s First 3D-Printed School”, voanews.com Momentan, costul mașinii este prohibitiv, dar acesta ar putea fi compensat de viteza cu care poate construi lucruri – și ar putea rezolva problema accesului la educație și locuințe pentru multe comunități.

Barcelona se transformă într-un oraș verde

Unul dintre cele mai ambițioase proiecte urbanistice ale secolului XXI și-a propus să transforme orașul spaniol într-o oază de aer curat, interzis mașinilor și redat pietonilor.

Cunoscută ca una dintre cele mai aglomerate așezări urbane din Europa, Barcelona trece printr-o transformare de proporții. Primărița Ada Colau vrea să elibereze spațiul ocupat de mașini. În centrul planurilor sale, se află conceptul cunoscut sub numele de superilla,„How Barcelona’s ‘superblock’ plan is carving out a post-car future”, timeout.com care implică gruparea mai multor blocuri din districtul Eixample și restricționarea traficului în zonă, lăsând spațiu liber pentru piețe și zone verzi. Ideea este de a descuraja condusul mașinilor prin centrul orașului și de a acorda prioritate pietonilor și bicicliștilor. 

În 2021, capitala catalană a finalizat transformarea străzilor din Sant Martí, extinzând suprafața totală a  cu peste 14.000 de kilometri pătrați, și a început lucrările pe străzile Rector Triadó și Torre d’en Damians.

Până acum, Barcelona a creat cinci și a scăpat de 3.500 de locuri de parcare, iar în oraș, emisiile de gaze au scăzut. O a doua fază a proiectului, care începe în iunie 2022, prevede ca o stradă din trei să devină pietonală în districtul Eixample până în 2030. Împreună, vor forma o rețea de 21 de „noduri verzi”. 

Un studiu„Les superilles podrien evitar 667 morts prematures l’any i reduirien la contaminació un 24 %”, beteve.cat al Institutului de Sănătate Globală din Barcelona a calculat că, dacă orașul ar crea 500 de astfel de rețele, ar putea preveni 667 de decese premature în fiecare an.  

Foto: SOPA Images/LightRocket via Getty Images

Măsuri inovatoare de răcire a temperaturii în Tokyo

Menținerea orașelor răcoroase în mod natural reduce nevoia utilizării aerului condiționat și, prin urmare, scade consumul de energie. Pentru Jocurile Olimpice din 2021, Tokyo a trebuit să găsească modalități de-a face mai suportabilă vara înăbușitoare, cu temperaturi care puteau ajunge și la la 40 de grade Celsius. Soluția a constat într-o serie de tehnologii de răcire ingenioase.„Tokyo is showing other cities how to cool the eff down”, timeout.com 

Astfel, o vopsea specială, care blochează razele solare, a fost folosită pe diferite suprafețe de rulare și pavaje și a ajutat la reducerea căldurii de suprafață cu 8 grade Celsius, potrivit guvernului metropolitan din Tokyo. Vopseaua a fost inițial dezvoltată de NASA pentru a ajuta astronauții să se răcorească în navele spațiale.

Stadionul Național a fost, de asemenea, construit folosindu-se mai mult lemn și resurse naturale ca de obicei. Reducerea materialelor din metal a dus la o scădere a absorbției de căldură și mai puține emisii de carbon în timpul construcției. Designul unic al stadionului a fost planificat în mod specific pentru a facilita fluxurile de aer.

S-au căutat soluții și pentru evitarea răcirii camerelor cu aer condiționat. Astfel, s-au folosit mai multe tehnologii de aer „verde” pentru a crea spații confortabile și a reduce, simultan, impactul asupra mediului. O astfel de inovație constă într-un nou sistem de aer condiționat prin „inducție în spirală”. Acesta împinge aerul rece într-o formațiune de spirală direct spre nivelurile mai joase ale încăperii (arenei), unde este mai probabil să se afle oameni. Acest flux ajută la mixul mai eficient al aerului, reducând cu 40% cantitatea de energie necesară pentru a răci o cameră, față de sistemele convenționale de aer condiționat.

O instalaţie din Islanda captează până la 4.000 de tone de CO2 pe an

Cea mai mare instalaţie din lume care captează dioxidul de carbon din aer şi îl stochează în subteran a început să funcţioneze în septembrie, în Islanda. Startup-ul elveţian Climeworks AG,Site-ul lor, aici: climeworks.com specializat în captarea dioxidului de carbon direct din aer, împreună cu firma islandeză de depozitare a carbonului Carbfix,Mai multe, aici: carbfix.com au pus la punct o instalaţie capabilă să capteze până la 4.000 de tone de CO2 pe an – o cantitate echivalentă cu emisiile anuale pentru aproximativ 790 de autoturisme.

Uzina Orca este compusă din opt containere mari, similare cu cele utilizate în transporturile navale, echipate cu filtre şi ventilatoare de ultimă generație, pentru extragerea dioxidului de carbon. Ulterior, carbonul este amestecat cu apă şi injectat în subteran, unde, treptat, se transformă în rocă. Ambele procese funcţionează pe bază de energie electrică regenerabilă furnizată de o centrală geotermală din apropiere.

Captarea CO2 direct din aer este considerată vitală de către specialişti pentru limitarea încălzirii globale. Deși este o tehnologie costisitoare, dezvoltatorii speră să poată reduce preţurile, pe măsură ce tot mai multe companii şi consumatori sunt interesaţi de reducerea amprentei de carbon.

Vehiculele electrice s-au vândut mai mult decât cele diesel, pentru prima dată în Europa

În august, vânzările mașinilor electrice le-au depășit pe cele diesel, în Uniunea Europeană, pentru prima dată, iar anul viitor, experții se așteaptă ca și în Marea Britanie să fie vândute mai multe mașini electrice.„Electric cars expected to outsell diesel ones in the UK next year”, newscientist.com 

Foto: Reza Estakhrian/Getty Images

Cota de piață a mașinilor electrice și hibrid a fost de 21%, cu 151.737 de exemplare livrate clienților. De cealaltă parte, mașinile diesel au reprezentat 20%, adică 141.635 de unități livrate. Mașinile pe benzină sunt în continuare cele mai populare (56% cotă de piață), dar pe un trend descendent.

Se crede că această creștere în vânzări este determinată de scăderea prețurilor, de o gamă mai largă de vehicule electrice din care consumatorul poate alege, dar și de problemele legate de aprovizionarea cu benzină și de o creștere a numărului de puncte de încărcare disponibile. 

Primul zbor din istorie cu combustibil 100% sustenabil

Industria aviaţiei e responsabilă pentru 2% din totalul emisiilor de carbon din lume. De aceea, găsirea unor modalităţi de a face zborurile mai sustenabile a devenit foarte importantă. 

Cea mai avansată e dezvoltarea de combustibil alternativ care să pună în funcţiune motoarele cu combustie ale avioanelor existente. În decembrie, a fost făcut un pas important în această direcţie – primul zbor comercial alimentat cu combustibil alternativ„United Airlines just became the first airline in history to operate a passenger flight using 100% sustainable aviation fuel”, businessinsider.com a completat un traseu de la Chicago la Washington DC. Zborul a avut peste 100 de pasageri la bord.

Combustibilul, realizat de World Energy şi Virent Inc., a fost compus din ulei de gătit şi grăsimi amestecate cu compuşi sintetici extraşi din porumb, sfeclă şi trestie de zahăr. Amestecul creează cu 80% mai puţine emisii de carbon decât combustibilul obişnuit.

Deşi United Airlines e liderul mondial în combustibil sustenabil, acesta reprezintă mai puţin de 0,1% din totalul consumat de companie.

Se estimează că va fi nevoie de o investiţie de 250 de miliarde de dolari în producţia de combustibil sustenabil ca acesta să poată fi folosit la scară largă. 

Energia regenerabilă a avut un an record

Potrivit raportului anual„Coal power’s sharp rebound is taking it to a new record in 2021, threatening net zero goals”, iea.org al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), anul 2021 a cunoscut o dezvoltare nemaiîntâlnită a capacităților de energie regenerabilă în lume. 

Acest an ar doboară recordul anului trecut, cu aproximativ 290 gigawați (GW) de capacități nou instalate (turbine eoliene, panouri solare), și asta în ciuda creșterii costului unor componente sau al transporturilor. 

Totuși, dacă prețurile componentelor și materialelor vor rămâne ridicate până la finele lui 2022, costul investițiilor în energia eoliană ar putea reveni la nivelul anterior anului 2015, iar în sectorul energiei solare, trei ani de scădere a prețurilor ar putea fi șterși, avertizează organizația.

Energiile regenerabile vor reprezenta aproximativ 95% din creșterea capacității globale de generare a energiei până la sfârșitul anului 2026, arată același raport.

Biodiversitate

Foto: Ashley Cooper/Getty Images

Viaţă sub gheaţa din Antarctica

Într-un studiu„Breaking All the Rules: The First Recorded Hard Substrate Sessile Benthic Community Far Beneath an Antarctic Ice Shelf”, frontiersin.org publicat în februarie în revista Frontiers in Marine Science, o echipă de cercetători de la British Antarctic Survey (BAS) a făcut cunoștință lumii cu„creaturi stranii” care trăiesc în Antarctica, sub un strat de gheaţă cu grosimea de 872 de metri. Cercetătorii au ajuns la ele cu camere video, după ce au forat prin sute de metri de gheaţă. 

Până acum, se credea că adâncurile de sub straturile de gheață din Antarctica sunt prea reci și sărace în nutrimente pentru a susține prea multe forme viață, însă noua descoperire, făcută accidental, după ce oamenii de ştiinţă au forat prin banchiza Filchner-Ronne, a scos la iveală animale staționare asemănătoare unei colonii de bureți marini, dar și alte viețuitoare, aflate în proximitatea unei stânci de pe fundul oceanului. 

Oamenii de ştiinţă britanici au precizat că vieţuitoarele descoperite se află la 1.500 de kilometri depărtare de o sursă de fotosinteză și se întreabă, pe bună dreptate, cum au ajuns acolo şi cu ce se hrănesc. Descoperirea este unul dintre acele accidente fericite care duc ideile ştiinţifice într-o direcţie diferită şi arată că viaţa marină din Antarctica este foarte bine adaptată la un mediu îngheţat. 

Hoteluri pentru albine, în Olanda

Hoteluri și stații pentru albine, dar și o autostradă pentru miere sunt unele dintre „tehnicileBee population steady in Dutch cities thanks to pollinator strategy”, theguardian.com pe care olandezii le-au folosit în ultimii ani pentru a-și menține constantă populația de albine urbane, după o perioadă de declin îngrijorător.

În primăvară, mai mult de 11.000 de olandezi au participat la un exercițiu de numărare a albinelor, ca parte a celei de-a patra ediții a recensământului național al acestor insecte. Voluntarii au petrecut 30 de minute în grădinile lor și au numărat puțin peste 200.000 de vizitatori polenizatori.Despre cum s-a desfășurat procesul, pe larg, aici: nationalebijentelling.nl 

În fiecare grădină au fost înregistrate în medie 18-20 de albine și alți polenizatori. Aceste cifre au rămas constante de-a lungul anilor, indicând faptul că nu există un declin puternic în grădinile urbane. 

Albina meliferă europeană (Apis mellifera) a fost cea mai reperată specie, cu peste 55.000 de înregistrări, urmată de albina zidar și bondarul de pământ (Bombus terrestris), cu aproximativ 13.000 și, respectiv, 12.800 de înregistrări.

Recensământul își propune să colecteze date timp de cinci ani, înainte de a trage concluzii definitive cu privire la tendințele populației de albine.

Olanda recunoaște rolul crucial jucat de albinele sălbatice în polenizarea culturilor alimentare, în special a plantelor fructifere și legumicole, așa că în 2018 a fost pornit o strategie națională de polenizare care include crearea mai multor locuri de cuibărit și aprovizionarea cu alimente.

În Amsterdam s-au amenajat „hoteluri de albine” – o colecție de tulpini goale de plante sau de bambus subțire pentru cuiburile albinelor solitare –, s-a înlocuit iarba din spațiile publice cu plante native cu flori și s-a interzis utilizarea substanțelor chimice pe buruienile de pe terenurile publice. Iar municipalitatea din Utrecht a construit stații de autobuz cu acoperișurile acoperite de plante native. 

Foto: Luciana Calvin/Getty Images

În Argentina, capibara își revendică teritoriile native

Considerat cel mai mare rozător din lume, mai multe exemplare de capibaraDetalii, aici: wikipedia.org au invadat teritoriul unde locuiau cândva, acum ocupat de rezidenții înstăriți din luxosul cartier Nordelta, la nord de Buenos Aires.„World’s largest rodents are taking over a fancy gated community in Argentina”, livescience.com 

Capibara poate depăși 60 de kilograme și poate avea până la un metru în lungime. Sunt ierbivore robuste, dar, în general, docile, deși oamenii se plâng că le rup florile, le urmăresc animalele de companie și își rezolvă nevoile fiziologice pe gazonul lor îngrijit. 

Capibarele au fost scăpate de sub control în Nordelta, recunosc specialiștii, dar notează că rozătoarele s-au mutat înapoi în zonă pentru că aici au reînceput să găsească surse abundente de hrană, identificate cu precădere în grădinile generoase și peluzele curate din cartier.

Originare din America de Sud, capibarele au fost forțate să părăsească habitatul lor natural și nu mai sunt controlate de prădătorii naturali, cum ar fi jaguarii, ale căror populații au fost și ele decimate de oameni.

Caracatițele, „sensibile la durere”

Specialiști de la London School of Economics au analizat 300 de studii științifice pentru a evalua dovezile de senzitivitate și au ajuns la concluzia că cefalopodele (caracatițele, calmarii și sepia) și decapodele (crabii, homarii și racii) ar trebui tratate ca ființe care posedă simțuri.

Foto: fjdelvalle/Getty Images

În studiu,„Review of the Evidence of Sentience in Cephalopod Molluscs and Decapod Crustaceans”, lse.ac.uk (PDF) ei s-au raportat la  capacitatea de învăţare a acestor animale, la posesia de receptori ai durerii, conexiunile dintre receptorii durerii şi anumite regiuni ale creierului, răspunsul la anestezice sau analgezice şi la comportamentele acestora. 

Fără câini în farfurie

Vești îmbucurătoare au venit și din Coreea de Sud. Președintele Moon Jae-in„South Korean president suggests ban on eating dog meat”, theguardian.com i-a sugerat premierului Kim Boo-kyum că este momentul să interzică consumul de carne de câine – o practică tradițională în țara asiatică, însă criticată la nivel internațional. 

Întrebarea lui Moon către premier a venit în contextul în care acesta i-a prezentat șefului statului un plan de a îmbunătăți sistemul de îngrijire al animalelor abandonate. Legea care protejează animalele în Coreea de Sud are ca scop principal să prevină uciderea câinilor și pisicilor, însă nu interzice consumul cărnii. 

Foto: Troy Harrison/Getty Images

Castorul revine în sud-estul Munților Făgăraș

Iar în România, toamna aceasta a fost una istorică pentru sud-estul Munților Făgăraș, acolo unde, după mai bine de 100 de ani, castorul a revenit acasă în albiile râurilor Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului, județul Argeș, din inițiativa Fundației Conservation Carpathia.Site-ul lor, aici: carpathia.org 

După doi ani de studii științifice și socio-economice și mii de ore petrecute în teren, primele familii de castori au revenit într-una dintre cele mai bogate zone din punct de vedere natural ale României, într-un program amplu de reintroducere a speciei. Planul Fundației Conservation Carpathia, inițiatorii acțiunii, este de a reintroduce un număr total de 90 castori de-a lungul următorilor trei ani, pe întreaga durată de implementare a proiectului finanțat de Comisia Europeană, „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România”.

Specialiștii fundației au ales cele mai bune zone pentru reintroducerea castorului, locuri îndepărtate de comunități, astfel încât castorii să stea departe de sate și de oameni.

Cunoscut la noi sub denumirea de breb, castorul este supranumit „inginerul ecosistemelor” pentru ingeniozitatea prin care construiește un mozaic de suprafețe naturale unde reține apa și extinde zonele umede, necesare în condițiile actuale ale schimbărilor climei și secetelor prelungite.

În plus, castorii contribuie la purificarea și filtrarea apei cu ajutorul barajelor pe care le construiesc, producând sedimente și substanțe nutritive. Ei sporesc bogăția naturală a zonei prin crearea de zone umede, suprafețe întregi bogate din punct de vedere natural, care oferă hrană și adăpost pentru alte specii.

Foto: Paul Marek/Wikimedia Commons

A fost descoperit miriapodul cu peste 1.000 de picioare

La 60 de metri sub pământ, într-o gaură dintr-o regiune minieră din vestul Australiei, a fost descoperit primul „miriapod adevărat”,„The first true millipede—1306 legs long”, nature.com considerat așa fiindcă are peste 1.000 de picioare – mai precis, 1.306. Până acum, recordul era deținut de un exemplar cu „doar” 750 de picioare. 

Miriapodul descoperit recent, în decembrie, a fost denumit Eumillipes persephone, are o lungime de 9,5 centimetri și un milimetru lățime. Numără 330 de segmente ale corpului, antene, o gură în formă de cioc și un cap conic.

Pentru a se asigura că niciun membru nu a fost omis sau numărat de două ori, Paul Marek, profesor la departamentul de entomologie de la Virginia Tech, a colorat fiecare segment de 10 picioare folosind o imagine de înaltă rezoluție a miriapodului în Adobe Illustrator.

Multe specii de miriapode îşi încep viaţa cu doar opt picioare, dar pe măsură ce pielea se desprinde şi adaugă noi segmente ale corpului sau inele, pot continua să dezvolte mai multe picioare.

Mediu

Foto: Mihai-Raducanu/Getty Images

Mai multe delte urbane în România

În luna mai, scriam că Parcul Național Natural Văcărești devine modelul-pilot pentru o rețea națională a ariilor naturale urbane, zone verzi care să ridice standardul de viață al orășenilor. Proiectul are la bază mobilizarea comunităților locale pentru a identifica, documenta, cartografia și promova zece arii naturale în marile orașe ale țării, și alte cinci în spațiul urban și periurban al Bucureștiului.

CITEȘTE ȘI: Modelul Parcului Văcărești se poate extinde în toată România 

Parcul Văcărești nu este singurul din țară care a putut fi transformat în arie naturală urbană protejată. La Cluj există Parcul Est, pentru care primăria a lansat împreună cu Ordinul Arhitecților un concurs internațional de soluții. Au fost 27 de propuneri, iar cea aleasă păstrează o parte importantă ca arie naturală urbană. În Brașov, primăria a înființat o comisie pentru analiza înființării Parcului Natural Brassovia, un parc care protejează ca un inel orașul. 

Pentru înființarea unei arii naturale urbane, e nevoie de o zonă naturală care trebuie protejată, de implicarea societății civile locale, dar și de deschidere din partea autorităților publice locale.

Rețeaua ariilor naturale urbane reprezintă o adaptare la nivel local a strategiei Uniunii Europene pentru biodiversitate, parte a Pactului Verde European (European Green Deal).„Pactul verde european”, europa.eu

Foto: Anton Petrus/Getty Images

Dronele cartografiază poluarea cu plastic

300 de milioane de tone de plastic„Marine plastic pollution”, iucn.org sunt produse anual, din care, cel puțin opt milioane ajung în oceane. Deși cifrele sunt copleșitoare, Ellipsis Earth,Site-ul oficial aici: ellipsis.earth un startup din Marea Britanie, a venit cu o posibilă soluție: folosind drone echipate cu camere, compania cartografiază locația poluată cu plastic. Cu ajutorul software-ului și al imaginilor, poate fi identificat tipul de plastic, dimensiunea acestuia și, în unele cazuri, chiar marca sau originea gunoiului. 

Aceste sondări rapide le permit experților să înțeleagă mai bine soluțiile necesare în funcție de zonele poluate, de la aplicarea reglementărilor privind deversarea pe plaje până la instalarea mai multor coșuri de gunoi.

Folosirea imaginilor aeriene pentru cartografierea poluării cu plastic nu este nouă. Înainte de drone, oamenii de știință au trimis baloane cu camere atașate pentru a fotografia plajele, iar Agenția Spațială Europeană a folosit sateliți pentru a identifica poluarea cu plastic. Dar tehnologia utilizată de drone și rezoluția imaginii s-au îmbunătățit substanțial, astfel încât permit cercetarea unei întregi porțiuni de coastă în doar câteva minute. Tehnologia Ellipsis, de exemplu,  poate detecta automat 47 de tipuri de gunoi cu o precizie de peste 95%.„Drones are helping to clean up the world’s plastic pollution”, cnn.com 

Prima cafea artificială din lume

O echipă de oameni de ştiinţă din Finlanda„Sustainable coffee grown in Finland – the land that drinks the most coffee per capita produces its first tasty cup with cellular agriculture”, vttresearch.com a reuşit să dezvolte o nouă tehnică ce permite producţia cafelei în condiții de laborator. 

Noul produs se obține dintr-un grup de celule recoltate dintr-o plantă de cafea, în condiții de temperatură, lumină şi oxigen strict controlate într-un bioreactor. Odată ce este prăjită, pudra de cafea poate fi preparată ca aceea obținută pe cale naturală, din boabe.

Cafeaua artificială dezvoltată de cercetătorii finlandezi utilizează aceleaşi principii ale agriculturii celular care sunt folosite pentru a produce carne cultivată în laborator, ceea ce nu implică sacrificarea animalelor.

Producerea convențională a cafelei vine cu numeroase probleme de mediu, de la defrișarea pădurilor tropicale la contribuția la amprenta de carbon generată de transport. 

ELLE renunță la imaginile cu blănuri naturale

Pentru „a promova o industrie a modei mai umană”, imaginile cu blănuri naturale vor dispărea din toate ediţiile şi platformele revistei de modă ELLE, a anunţat publicaţia„Elle says will drop fur from magazines worldwide”, france24.com la începutul lunii decembrie. Decizia vine în urma unei tendinţe tot mai ample remarcată în sectorul produselor de lux. 

ELLE devine, astfel, prima publicaţie importantă din industria modei care adoptă această măsură, interzicând imaginile cu blănuri naturale nu numai în conţinutul său editorial, ci şi în spaţiile sale publicitare. 

Valeria Bessolo Llopiz, vicepreşedinte şi director internaţional al revistei ELLE, deţinută de grupul francez Lagardere, a spus că prezenţa blănurilor naturale în paginile şi pe suporturile digitale ale publicației nu mai corespunde cu valorile sale, nici cu cele ale cititorilor săi. 

Din Mexic în Australia şi trecând prin Japonia şi Statele Unite, cele 45 de ediţii ale revistei ELLE, care totalizează 33 de milioane de cititori şi 100 de milioane de accesări în fiecare lună pentru cele 55 de platforme online ale sale, şi-au luat angajamentul de a renunţa la fotografiile cu blănuri.

Treisprezece dintre ele aplică deja această măsură, alte 20 o vor implementa de la 1 ianuarie 2022, iar celelalte la începutul anului 2023.

Cercetătorii au creat cu copac al vieții interactiv

OneZoomSite-ul lor, aici: onezoom.org a creat un site cu un arbore care cuprinde toate formele de viață. Copacul cartografiază conexiunile dintre 2,2 milioane de specii vii, permite utilizatorilor să evidențieze orice specie și să exploreze relațiile acesteia cu celelalte specii, într-o singură vizualizare pe o pagină web. Include, de asemenea, imagini cu peste 85.000 de specii, plus, acolo unde este cunoscută, vulnerabilitatea lor la dispariție.

Descris într-o lucrare din revista Methods in Ecology and Evolution, „Dynamic visualisation of million-tip trees: The OneZoom project”, besjournals.onlinelibrary.wiley.com OneZoom a fost dezvoltat de Dr. James Rosindell de la Imperial College London și de Dr. Yan Wong de la Institutul Big Data de la Universitatea Oxford.

Misiunea lor este de a educația publicul cu privire evoluție, biodiversitate și conservare a varietății vieții de pe Pământ.