Andrew Burton/Getty Images
Dacă Ucraina arde, cum se încălzește România?24 min read
Rusia folosește rezerva sa imensă de gaze naturale într-un conflict strategic cu NATO și UE, cu mize importante în Ucraina. Consecințele opririi alimentării cu energie a Europei se vor vedea și în România.
Contextul geopolitic din jurul conflictului ruso-ucrainean izbucnit în 2014 este extrem de complex. Problema are și valențe energetice, Rusia fiind principalul exportator de gaze naturale, petrol și cărbune către Europa. Situația actuală este una în care voința SUA se impune, prin NATO, peste țări care au relații bilaterale diferite cu Rusia.
În discuția începută la finalul anului trecut este pusă pe masă extinderea structurilor de securitate, cu garanții democratice și principiile lumii vestice, într-o zonă tradițional văzută ca fiind „curtea” Rusiei sau cordonul său de siguranță în fața Occidentului. Criza va evolua în rău, înainte să atingă vreun punct al binelui.
În tot acest context, deși România beneficiază de o poziționare favorabilă, din perspectiva geografiei, în cazul unei tăieri a exporturilor din Rusia, ar acționa în linie cu celelalte state europene afectate, neavând infrastructura sau potențialul energetic necesar pentru o autonomie deplină.
Sean Gallup/Getty Images
Țară frumoasă, ar fi păcat să o pierdeți…
În aprilie 2008, la București, liderii NATO „Bucharest Summit Declaration – Issued by the Heads of State and Government participating in the meeting of the North Atlantic Council in Bucharest on 3 April 2008”, nato.int fapt ce a înfuriat Rusia.
Însă eventuala aderare a Georgiei sau Ucrainei putea fi făcută doar după îndeplinirea unor condiții: „Statele care au dispute etnice sau dispute teritoriale externe, inclusiv pretenții iredentiste, sau dispute jurisdicționale interne trebuie să soluționeze acele dispute prin mijloace pașnice, în conformitate cu principiile OSCE. Rezolvarea unor astfel de dispute ar fi un factor pentru a determina Capitolul I, punctul 6, studiu asupra lărgirii NATO, 1995, nato.int
În august 2008, scurtul conflict ruso-gerogian a dus la recunoașterea de către Rusia a independenței provinciilor separatiste Oseția de Sud și Abkhazia. I s-au alăturat de Siria, Venezuela, Nicaragua și Nauru. În februarie 2014, Rusia a rupt Crimeea de Ucraina, anexând-o, în timp ce „războiul civil” susținut de ruși în regiunea Donbas a creat două state noi, Republicile Populare Donetsk și Luhansk. Acestea sunt recunoscute doar de Oseția de Sud (nu și de Abkhazia). Odată cu anexarea Crimeei, cea mai mare parte din gazele din Marea Neagră revin, acum, Rusiei. La asta, se adaugă și „Ukraine extends lease for Russia’s Black Sea Fleet”, theguardian.com
NATO a continuat discuțiile cu cele două țări. Ucraina și-a modificat constituția în 2019, declarând alianța nord-atlantică drept obiectiv strategic. În schimb, Rusia a căutat constant asigurări din partea NATO că Ucraina nu va deveni membru și a mers până la „MAE rus: Moscova cere ca NATO să se retragă din România și Bulgaria”, digi24.ro
În acest moment, 130.000 de trupe plus tehnică militară rusească se găsesc la granița Ucrainei cu Rusia și Belarus, iar spionajul american a estimat că o invazie militară de peste 170.000 „How Russia Has Increased Its Military Buildup Around Ukraine”, nytimes.com
UE, NATO, dar și politica internă
Conform ultimelor date „EU imports of natural gas from main trading partners, 2020 and first semester 2021”, ec.europa.eu (PNG) Uniunea Europeană importă în jur de 40% din necesarul de gaze naturale din Rusia (cu restul venind din Norvegia, SUA, Marea Britanie și Algeria, în procente mult mai mici, individual). Rusia este principalul partener al UE și în cazul petrolului și a cărbunelui.
Peste 80% din gazele naturale se duc în consumul țărilor din Europa de Vest. Veniturile obținute de Rusia din exporturile de hidrocarburi însumează „Russia coal export disruption would hit Germany hardest”, argusmedia.com Rusia are și cele mai mari rezerve mondiale de gaz natural, dar livrările de anul trecut au fost doar cu puțin peste cele din 2020, „Why Europe’s Gas Supplies Are So Dependent on Putin’s Russia”, bloomberg.com
O treime din gazul rusesc trece prin Ucraina. Mai sunt conducte care trec prin Belarus, un stat aproape vasal Moscovei, precum și gazoductul Nord Stream 1 din Marea Baltică. De asemenea, mai există și recent construitul gazoduct Nord Stream 2, care ar crește semnificativ cantitatea de gaz trimis acum Germaniei prin Marea Baltică prin Nord Stream 1. Noua conductă nu este funcțională din motive geopolitice. În plus, SUA și Germania au căzut de acord să includă Nord Stream 2 în planul de posibile sancțiuni împotriva Moscovei, „Germania spune că sancțiunile împotriva Rusiei vor viza și gazoductul Nord Stream 2”, digi24.ro
Pe de altă parte, există și țări UE care s-au apropiat de Moscova, în ciuda prezenței lor în NATO. Premierul ungar Viktor Orban a mers la Moscova, oficial pentru „Viktor Orban se întâlnește cu Vladimir Putin. Opoziție: «În această situație tensionată, e o trădare să mergi la Moscova»”, libertatea.ro Orban are alegeri la începutul lui aprilie și nu-și permite să-și țină electoratul în frig, așa că se va baza pe Putin să-l susțină, în timp ce „Ukraine neighbours embrace Nato help but Hungary expresses doubts”, ft.com
Sean Gallup/Getty Images
Germania a jonglat și ea între interesele sale în NATO și cele de principal motor al UE. Politica sa din ultimii douăzeci de ani, motivată și de istorie, a fost rar una de confruntare cu Rusia, ci mai degrabă de negociere pragmatică. Din perspectiva politicii interne, cancelarul Olaf Scholz a preluat conducerea unei Germanii pacifiste și este la început de mandat, „Why Germany isn’t sending weapons to Ukraine”, bbc.com Drept pentru care, Germania a promis Ucrainei doar spitale de campanie și 5.000 de căști, în timp ce alte state NATO au trimis arme defensive. Reacția primarului Kievului s-a viralizat, atunci când a întrebat „Germany’s Offer of 5,000 Helmets to Ukraine Decried As ‘Joke’ by Kyiv Mayor”, businessinsider.com Mai trebuie spus că Gerhard Schröder, fostul cancelar german, a fost în boardul Gazprom și conduce Nord Stream, „Ex-German Chancellor Gerhard Schröder mocked for Ukraine comments”, politico.eu
O parte a motivului pentru care toți europenii plătesc acum gaze mai scumpe se datorează Rusiei și jocului geostrategic din 2021. Cererea din Europa a fost mare, dar Nord Stream 2 nu este funcțional, „German Regulator Says Nord Stream 2 Pipeline Approval Months Away”, rferl.org Ca reacție, Gazprom „Russia is pumping less natural gas to Europe as Nord Stream 2 nears completion”, cnbc.com Și schimbările politice majore de la vârful Germaniei au contribuit probabil la această situație.
Scenariul ală urât
Chiar dacă un conflict direct Rusia–NATO e puțin probabil, ar fi naiv de crezut că Moscova, cu istoria sa de implicare în politica altor state, inclusiv în SUA, s-ar rezuma strict la măsuri militare pe teritoriul Ucrainei, în cazul unei eventuale invazii.
Din contră, ar urma un val de atacuri hibride cu ceea ce rușii au reușit foarte bine, în ultimii ani – dezinformare și ofensive politice ale partidelor extremiste susținute de Moscova. Toate acestea, fie că reprezintă campanii serioase de fake news pe Facebook, fie că ar fi vorba de poziționări nu neapărat pro-moscovite, dar clar împotriva oricăror încercări de a ajuta Ucraina, s-ar derula cu precădere în Europa și foarte agresiv în statele flancului estic al NATO. Asta include România, unde partide precum AUR pot să preia propaganda rusească despre inutilitatea războiului din Ucraina, ar amplifica discuțiile despre problemele „adevărate” ale societății, în contrast cu conflictul și ar organiza noi proteste împotriva unei acuzate dictaturi (i.e. militaro-medicale).
Dacă invazia din Ucraina va avea loc, statele aliate ar impune sancțiuni economice drastice Rusiei. Acestea ar putea include sancțiuni asupra giganților Gazprom, Rosneft, dar și asupra „What if Russia invades Ukraine (again)? Consider these options for sanctions escalation”, atlanticcouncil.org
Una dintre armele cu care Rusia ar putea răspunde este tăierea gazelor. Bruegel, un think tank belgian, estimează că această măsură va produce efecte severe. Dacă tăierea gazelor ar avea loc în februarie, țările din UE ar avea rezerve doar până la finele lui martie, timp în care ceilalți parteneri „Russian gas supply halt would deal EU economic hit -report”. reuters.com Mai mult, producția de energie s-ar întoarce la centrale pe cărbune, deci poluante, sau la surse nucleare, subiecte sensibile din punct de vedere politic în unele țări europene, cum ar fi cazul Germaniei.
Dacă s-ar ajunge la o tăiere totală a gazului rusesc, ceea ce analiștii spun că ar fi o măsură mai dureroasă pentru Rusia, decât pentru Europa, există o serie de soluții pentru statele afectate. Ar putea fi maximizată producția în Norvegia și Algeria, care, împreună cu o flotă de vase cu gaz lichefiat (LNG) din SUA și Orientul Mijlociu, „What if Russia turns off the gas? Europe assesses its options amid Ukraine crisis”, cnbc.com În același timp, analiștii se referă, cel mai probabil, la nevoile industriale și nu la consumul cetățenilor. Însă scenariul acesta este unul maximal. Cel mai probabil, spun analiștii Eurasia Group, Rusia ar tăia doar unele țări de la distribuție și și-ar păstra principalii clienți – Germania și Italia.
În România, va fi bine, dar nu chiar acum
Mai mult de jumătate din populația României încă se încălzește cu lemne. Cu toate acestea, rețeaua națională de conducte pentru gaze naturale s-a mărit de patru ori, în ultimii treizeci de ani, pentru a servi 6,5 milioane de consumatori. Gazele ajung în 956 de localități, care sunt alimentate cu un volum mediu de 3 miliarde de metri cubi, în ultimii ani. Consumul național, incluzând aici și operatorii economici, este de aproximativ „Rețeaua de de distribuție a gazelor naturale din România a crescut de 4 ori în 30 de ani”, energynomics.ro Ca idee, Gazprom produce „Gazprom’s gas exports up in 2021, likely misses target for Europe”, reuters.com
Resursele României în privința producției suplimentare de gaze naturale sunt limitate. Propunerea de creștere a producției este de doar 6%, majoritatea arealului geografic al României fiind „Marcel Ciolacu, Preşedintele PSD: “Romgaz a venit cu propunerea să majoreze capacitatea de producţie de gaze cu 6%””, bursa.ro Autoritățile mai spun că gazele extrase din Marea Neagră „Virgil Popescu: Primul gaz din Marea Neagră cred că îl vom folosi anul viitor”, digi24.ro În septembrie 2021, OMV Petrom făcea „OMV Petrom a finalizat cu succes prima livrare de gaz natural lichefiat (GNL) din România”, omvpetrom.com De asemenea, interconectorul de gaze Bulgaria-Grecia va fi finalizat până în luna iulie 2022, astfel încât primele gaze din Azerbaidjan vor ajunge în România „Ministrul Energiei: România va primi gaze din Azerbaidjan în iulie 2022”, adevarul.ro Conform aceleiași publicații, Azerbaidjanul intenţionează să aprovizioneze pieţele europene cu o cantitate de 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.
CITEȘTE ȘI: Reactoare modulare mici pentru țări medii
Conform „Importul, din nou principala sursă de energie a României. Motivul? Nu a bătut vântul”, zf.ro în 2021 au existat zile în care importul a fost cea mai importantă sursă pentru acoperirea consumului intern de energie, circa 2.000 de MW intrând de la vecinii noştri pentru a ţine aprinse becurile. Pe de altă parte, resursele în privința producției de energie, inclusiv pe cărbune, arată ceva mai bine, la scară, „Harta interactivă a cărbunelui – unde, cât și până când vom mai arde cărbune în România?”, bankwatch.ro Însă la poluarea din surse de cărbune suntem deja în urma mediei europene.
România are o poziție importantă pe harta geostrategică, ceea ce înseamnă că suntem valoroși pentru UE și NATO. Asta nu „ne încălzește”, neapărat, dar aduce beneficii de securitate în contextul dat. O tăiere a gazelor ne-ar lovi la fel de rău ca și pe restul Europei, însă readaptarea întregului continent, dată fiind interconectarea politică și economică a Uniunii Europene, ar asigura o bună parte din nevoi.
Situația din Ucraina rămâne una extrem de periculoasă, poate cea mai serioasă în privința securității internaționale de la Criza cubaneză. Felul în care se poziționează Rusia față de NATO va trăda și atitudinea ulterioară într-un lung joc de șah între puteri.
Rusia tratează problema Ucrainei ca fiind una ce ține de influența sa regională, urmărind păstrarea relațiilor cu UE la un nivel acceptabil. De cealaltă parte, NATO, cu majoritatea țărilor UE membre, nu poate da înapoi pe tema ușii deschise lăsate Ucrainei, indiferent de atitudinile bilaterale ale acestora față de Rusia. Testul actual va fi egal de mult unul legat de influența SUA în Europa, cât și a puterii Rusiei – putere care include, pe termen lung, exportul de energie.
CITEȘTE ȘI:De ce ne-am putea trezi cu facturi și mai mari la energie din primăvară?
