Halep încă nu știa că a pierdut (poate) ultimul meci din carieră. Foto: Julian Finney/Getty Images

(Aproape) totul despre verdictul de dopaj în cazul Simonei Halep

De Mihai Ghiduc 15.09.2023

ITIA a publicat documentul de 126 de pagini care stă la baza sancțiunii severe primite de Simona Halep pentru dopaj. Iată ce am aflat din acest document.

La două zile după ce au anunțat suspendarea Simonei Halep pentru patru ani, ceea ce înseamnă, cel mai probabil, sfârșitul carierei sportivei de aproape 32 de ani, Agenția Internațională pentru Integritate în Tenis (ITIA) a publicat documentul de 126 de pagini„Decision on liability and sanctions”, itia.tennis (PDF) care să în spatele deciziei tribunalului Sport Resolutions.

În urma audierilor desfășurate pe 28-29 august, la Londra, și a consultării unor experți independenți, cei trei membri ai tribunalului sportiv independent au luat decizia suspendării Simonei Halep pentru patru ani, în unanimitate.

Mare parte din prima parte a documentului se concentrează pe motivele amânărilor repetate a procesului. Acest lucru s-a întâmplat pentru că ITIA a adus o a doua acuzație sportivei, după nereguli găsite în pașaportul biologic. Tribunalul a analizat apoi fiecare acuzație în parte, după două sesiuni de discuțiii cu experții aduși de ambele părți. 

Documentul intră în explicații destul de complicate despre metodele științifice folosite în analizele probelor sau felul în care sunt calculate abaterile de la parametrii normali în pașaportul biologic. Unele date (precum rezultatele din pașaportul biologic) sunt redactate. 

Nu se specifică însă în toate detalii pentru că, așa cum scriu la un moment dat judecătorii referindu-se la pașaportul biologic (ABP), „nu este necesar în această decizie să expunem detaliile fine ale procesului ABP și nimeni nu ne-ar mulțumi dacă am face-o”. 

Dincolo de umorul britanic, iată ce am găsit în cele 126 de pagini ale documentului.

Halep spune că roxadustatul provine dintr-un supliment ketogenic

Suplimentul despre care Halep spune că ar fi fost contaminant cu roxadustat este unul de tip Keto MCT, dar numele companiei producătoare a fost redactat/protejat. MCT vine de la Medium-Chain Triglycerides, adică acizi grași cu lanț mediu. Acest tip de acizi grași este ușor de digerat și rapid transformat în energie, ceea ce-l face popular pentru cei care urmează o dietă ketogenică sau cu conținut scăzut de carbohidrați.

În dieta ketogenică, obiectivul este de a intra într-un stadiu de cetoză, unde organismul folosește grăsimile ca sursă primară de energie în loc de glucoză. Mulți antrenori și sportivi consideră că aceasta poate aduce un plus de performanță, în special în ceea ce privește rezistența, motiv pentru care suplimentele ketogenice sunt foarte populare în sporturile de anduranță. 

Totuși, întrucât starea de cetoză este greu de obținut, organismul preferând să consume prioritar glucidele obținute prin alimentație, un studiu retrospectiv din 2020„A review of the ketogenic diet for endurance athletes: performance enhancer or placebo effect?”, biomedcentral.com arată rezultate mixte în ceea ce privește efectul cetozei asupra atleților. 

Și o analiză de la Colegiul American de Cardiologie„Expert Opinion: “Crazy for Ketones” – The Ketogenic Diet in Athletes: Variable Effects on Athletic Performance with Potential for Cardiovascular Harm”, acc.org pune sub semnul întrebării această modă, cu efecte variabile asupra performanței, dar care poate avea potențiale probleme cardiovasculare. 

Cert este că, dincolo de părerile experților, suplimentele ketogenice sunt la modă, motiv pentru care nu-i de mirare că Halep folosea așa ceva în dieta ei.

Documentul evidențiază că în perioada dinaintea testului pozitiv, Halep a luat o serie de trei suplimente la recomandarea directorului de pregătire fizică a Academiei Mouratoglou, Frédéric Lefebvre, prin intermediul fizioterapeutei Candice Gohier: un supliment Keto MCT, o băutură cu electroliți, una de recuperare. Gohier și Mouratoglou au reconfirmat afirmațiile lui Halep.

Cele trei produse de pe lista inițială au fost comandate la mijlocul lui august, iar Simona spune că a luat suplimentul Keto MTC timp de cinci zile, între 23 și 28 august (mai puțin pe 24), în zilele dinaintea meciului pierdut la US Open și a testului pozitiv.

Tribunalul, chiar dacă are momente în care pune sub semnul întrebării afirmațiile lui Halep, a luat toate deciziile pornind de la datele și informațiile furnizate de jucătoare.

CITEȘTE ȘI: Ce spun studiile despre roxadustat, substanța cu care s-ar fi dopat Simona Halep 

Halep și Mouratoglou la US Open 2022. Foto: Tim Clayton/Corbis via Getty Images

Bătălia experților: metoda de analiză a probelor

Pentru a demonstra contaminarea suplimentului Keto MCT cu roxadustat, Simona Halep a apelat la profesorul de farmacologie-toxicologie Jean-Claude Alvarez,Detalii despre activitatea sa științifică pe researchgate.net de la Universitatea Versailles Saint-Quentin-en-Yvelines. 

Acesta a analizat de mai multe ori probe ale suplimentului, atât din cutia folosită de Halep, cât și din altele din același lot, și a găsit roxadustat în concentrații variind între 0,3 și 1,2 ng/g. În experimente ulterioare, concentrația a fost însă mai mică, de 60-100 pg/g, adică 0,06-0,1 ng/g, o discrepanță remarcată de tribunal.

Expertul ITIA a fost doctorul Daniel Eichner, președintele Sports Medicine Research and Testing Laboratory (SMRTL) din South Jordan, Utah, laborator acreditat de Agenția Mondială Anti-doping (WADA). La acest laborator a fost creată metoda științifică de depistare a roxadustatului în probe biologice,„Investigation of the metabolites of the HIF stabilizer FG-4592 (roxadustat) in five different in vitro models and in a human doping control sample using high resolution mass spectrometry”,pubmed.ncbi.nlm.nih.gov folosită acum în toată lumea, inclusiv în Montreal, unde au fost analizate probele lui Halep de la US Open. Trebuie spus că Halep nu a contestat vreodată testele de la Montreal.

Eichner a susținut că, în probele analizate, nu a găsit nicio urmă de roxadustat. 

ITIA a adus și un martor de la firma care a produs suplimentul. Datele acestuia au fost redactate – deși se poate presupune că e vorba de un bărbat doar pentru că „he/el” ar cu o literă mai puțin (în engleză) decât „she/ea”, ceea ce arată și limitele benzilor negre de pe documente.

Pe scurt, firma care a produs suplimentul Keto MCT a folosit patru ingrediente, acizi grași cu lanț mediu din ulei de cocos pudră, colagen din pește, inulină (o fibră probiotică din plante) și vitamina C. Ingredientele primare au fost comandate din China (pudra de ulei de cocos și vitamina C), Chile și Canada. Firma nu e conștientă de o posibilă contaminare cu roxadustat.

Cum Alvarez susținea contaminarea, iar ITIA, prin Eichner, lipsa ei, discuția s-a dus spre metodele diferite de analiză. Metodele sunt detaliate în documente, dar, ca să citez tribunalul, „nimeni nu ne-ar mulțumi” dacă aș începe să descriu toate substanțele și procedurile folosite.  

Cert e că Alvarez a analizat probe de 10 grame de supliment dizolvate în apă, în timp ce SMRLT a lucrat cu un gram de pulbere dizolvat în 10 mililitri de metanol. Totuși, laboratorul ales de ITIA a replicat și metoda Alvarez (modificată, dar și cât mai aproape de original). 

De aici, disputele: Alvarez spune că SMRLT nu are precizia necesară, Eichner spune că la Alvarez ar putea fi o problemă de calibrare a cromatografului, discuție tranșată în cele din urmă de tribunal. Cum Alvarez a găsit contaminare, iar laboratorul ITIA nu, tribunalul a pornit de la premisa că e mai greu să obții teste fals pozitive decât teste fals negative, așa că a acceptat că suplimentul Keto MTC a fost, probabil, contaminat cu roxadustat.

Totuși, ei au acceptat observația lui Eichner că nu este posibil ca, din acea contaminare, să se ajungă la valorile descoperite în probele de urină colectate la US Open. Iar două dintre testele aduse de Halep în apărarea ei nu i-au fost de ajutor.

Apărarea care s-a întors împotrivă

Pe lângă analiza suplimentului presupun contaminat, Jean-Claude Alvarez a apelat la o voluntară, care a consumat pudra Keto MCT în cantități similare cu cele raportate de Halep. Din 34 de probe de urină colectate ulterior, șapte au fost pozitive pentru roxadustat. Concentrațiile au fost însă de între  sub 2,5 și 4 pg/ml, mult mai mici decât în urina lui Halep.

O altă analiză a implicat probe de păr, colectate de la Simona Halep în laboratorul lui Alvarez, pe 19 octombrie 2022, care au fost comparate cu cele ale unui pacient tratat cu roxadustat. În analiză, au fost găsite cantități limitate de roxadustat de 0,5 pg/mg în toate segmentele de păr analizat, păr care a crescut între aprilie și septembrie 2022, de 100 de ori mai mică decât la pacient. Totuși, cantitatea redusă nu i-a permis lui Alvarez să spună cu certitudine că o concentrație mai mare se datorează eventualei contaminări din august 2022.

Distribuția uniformă a fost explicată prin faptul că Halep și-a colorat și întins părul, lucru coroborat și de profesorul de medicină legală Pascal KintzDetalii despre cercetările sale pe researchgate.net de la Universitatea din Strasbourg, expert recunoscut în analiza părului în cazuri de dopaj. Acesta nu a spus însă că ar fi singura explicație.

O altă explicație ar putea fi consumul constant de roxadustat sau microdozajulMicrodozajul este practica de a consuma cantități extrem de mici (sub-terapeutice) dintr-o substanță. cu această substanță, lucru recunoscut și de Alvarez, ceea ce, în esență, ar susține mai degrabă cauza ITIA, decât a Simonei.

Concluzia tribunalului ar fi că, pe lângă eventualul roxadustat din supliment, Halep a mai folosit substanța și din altă sursă, motiv pentru care a apărut discuția despre „celălalt roxadustat”. Cum cade în sarcina jucătorului să dovedească, fără loc de dubii, contaminarea pentru o pedeapsă mai redusă, e aproape irelevant dacă restul roxadustatului provine dintr-o altă contaminare sau din doping.

Nicole Sapstead, directoarea anti-doping a ITIA. Foto: Ben Pruchnie/Getty Images

Pașaportul biologic. A doua acuzație a complicat lucrurile

Cea de-a doua acuzație, legată de pașaportul biologic, a fost declanșată de o probă de sânge colectată pe 22 septembrie 2022, numită „proba de sânge 48”. 

Recoltarea a avut loc într-o perioadă în care Halep nu a mai concurat, pentru că a luat decizia să se opereze la nas, după eliminarea de la US Open, pe 29 august, dar proba a fost colectată înaintea anunțului despre dopajul cu roxadustat. Conform presei românești,„Simona Halep a publicat imaginile transformării. Cum s-a schimbat sportiva după operație”, digisport.ro ea locuia la Constanța în această perioadă, deși imagini apărute pe Instagram pe 24 septembriePostarea Simonei: instagram.com o arătau în București.   

CITEȘTE ȘI: Ce este un pașaport biologic, noua problemă din dosarul Halep? 

În pașaportul biologic se înregistrează valorile din probele de sânge ale unui jucător pentru parametri sensibili la schimbările în producția de celule roșii din sânge. Aceștia includ concentrația hemoglobinei (HGB) și procentul de celule roșii imature, numite reticulocite (RET%). 

Raportul dintre valorile HGB și RET% este folosit pentru a calcula un scor, numit OFF-score, sensibil la schimbările în eritropoieză.Procesul prin care organismul produce eritrocite (sau celule roșii din sânge). Un HGB ridicat cu un RET% scăzut produce un OFF-score mare, în timp ce un HGB scăzut cu un RET% ridicat produce un OFF-score mic.

Cum s-a ajuns la a doua acuzație?

Între august 2013, când Halep a intrat în programul pașaportului biologic, ca jucătoare de tenis de top, și 3 martie 2023, Halep a dat 56 de probe de sânge, dintre care cinci au fost declarate invalide. Cu cât numărul de probe e mai mare, cu atât pașaportul devine mai precis și se raportează mai exact la datele particulare ale persoanei, nu la o medie specifică vârstei și sexului. Valorile fiecărei probe au fost redactate în documentul făcut public.

Proba 48 a atras atenția, din cauza creșterii hemoglobinei, combinată cu scăderea RET% și a IRF (fracția reticulocitelor imature). Expertul consultat, dr. Jakob Mørkeberg, care nu cunoștea identitatea sportivei (probele sunt anonimizate) a recomandat o retestare. Proba 49 nu a ridicat suspiciuni, dar la o probă recoltată în 12 decembrie (a 50-a), OFF-score-ul a fost atipic, ceea ce l-a determinat pe Mørkeberg să o marcheze ca „posibil dopaj”.

Acest moment a declanșat o procedură prin care au fost consultați alți doi experți, profesorul Giuseppe D’Onofrio și dr. Laura Garvical-Lewis, care au marcat proba 50 ca fiind „suspectă”. După recoltarea a încă două probe (51 și 53, ambele cu un OFF-score atipic), cei trei experți s-au reunit și au discutat cazul. Ulterior, toți trei au conchis că este vorba de „posibil dopaj”, ceea ce a declanșat procedura care a dus la a doua suspendare. 

Tribunalul acceptă că, în acel moment, identitatea lui Halep era cunoscută experților, care aveau nevoie de programul sportivei pentru a înțelege variațiile din pașaport, dar și faptul că experții sunt suficient de profesioniști pentru a nu fi influențați de acest lucru.

Halep nu a convins tribunalul că există explicații alternative

În discuțiile ulterioare, apărarea lui Halep a susținut că modificările apărute se datorează unor cauze externe, și anume pierderea de sânge suferită în urma unei operații, renunțarea la antrenamente și o a treia cauză, redactată în totalitate de tribunal în documentul public. Și în cazul operației a fost redactat tipul acesteia, însă faptul că se precizează că e vorba de o intervenție cosmetică arată că e vorba de operația la nas despre care știe, de fapt, toată lumea.

Totuși, experții observă că există diferențe semnificative în rezultate între probele 48 și 49, care nu pot fi explicate de cele trei cauze. Ei spun că proba 49, recoltată la 15 zile distanță de cea anterioară, arată „un cu totul alt sânge”, ceea ce n-ar fi trebuit să se întâmple în md normal, condițiile fiind aceleași.

A mai fost luat în discuție și faptul că rezultatele analizelor n-au depășit vreodată limitele generale considerate în regulă, dar experții au argumentat (și tribunalul a acceptat) că pașaportul biologic este mai precis și ia în calcul situația particulară a fiecărui sportiv în parte, nu niște limite stabilite pentru populația generală.

Singurul lucru care mai rămânea, pentru ca acuzația ITIA să fie acceptată, este să fie prezentată o metodă de dopaj care putea produce rezultatele din analizele lui Halep. Au fost prezentate șase: microdozaj cu roxadustat sau alt agent stimulator al eritropoiezei (de exemplu, rEPO); transfuzia de sânge propriu sau compatibil, combinată cu utilizarea roxadustat; transfuzia de sânge ce conține roxadustat; utilizarea dozelor terapeutice de roxadustat; utilizarea dozelor terapeutice de alt agent stimulator al eritropoiezei sau transfuzia de sânge (fără alte substanțe).

Dintre acestea, doar microdozajul a fost considerat improbabil pentru situația dată. Tribunalul, menționând că nu e în sarcina sa să determine metoda exactă prin care a fost făcut dopajul, atâta vreme cât pașaportul biologic îl indică, și că nu există explicații alternative, a concluzionat că Simona Halep s-a dopat și a trecut la sancțiuni.

Rămâne Simona Halep fără titluri?

O ultimă dispută a fost legată de perioada suspendării. Deși au fost judecate împreună, ITIA a considerat că sunt două încălcări separate, ceea ce ar fi dus la o suspendare de șase ani, pentru circumstanțe agravante (încălcarea regulilor anti-doping în timp ce sportivul este deja suspendat). 

Tribunalul a constatat că proba care a dus la declanșarea cercetărilor privind pașaportul biologic a fost recoltată înaintea primei suspendări, așa că a rămas la varianta unei singure încălcări, deci la pedeapsa de patru ani, incluzând perioada suspendării provizorii.

Cât privește titlurile lui Halep, acestea nu par în pericol, cel puțin pe baza actualelor acuzații. Practic, singurul rezultat care a fost invalidat este cel de la US Open, unde Halep a pierdut în primul tur în fața ucrainencei Daria Snigur, chiar dacă tribunalul a suspectat că dopajul s-a întâmplat și pe parcursul Wimbledon (unde Halep a ajuns în semifinale). 

Banii primiți pentru participare (80.000 de dolari) vor trebui returnați.

Simona Halep nu va mai juca tenis până pe 6 octombrie 2026, dacă Curtea de Arbitraj Sportiv (CAS) de la Lausanne va menține suspendarea. Va avea 35 de ani și 9 zile.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

SOCIETATE|HOT TAKE

Concertul Coldplay în România: cum s-a văzut rasismul pe Arena Națională

De
Rasismul structural e încă atât de încetățenit, încât mulți români, oricât de educați ar fi, nu-și dau seama că discriminează prin reacțiile pe care le au.
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

Neuralink: între promisiunile SF, lipsa de transparență și abuzurile din experimente

De
Interfața neuronală visată de Elon Musk este la început de drum, dar e deja încărcată de controverse.
SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

Cyberbullying, printre primele lucruri cu care se confruntă tinerii ce încep explorarea internetului

De
Hărțuirea cibernetică sau cyberbullyingul este un fenomen din ce în ce mai întâlnit în rândul tinerilor, cei care se și expun cel mai des pe Internet. Consecințele pot fi devastatoare pentru sănătatea mentală și emoțională a victimelor.
SOCIETATE|MAIN STORY

Europarlamentare 2024. Cum (nu) se văd știinta, tehnologia și mediul în programele partidelor și candidaților (4)

De
Am analizat programele electorale pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, atunci când le-am găsit, pentru a vedea cum se raportează partidele la temele pe care le abordăm zi de zi pe acest site. Și a afla câți conspiraționiști va trimite electoratul român la Bruxelles.