Planet Flem/Getty Images

Bani sau vouchere? Ce spun studiile despre eficiența ajutoarelor bănești?20 min read

De Anca Stănescu 27.04.2022

Pe fondul pandemiei de COVID-19, ideea transferurilor directe de bani dinspre guverne către populație s-a bucurat de popularitate crescută în jurul lumii. Ce spun studiile despre comportamentul de consum al oamenilor care primesc bani? Și cum arată un venit de bază universal?

Coaliția de guvernare a României a aprobat recent un pachet de măsuri socio-economice, numit Sprijin pentru România.Detalii în acest document: media.hotnews.ro (PPT) Una dintre măsuri este oferirea de vouchere pentru alimente de bază persoanelor cu venituri reduse. Voucherele ar urma să aibă valoarea de 50 de euro și ar fi primite o dată la două luni. Cu alte cuvinte, este vorba despre un ajutor de 25 de euro pe lună, adică echivalentul a un pic peste 120 de lei.

Voucherele pot fi folosite pentru „alimente de bază”. Însă nu pentru orice alimente, ci, potrivit declarațiilor ministrului Muncii, doar pentru pâine, cartofi, ulei, orez, carne de pui și ouă.

Limitarea posibilității oamenilor vulnerabili de a alege singuri ceea ce vor să consume nu este o idee nouă, ci una care se manifestă la nivel global. Atât guvernele, cât și organizațiile neguvernamentale implicate în asistență socială și-au manifestat deseori preferința pentru ajutoare sub formă de vouchere sau tichete („in-kind transfers”), care permit doar achiziționarea anumitor bunuri, precum mâncarea sau hainele. Alternativa este ajutorul acordat în sume de bani primite „în mână” sau pe card, fără condiții de folosire – ajutor numit generic transfer direct de bani sau doar transfer de bani („cash transfers”).

CITEȘTE ȘI: Consultant ONU: Refugiații au nevoie de bani și internet, nu de corturi

La baza preferinței pentru acordarea de vouchere stă deseori convingerea că, în lipsa constrângerilor, oamenii săraci vor folosi banii pentru alcool, țigări sau alte bunuri care s-ar înscrie mai degrabă în zona dorințelor și nu a nevoilor („temptation goods”).

Studiile infirmă, însă, această idee. De exemplu, într-o analiză a 30 de studii care arată impactul transferurilor de bani asupra achizițiilor pe care persoanele vulnerabile le fac, Banca Mondială concluzionează că preocuparea pentru consumul de alcool și țigări în acest caz este, fără excepție, nefondată.„Cash transfers and temptation goods: a review of global evidence”, worldbank.org

Un studiu realizat de Poverty Action Lab,Cunoscut și ca Abdul Latif Jameel Poverty Action Lab, este un centru de cercetare științifică a măsurilor de reducere a sărăciei, en.wikipedia.org în care se compară transferul de bani cu oferirea de vouchere, arată că nu există diferențe în ceea ce privește consumul de hrană sau alți indicatori ai bunăstării între oamenii care primesc fie una, fie cealaltă formă de ajutor. Însă asta se datorează, în parte, faptului că beneficiarii de vouchere reușesc să vândă mai departe unele dintre alimentele pe care sunt constrânși să le cumpere și să obțină în schimbul lor bani. Concluzia analizei este că transferul de bani reprezintă o politică mai eficientă de ajutor, atât din perspectiva costurilor instituției care o implementează, cât și din perspectiva beneficiarilor. „Comparing Cash and Voucher Transfers in a Humanitarian Context”, povertyactionlab.org

În contextul pandemiei de COVID-19, transferurile directe de bani s-au dovedit a fi cea mai răspândită formă de ajutor în jurul lumii. Un document publicat tot de Banca Mondială la începutul pandemiei arăta că mai mult de jumătate din măsurile de protecție socială analizate aveau forma unor transferuri directe de bani.„Social Protection and Jobs Responses to COVID-19: A Real-Time Review of Country Measures”, worldbank.org

CITEȘTE ȘI: Trenduri globale, înainte și după COVID-19

Însă chiar și înainte de pandemie, existau proiecte pilot și experimente în mai multe locuri din lume, al căror scop era să demonstreze dacă banii primiți fără condiții sunt totuși o idee bună.

Ce spun aceste experimente? Pe ce sunt cheltuiți banii distribuiți fără indicații de consum?

GiveDirectly este una dintre cele mai cunoscute organizații care distribuie bani persoanelor vulnerabile din Africa. „Credem că oamenii care trăiesc în sărăcie merită să aibă demnitatea de a alege singuri cum să își îmbunătățească viața – banii facilitează această alegere”, este descrisă misiunea pe site-ul organizației. GiveDirectly este fondată de economiști care studiază impactul transferurilor de bani asupra comportamentului oamenilor. „Și nu, oamenii nu dau banii pe băutură. E în regulă, mulți oameni cred asta la început. De fapt, cercetările arată că oamenii folosesc banii în moduri eficiente și creative”, continuă descrierea.„We give cash directly to people living in poverty”, givedirectly.org „Am citit cercetări. Am citit și mai multe cercetări. Apoi am făcut propriile cercetări. Și se pare că oamenii folosesc banii pentru medicamente; vaci și capre și pui; taxe de școlarizare; apă; lămpi solare; acoperișuri de tablă; irigații; motociclete cu care încep servicii de taxi; afaceri cu care generează venit.”

Același comportament de consum este observat și în alte locuri din lume. De exemplu, în februarie 2019, 125 de locuitori din Stockton, California au început să primească lunar 500 de dolari în cadrul unui experiment desfășurat de Stockton Economic Empowerment Demonstration, o inițiativă pornită de primăria orașului. Experimentul a durat 24 de luni, timp în care banii au fost transferați lunar, fără condiții și fără cerințe legate de existența unui loc de muncă. Rezultatele experimentului au format convingerea organizatorilor că „sărăcia e o lipsă de bani, nu de caracter”. Persoanele implicate în experiment au primit banii sub forma unor carduri de debit preplătite. Datele colectate de pe aceste carduri au arătat că, în fiecare lună, cea mai mare parte din suma primită era cheltuită pentru mâncare. Alte categorii importante de cheltuieli erau utilitățile și transportul. Contrar convingerilor, mai puțin de 1% din cheltuieli au mers către țigări și alcool.Întregul raport poate fi studiat aici: stocktondemonstration.org

Efectele se răsfrâng și asupra comunității

Siguranța alimentară a fost principalul efect al celor 500 de dolari primiți de participanții la experimentul din Stockton. Iar acest efect s-a extins și asupra rudelor sau prietenilor de la care participanții ar fi împrumutat anterior bani pentru mâncare. Suma de bani a fost folosită și pentru a acoperi nevoile altor membri ai familiei, precum rechizite școlare sau îngrijiri medicale, cheltuieli pe care altfel le-ar fi evitat.

În 2019, GiveDirectly a publicat rezultatele unui program în care a oferit 1.000 de dolari în trei tranșe unui număr de peste 10.000 de familii sărace din Siaya, Kenya. Însă, în analiza acestui program, economiștii nu s-au mai concentrat doar pe efectele asupra persoanelor care au primit banii, ci au vrut să afle și care este efectul asupra regiunii în care locuiau beneficiarii. Economiști de la Berkeley, Princeton și de la Universitatea din California au analizat 653 de sate pe o perioadă de doi ani și jumătate. Au studiat peste 60 de piețe locale și au observat că fiecare dolar încasat a generat un surplus de 2,60 de dolari în economia regiunii.„Here’s what happened when a charity gave $1,000 each to poor households in Kenya”, econ.berkeley.edu

Acest fenomen este cunoscut sub numele de efect multiplicator. Banii cheltuiți de persoanele care primesc ajutor se transformă în venit pentru afacerile din zonă.

Astfel de programe constituie deseori baza discuțiilor pentru ideea implementării unui venit de bază universal (universal basic income sau UBI).

Ce este venitul de bază universal?

Ideea venitului de bază universal presupune o formă de protecție socială care are câteva caracteristici definitorii: venitul e necondiționat, acordat individual, plătit în bani și universal. În mai multe cuvinte, asta înseamnă o formă de protecție socială care acoperă toți cetățenii unei țări, fără excepție. Suma e încasată lunar sau la alte intervale regulate și e suficient de mare încât să asigure nevoile de bază ale unei persoane în acel interval de timp. Nu există condiții atașate. Banii sunt primiți de oricine, indiferent că muncește sau nu, indiferent că are sau nu alte surse de venit, și nu pot fi pierduți odată cu creșterea venitului. Iar programul este unul pe termen lung, sau chiar pentru toată viața.

Ideea venitului de bază universal nu trebuie confundată cu venitul minim garantat, măsură care este deja reglementată în România de Legea 416/2001. Diferențele între cele două sunt considerabile. Deocamdată, nu este implementat niciunde în lume un venit de bază universal. Există doar studii și experimente restrânse, localizate, și pe perioade de timp scurte (de obicei un an sau doi). În ultimul timp, există și tot mai multe discuții pe această temă și presiuni ca ideea să se transforme într-o politică publică.„Why has the COVID-19 pandemic increased support for Universal Basic Income?”, nature.com

Cel mai des, motivația din spatele unei astfel de măsuri de protecție socială este nevoia unei plase de siguranță în față automatizării activităților desfășurate de oameni la locul de muncă și, mai nou, în fața imposibilității unora dintre oameni de a munci atunci când un virus se răspândește la nivel global.

CITEȘTE ȘI: „600 de pachete pe oră” – Amazon introduce tot mai mulți roboți în depozitele sale

Ce mai arată rezultatele din studiile cu privire la venitul de bază universal?

Pe scurt, studiile spun că transferurile directe de bani aduc demnitatea și puterea de decizie pe care orice om o merită.

În Finlanda, 2.000 de persoane fără loc de muncă au primit 560 de euro lunar pentru o perioadă de doi ani. Rezultatele studiului au arătat niveluri crescute de satisfacție cu privire la calitatea vieții, niveluri scăzute de depresie, tristețe și singurătate. Persoanele care au primit aceste sume de bani au avut o percepție mai bună asupra propriilor abilități de învățare, de memorare și de concentrare. În plus, beneficiarii experimentului au arătat o încredere sporită în instituțiile statului și în societate, în general, și au fost mai încrezători cu privire la viitor, mai arată studiul.„Results of Finland’s basic income experiment: small employment effects, better perceived economic security and mental wellbeing”, kela.fi

O altă analiză a experimentelor cu privire la venitul de bază universal desfășurate în SUA și în țările dezvoltate arată îmbunătățiri ale rezultatelor înregistrate în educație și sănătate. De exemplu, în experimentul desfășurat în Dauphin, Canada între anii 1974 și 1979, au fost înregistrate scăderi substanțiale ale spitalizărilor cauzate de afecțiuni psihice, de accidente și răniri. De asemenea, analiza arată o îmbunătățire a calității nutriției, sugerând o creștere a cheltuielilor pentru mâncare.„No Strings Attached – The Behavioral Effects of U.S. Unconditional Cash Transfer Programs”, nber.org

În Germania, o organizație neguvernamentală a folosit o platformă de crowdfunding ca să susțină un program pilot în care a oferit timp de un an câte 1.000 de euro lunar unui număr de 500 de persoane. Mai mult de jumătate dintre beneficiari au folosit banii ca să își continue educația, iar 35% au declarat că se simt mai motivați la locul de muncă.”What happens when people win this basic income raffle? They have time to find meaning in their lives.”, fastcompany.com

Toate aceste proiecte pilot și experimente sunt singurele – și totodată cele mai bune – metode prin care se pot formula concluzii cu privire la alegerile pe care oamenii vulnerabili le fac atunci când primesc ajutor. Deocamdată, ele nu justifică decizia Guvernului României de a oferi vouchere în loc de bani.



Text de

Anca Stănescu

Îi place să scrie despre ideile care pot schimba lumea. Crede că Pământul ar fi un loc mai bun dacă am avea toți șansa să îl privim măcar o dată din spațiu.

SPAȚIU|STUDIU

Ar fi putut materia întunecată forma găurile negre supermasive?

De
Găurile negre supermasive și materia întunecată, două dintre cele mai mari mistere din astronomie, ar putea avea o legătură mai strânsă decât se credea.
SOCIETATE|FUTURE-PROOF CITIES

Cum să modelăm orașele din România. Sau despre fața viitorului urban

De
Grațian Mihăilescu, inițiatorul ONG-ului UrbanizeHub, vorbește pe larg despre cartea sa proaspăt lansată, ce trebuie înțeles prin dezvoltare, de ce regionalizarea prin reforma administrativă este o soluție pentru România și cum implicarea produce calitatea vieții.
SOCIETATE|OVERVIEW

Propaganda care dacă nu te convinge, te obosește

De
Ca un truc de magie, dezinformarea are nevoie de atenția ta ca să-ți distragă atenția.
SOCIETATE|UCRAINA

Consultant ONU: Refugiații au nevoie de bani și internet, nu de corturi

De
Andreea Bodea, expert în dezvoltarea adăposturilor din taberele internaționale pentru refugiați, spune că fiecare criză are nevoie de soluții diferite, dar la fel de rapide.