Andy Cheung/Getty Images

Ce este un pașaport biologic, noua problemă din dosarul Halep? 21 min read

De Mihai Ghiduc 22.05.2023, ultima actualizare: 26.06.2023

Cazul de dopaj al celei de mai de succes jucătoare de tenis din România se complică după ce aceasta e acuzată de o nouă încălcare a regulilor. Iată cum funcționează un pașaport biologic și cine îl gestionează.

După ce a fost depistată pozitiv la US Open cu Roxadustat, Simona Halep se confruntă cu o nouă acuzație. Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA) a anunțat sâmbătă, 19 mai,„Simona Halep receives additional Tennis Anti-Doping Charge”, itia.tennis că au fost descoperite iregularități în pașaportul biologic al sportivei, care ar putea duce la noi sancțiuni.  

CITEȘTE ȘI: Ce spun studiile despre roxadustat, substanța cu care s-ar fi dopat Simona Halep 

Halep era deja suspendată provizoriu după prima acuzație și nu a mai concurat de la US Open. Sportiva română spera să ajungă în fața tribunalului Sport Resolutions,Detalii pe sportresolutions.com la finalul lunii mai. Ea susține„Halep: «I just ask to be judged«”, tennismajors.com că un supliment alimentar pe care l-a folosit a fost contaminat pe banda de producție și că acesta este motivul pentru care a fost depistată pozitiv (în declarația, Halep cunfundă ITIA cu ITF, Federația Internațională de Tenis). 

ProSport a scris„​Motivul decalării audierii Simonei Halep. Ce au făcut arbitrii de la Sport Resolutions cu probele contaminate”, prosport.ro că Halep a venit chiar cu analize care demonstrează acest lucru, dar că judecătorii au cerut refacerea lor într-un laborator acreditat de WADA.  

După anunțul ITIA, Halep i-a acuzat„Romania’s Halep asks independent court hearing after additional doping charge”, reuters.com pe aceștia de hărțuire și de faptul că au tras de timp, cerând de mai multe ori amânarea judecării cazului. Nu este clar dacă înfățișarea de pe 28 mai va mai avea loc.

Ce e un pașaport biologic al atletului?

Pentru a încerca să țină pasul cu noile descoperiri medicale care amplifică problema dopajului, Agenția Mondială Anti-Doping (WADA) a introdus, în 2009, pașaportul biologic al atletului,Găsești pe site-ul oficial detalii despre cum funcționează acesta: wada-ama.org (PDF) însă ideea datează de la începutul anilor 2000. Pașaportul a fost adoptat, treaptat, de numeroase federații sportive.

„Pașaportul biologic” este o colecție electronică a valorilor anumitor date biologice, obținute din probele colectate de-a lungul carierei sportivului, în competiții și în afara lor, din care se pot stabili niște valori de bază și se pot observa eventuale anomalii. Nu înseamnă însă că respectivele anomalii indică neapărat dopingul – este luată în calcul și posibilitatea unor boli –, dar rezultatele pot duce la investigații suplimentare. 

Pașaportul ar trebui să analizeze trei tipuri de date (numite module), hematologice, steroidice și endocrine, însă doar primele două module au fost implementate. Cel hematologic, lansat în 2009, colectează date despre 12 parametri, printre care nivelurile hemoglobinei, hematocritului, trombocitelor și leucocitelor, cu scopul de a identifica dacă a fost îmbunătățit transportul oxigenului în sânge. 

În 2014 a fost introdus modulul steroidic, în care sunt măsurați șase markeri (care au legătură cu testosteronul) și cinci relații dintre aceștia. La 1 ianuarie 2023, WADA și-a actualizat documentația tehnică„WADA publishes two revised Technical Documents”, wada-ama.org în pregătirea implementării modulului endocrin.

Probabil nu se va opri aici. Un studiu publicat recent în Frontiers„Future opportunities for the Athlete Biological Passport”, frontiersin.org identifică noi analize care ar putea fi introduse în pașaport și propune chiar folosirea inteligenței artificiale pentru analiza datelor.

Cum e analizat un pașaport biologic?

Pașapoartele biologice ale sportivilor sunt gestionate de un Custode al Pașaportului,„Athlete Biological Passport (ABP) Custodianship & Information Sharing Custodianship • Each athlete with a profile in ADAMS”, wada-ama.org (PDF) de obicei, federația internațională care gestionează un anumit sport. Unitățile de management ale pașapoartelor sportivilor (APMU) Athlete Passport Management Unit sunt responsabile să urmărească datele și să anunțe când găsesc date atipice.Atypical Passport Finding (ATPF)

Înainte de a fi făcute publice, datele atipice sunt analizate de un panel de minimum trei experți, care nu trebuie să aibă o singură naționalitate și trebuie să provină de la instituții, organizații sau companii diferite. Felul în care sunt analizate datele din pașaportul biologic este standardizat.După cum e descris în anexa C a ISRM (International Standard Results Management), wada-ama.org (PDF) Toate aceste măsuri de siguranță sunt luate pentru a limita, pe cât posibil, erorile și pentru ca rezultatele, atunci când duc la o suspendare, să reziste în fața unor analize juridice.

Desigur, pașaportul biologic nu a fost ferit de critici și are limitele sale. La începuturi, tribunalele civile au hotărât că dovezile sunt circumstanțiale, cum s-a întâmplat în cazul ciclistului italian Franco Pellizotti, în 2009„Current limitations of the Athlete’s Biological Passport use in sports”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov – suspendarea a fost însă confirmată de Curtea de Arbitraj în sport (CAS). 

Cu timpul însă, acestea au devenit tot mai acceptat și răspândite. Studii recente„Factors Confounding the Athlete Biological Passport: A Systematic Narrative Review”, springeropen.com spun că pașaportul biologic este un instrument extrem de util în lupta împotriva dopajului. 

Totul a pornit de la ciclism

În 2002, într-un articol publicat în jurnalul științific Hematologica, intitulat O strategie de descurajare a dopajului sângelui în sport,„A strategy to deter blood doping in sport”, haematologica.org expertul australian Michael Ashenden, coordonatorul proiectului  SIAB,Știința și Industria împotriva Dopingului scria: „Beneficiile adoptării conceptului de Pașaport Hematologic sunt extinse. Sportivii pot folosi Pașaportul ca unealtă de a demonstra obiectiv – prin profilul lor de sânge longitudinal constant și normal – că n-au folosit practici de dopaj”. SIAB era printre principalii promotori ai introducerii pașaportului biologic. 

Nu-i mare mirare că ideea a pornit de la ciclism, un sport care avea extrem de mari probleme cu dopajul la finalul secolului trecut. În 1998, în timpul Turului Franței, în mașina echipei Festina au fost descoperite substanțe dopante, ceea ce a declanșat cel mai mai mare scandal din acel moment în sport. Afacerea Festina„It’s getting bizarre now! – How the Festina Affair unfolded”, cyclingnews.com i-a implicat pe toți membrii acestei echipe, care au recunoscut, până în 2000, că au folosit eritropoietină și alte substanțe dopante.

Ca o consecință, în 2000, Federația Italiană de Ciclism a decis ca toți sportivii juniori să facă, în primul an de ciclism, un test al hematocritului care să servească drept valoare de bază pentru analizele ulterioare. Era un prim pas spre introducerea pașaportului biologic. 

Uniunea Ciclistă Internațională a fost prima federație majoră care a introdus pașaportul biologic în 2008.„UCI says biological passport ready for 2008”, cyclingnews.com În primii trei ani de utilizare, 26 de cicliști au fost depistați că s-au dopat cu eritropoietină, 20 dintre aceștia după indicii din pașaport.

CITEȘTE ȘI: Quintana și tramadolul. S-au apucat iar cicliștii de dopaj?

Scurtă istorie a dopajului în tenis

Fost număr 1 mondial, câștigătoare a Roland Garros și Wimbledon și încă în Top 10 la momentul suspendării, Halep e primul caz important investigat de ITIA. Însă tenisul s-a mai confruntat în trecut cu acuzații importante la adresa unor jucători de top.

Andre Agassi (Nr. 1 ATP și opt Grand Slamuri câștigate) a fost testat pozitiv la metamfetamină, în 1997. Atunci a dat vina pe cineva care i-ar fi pus-o în băutură, așa că nu a fost suspendat (pe trei luni, cât ar fi trebuit). Agassi a recunoscut în 2009,„Andre Agassi revelations leave sport in state of shock”, reuters.com în autobiografia sa, că a mințit și că era dependent de acel drog.

Martina Hingis (Nr. 1 WTA și cinci Grand Slamuri) a fost depistată cu benzoilecgonină, o substanță produsă de metabolizarea cocainei, în 2007.„Hingis claims innocence after positive test for cocaine”, espn.com Ea a fost suspendată doi ani și s-a retras ulterior din sport. A revenit însă ulterior, devenind o jucătoare de succes la dublu.

Barbora Záhlavová-Strýcová (Nr. 1 WTA la dublu) a fost testată pozitiv la sibutramină în 2013, pentru că a folosit un supliment de slăbit. Federația a acceptat scuza ei și a suspendat-o șase luni, nu doi ani.„Barbora Zahlavova Strycova docked with 6-month doping ban for testing positive”, si.com

Cel mai recent caz al unei jucătoare de top e al Mariei Sharapova (Nr. 1 WTA și cinci Grand Slamuri), depistată pozitiv cu meldonium, o substanță care crește rezistența la efort, în 2016, la Australian Open. Substanța fusese introdusă pe lista celor interzise chiar în acel an. Sportiva a fost suspendată doi ani, redusă ulterior la 15 luni. Sharapova o învinsese pe Halep, în 2014, la Roland Garros, după un meci de trei seturi.„Halep a pierdut finala de la Roland Garros, după un joc pasionant! Sharapova, campioană a doua oară”, digisport.ro

O nouă agenție antidoping în tenis și cel mai important caz al ei

Tenisul a implementat, în 2008, o organizație care să gestioneze integritatea sportului, numită Tennis Integrity Unit (TIU), dar aceasta acoperea în principal problemele legate de trișatul la pariuri și alte nereguli financiare. 

De antidoping se ocupa direct Federația Internațională de Tenis (ITF), printr-un program specializat.„Tennis Anti-Doping Programme”, itftennis.com Introducerea pașaportului biologic a fost anunțață abia în 2013.„Tennis to implement Athlete Biological Passport programme”, myvuenews.com 2013 era și anul în care Simona Halep intra în rândul jucătoarelor de top, câștigând primele ei șase trofee.

Zece ani mai târziu, un raport pornit în 2016,„Tennis engulfed in a ‘tsunami’ of corruption and faces ‘serious integrity problem’, says independent report”, independent.co.uk cam spăla pe jos cu TIU, spunând că n-a rezolvat problema, în special la nivelurile inferioare. Raportul mai spunea că sportul are „o mare problemă de integritate”, dar nu implica și jucători de top.

Raportul a dus însă la transformarea TIU, în 2021, în Agenția Internațională de Integritate a Tenisului (ITIA).International Tennis Integrity Agency, itia.tennis Aceasta este finanțată de federațiile de tenis (ITF, ATP și WTA) și de cele patru Mari Slamuri (Australian Open, Roland Garros, Wimbledon și US Open). 

Schimbarea a creat și oportunitatea de a muta antidopingul la o agenție independentă, așa că ITIA a fost mandatată să facă testările antidoping pentru jucătorii din Top 100 din clasamentele ATP și WTA.

ITIA a preluat testarea antidoping la 1 ianuarie 2022. De acest lucru se ocupă Nicole Sapstead, care a venit la ITIA în septembrie 2021, după ce a condus timp de șase ani Agenția Antidoping din Marea Britanie, unde a lucrat din 2009.„UK Anti-Doping chief executive Nicole Sapstead to leave role after six years”, bbc.com

Cazul Halep este cel mai important al aceste noi agenții de până acum.

Ce se știe până acum?

Din comunicatul ITIA nu este deloc clar care sunt problemele identificate în pașaportul biologic al Simonei Halep, dacă acestea sunt legate de motivul suspendării de la US Open sau indică o altă problemă. Cel mai probabil, date suplimentare vor apărea în viitor, pe măsură ce cazul va avansa spre instituțiile abilitate.

Din procedurile WADA și comunicatul ITIA se înțelege însă că analiza panelului de experți a avut loc și că faza actuală este aceea în care anomalia descoperită în pașaport a fost confirmată și s-a trecut la procedura informării părților implicate. Nu e clar dacă Simona Halep știa sau fusese informată de această descoperire. Reacția ei pare a indica faptul că nu a știut.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Simona Halep (@simonahalep)

Informațiile disponibile până acum sunt prea puține pentru a se putea trage vreo concluzie validă. Desigur, cei care o cunosc pe Simona Halep și garantează pentru ea, precum antrenorii Darren Cahill„Darren Cahill ia atitudine după scandalul pașaportului biologic al Simonei Halep”, hotnews.ro și Patrick Mouratoglou,Acesta o apără pe instagram.com ajută să se formeze o opinie favorabilă atletei, dar judecătorii se vor baza pe date, nu pe declarații făcute pe Instagram, și doar decizia lor va conta. Dacă e un caz iscat din „entuziasmul” prea mare al unei agenții nou formate sau e vorba de o problemă reală de dopaj, rămâne de văzut.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

ȘTIINȚĂ|FYI

O așezare preistorică a fost datată, în premieră, prin intermediul razelor cosmice

De
Evenimentele spațiale de acum mii de ani deschid poarta pentru datarea exactă a așezărilor preistorice din Balcani.
ȘTIINȚĂ|FYI

Google prezintă AlphaFold 3, noua iterație a modelului AI care a prezis structurile a sute de milioane de proteine

De
AI-ul Google care prezice structurile proteinelor poate fi acum folosit pentru a modela molecule de ARN, ADN și multe tipuri de interacțiuni biomoleculare
ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

Cercetarea românească în aprilie: ce te-ar convinge să mănânci insecte?

De
În aprilie, cercetătorii români au dezvăluit cum AI-ul poate contribui la starea de bine a albinelor, cum pot fi folosiți microbii pentru a reduce deșeurile miniere toxice și cum arată un vulcan noroios pe dinăuntru.
ȘTIINȚĂ|FYI

Echipa AICitizens din Focșani a câștigat campionatul mondial de robotică FIRST Tech Challenge 2024 din Houston

De
Este a doua oară când o echipă românească câștigă prestigiosul concurs de robotică dedicat elevilor.