Olimpiadă pe steroizi? Visul libertarian al Enhanced Games se bazează pe o știință dubioasă

O organizație finanțată de miliardari tech libertarieni propune o alternativă la Jocurile Olimpice în care dopingul să fie legal. O viziune disruptivă, ca lumea tech, dar și distopică.

În anii 1990, dopingul era atât de răspândit în ciclism încât puținii care îl eliminau erau intimidați de restul plutonului până renunțau la acest sport.// Este cazul lui Christophe Bassons, care a vorbit despre faptul că Lance Armstrong se dopa după afacerea festina și a devenit oaie neagră a plutonului în Turul Franței din 1999. wikipedia.org // Regula era că, pentru a fi competitiv, un sportiv trebuie să trișeze, pentru că oricum toți o fac. Mulți spun că, din această cauză, oricum ieșeau în față aceiași cicliști care ar fi câștigat și nedopați – baza rămânea aceeași. Nu-i de mirare că a apărut și întrebarea: ce-ar fi dacă dopingul ar fi legal?// „What if doping were legal at the Olympics?”, theconversation.com // 

Unii au luat-o și au dus-o mai departe, propunând un concept radical: o alternativă la Olimpiadă în care dopajul e legal. Evenimentul, a cărei primă ediție ar trebui să aibă loc în 2025, se numește Enhanced Games.// Site oficial: enhanced.org // Spre mirarea nimănui, cei mai încântați de această idee sunt libertarienii, motiv pentru care miliardari precum Peter Thiel, cofondatorul PayPal și Palantir Technologies, Christian Angermayer, de la Apeiron Investment Group, și Balaji Srinivasan, fost CTO la Coinbase.

Ideea îi aparține lui Aron D’Souza, un avocat și antreprenor australian care l-a convins anterior pe Thiel să finanțeze, cu succes, procesul lui Hulk Hogan împotriva Gawker Media.// Gawker Media a falimentat după ce a trebuit să plătească 140 de milioane de dolari pentru că a publicat fragmente dintr-un sex tape cu Hogan. theatlantic.com // D’Souza, care insistă să-și pună Dr. în fața numelui, pentru a se lăuda că a terminat Oxford, spune că i-a venit ideea după ce a observat cât de mulți practicanți de fitness folosesc steroizi. De ce n-ar fi acceptați aceștia și la Olimpiadă?

Probleme reale, soluții fanteziste?

Cum Comitetului Internațional Olimpic (CIO) nici nu-i trece prin cap să accepte atleți dopați, iar lupta împotriva acestuia s-a intensificat în ultimele decenii, o dată cu introducerea pașaportului biologic, D’Souza a propus direct înființarea acestei competiții alternative, pe care își propune să o promoveze intens în vară, când are loc Olimpiada de la Paris. De altfel, e puțin probabil ca lui D’Souza să-i fi trecut prin minte să contacteze CIO și să nu fi gândit din start potențiala nouă competiție ca un proiect comercial.

CITEȘTE ȘI: Ce este un pașaport biologic, noua problemă din dosarul Halep? 

Motiv pentru care, pe pagina Enhanced Games, Comitetul Olimpic și WADA sunt principalii „dușmani” declarați, cei care stau în calea atleților care vor „să împingă limita percepută a ceea ce credem că este posibil.”

O parte dintre critici sunt valide, altele destul de exagerate. De exemplu, site-ul Enhanced Games spune că în ultimele decenii costurile Jocurilor Olimpice au crescut constant și au depășit mereu bugetele estimate și vine cu cercetări care arată că beneficiile aduse de organizare nu sunt chiar așa de mari. De asemenea, este criticat apetitul conducerii CIO pentru dictaturi și faptul că au permis ca Jocurile Olimpice să fie folosite pentru sportswashing.

CITEȘTE ȘI: Sportswashing. CIO, FIFA și propaganda: o poveste de amor 

Soluția propusă: folosirea infrastructurii existente și revizitarea acelorași orașe gazdă, pentru a nu fi nevoie de construirea unor noi facilități. Aici apare și o frază cheie, în care se spune că „Jocurile noastre au fost concepute pentru a fi găzduite de o universitate din Division One”, care indică altceva. Enhanced Games vor fi un eveniment american, vândut ca unul global, cam la fel cum baseball-ul organizează World Series, deși echipele sunt doar din SUA și Canada. 

O altă critică adusă de cei de la Enhanced Games este că atleții olimpici nu sunt plătiți suficient de bine, pornind de la faptul că medaliile primite la Jocurile Olimpice nu sunt însoțite de premii în bani. Însă majoritatea sportivilor medaliați primesc premii și chiar rente viagere de la țările pentru care concurează, la care se adaugă contracte comerciale. De exemplu, în România// „Premii, indemnizaţii, prime şi alte drepturi”, lege5.ro // o medalie de aur îi aduce 35.000 de euro câștigătorului. Aceste premii nu se acordă în cazul sporturilor neolimpice sau a competițiilor neautorizate. 

Enhanced insistă însă ca sportivii ce participă la jocurile lor să se reprezinte pe ei înșiși, nu o țară, ceea ce i-ar scăpa de supravegherea băgăcioaselor Comitete Olimpice.

Aici apare prima ciudățenie și primul semnal de alarmă. O caricatură intitulată „Stop Exploitation”// O poți vedea aici: enhanced.org // cu un medaliat olimpic care cerșește și are pe spate o lipitoare pe care scrie IOC, evocă un stil artistic ce aduce aminte de mișcări sociale de masă de tristă amintire.

Ceva mai jos, se vorbește de faptul că, mânați de „un impuls pentru excelența umană individuală”, nu își pot permite să aducă în competiție orice sport, ci doar pe cele esențiale. Metoda selecției, în patru pași, e interesantă. 

Organizatorii au pornit de la sporturile olimpice prezente și trecute, la care au adăugat și MMA-ul, ca sport popular (nu se spune ce părere au cei din MMA de asta). Apoi, au eliminat sporturile de echipă, pentru a se concentra pe performanța individuală, și pe cele cu mingea, pentru a pune accentul pe viteză, forță și anduranță. Nu se spune nimic de sporturile care folosesc roți, iar punctul trei e o chestie confuză în care s-au folosit variabile și „data points”, un „black box” cel puțin pentru noi, în timp ce ultimul punct a fost selecția propriu-zisă.

Cert este că organizatorii s-au oprit la sporturi din cinci categorii – atletism, natație, gimnastică, forță și lupte – și insistă că vor pune accentul pe doborârea recordurilor mondiale. Nu-i de mirare că a atras atenția (și fondurile) libertarienilor din zona tech, obsedați de nemurire,// „The Price of Immortality: Silicon Valley’s obsession with living forever, bigthink.com //  supraviețuirea speciei// „Meet the ‘elite’ couples breeding to save mankind”,  telegraph.co.uk // și, mai ales, a lor, individuală, în cazul vreunei apocalipse.// „Why Silicon Valley billionaires are prepping for the apocalypse in New Zealand”, theguardian.com //

Enhanced Games încearcă să convingă sportivii că steroizii sunt Ok. Nu sunt singurii. Foto: Artur Widak/NurPhoto via Getty Images

„Știința e reală”. Dar e știință?

„Credem că știința este reală și are un loc important în sprijinirea evoluției uman”, spune Dr Aron Ping D’Souza pe site-ul Enhanced Games. „Nu există un forum mai bun pentru a evidenția centralitatea științei în lumea noastră modernă decât sportul de elită.”

După care site-ul explică cum atleții din antichitate foloseau diverse substanțe pentru a-și îmbunătăți performanțele (aș paria însă că nu după metoda științifică) sau cum atleții moderni sunt într-un etern joc de-a șoarecele și pisica cu Agenția Mondială Anti-Doping (WADA) și agențiile naționale în încercarea de a fi cu un pas în fața „metodelor de testare invazive și opresive”. 

Da, anti-dopingul e deja opresiv. Textul continuă în același stil, spunând practic că a-ți dori ca sportivii să nu se dopeze ca să-și îmbunătățească performanțele este o atitudine „anti-știință”. Urmează o serie de „mituri și adevăruri despre steroizi” – la care o să revin – și prezentarea unui panel de șase experți care fac parte din Comisia Consultativă Științifică și Medicală, inclusiv Dr. George Conway, de la Harvard, și Dr Michael Sagner, de la King’s College. 

E mai puțin relevant de ce au ales cei șase să facă parte din acest comitet – la unii, faptul că au fondat companii biotech poate fi răspunsul –, ci e interesant cum adevărurile sunt folosite selectiv în promovarea ideii unui sport în care dopingul e permis.

Scurtă trecere prin revistă a miturilor „demontate” de Enhanced

Încă de la primul „adevăr” se întrevede problema principală: „Când sunt utilizați în mod corespunzător, într-un mediu cu informații transparente, sub îndrumarea medicului, probabilitatea și severitatea efectelor secundare adverse 2024 sunt atenuate și reduse.” 

Or, se presupune că atleții care vor concura la Enhanced Games vor folosi doar steroizi, ceea ce e demonstrabil fals, lista WADA// „The Prohibited List”, wada-ama.org // conține nu mai puțin de 14 clase de substanțe interzise, iar steroizii sunt doar una dintre aceste categorii. De asemenea, speranța că posibilii atleți „îmbunătățiți” ar apela la niște doctori care știu ce fac (și doar la ei) când în joc e vreun nou record sau o sumă semnificativă de bani e naivă. 

Enhanced Games are un soi de disclaimer în care mută vina pe sportivi, fix la finalul secțiunii despre mituri, precum „Doar tu poți lua decizii cu privire la corpul tău” sau „Enhanced nu oferă sfaturi medicale”, dar nu știu dacă astea ar rezista dacă vreunul dintre viitorii concurenți în noile jocuri moare din cauza abuzului de steroizi. Cazuri sunt destule, documentate științific,// „Sudden cardiac death in anabolic androgenic steroids abuse: case report and literature review”, ncbi.nlm.nih.gov // jurnalistic// „How bodybuilders, many on steroids, risk their bodies and brains”, washingtonpost.com // sau date ca exemple de „așa nu” pe la sălile de fitness.

Al doilea „mit” pe care Enhanced vrea să-l demonteze este că steroizii ar cauza tumori. Aici îl citează pe Dr Norman Fost, de la Facultatea de Medicină de la Universitatea din Wisconsin, care spune că „ceea ce lipsește este un singur articol, sau dovezi, sau chiar un citat de la orice autoritate pe această temă pentru a susține orice legătură între steroizi și tumora lui Alzado”. Sursa pare a fi un articol publicat în 2005 în AMA Journal of Ethics. // „Steroid Hysteria: Unpacking the Claims”, /journalofethics.ama-assn.org // 

Trecând peste faptul că riscurile principale ale abuzului de steroizi sunt de altă natură și mult mai acute, cum ar fi atacul de cord, ca în cazul prezentat mai sus, e interesant cum mitul că ar exista o relație între „steroizi și tumori” e contracarat printr-un caz particular. Tumora lui Alzado este o boală rară a creierului ce afectează persoanele cu sistemul imunitar compromis, care l-a ucis pe fotbalistul american Lyle Alzado, în 1992. Atât jucătorul, după diagnostic, cât și medicul său, au pus boala pe seama consumului de steroizi.// „Football; Alzado Tumor Is Rare and Deadly”, nytimes.com // 

Poate că boala lui Alzado n-a fost provocată de steroizi – e oricum prea târziu pentru a cerceta –, însă din 2005 încoace există mai multe cazuri în care au fost găsite tumori la ficatul unor culturiști care au abuzat steroizii anabolizanți. Vezi cazul unui bărbat de 37 de ani, în 2012,// „Development of Hepatocellular Carcinoma Associated with Anabolic Androgenic Steroid Abuse in a Young Bodybuilder: A Case Report”, hindawi.com // sau a unuia de 29, în 2015.// „Testosterone-receptor positive hepatocellular carcinoma in a 29-year old bodybuilder with a history of anabolic androgenic steroid abuse: a case report”, bmcgastroenterol.biomedcentral.com // Pare că citatul a fost ales selectiv, țintind doar o boală, în timp ce cancerele sunt un complex de boli diferite, deci demitizarea nu prea funcționează.

Cel de-al treilea mit adresează ideea că steroizii ar provoca impotență și infertilitate. Enhanced spune că, deși scăderea numărului de spermatozoizi e reală, aceasta e temporară și lucrurile revin la normal în trei luni, conform Texas Fertility Center.// „Steroids use can drastically lower sperm counts in men and result in infertility”, txfertility.com //

Site-ul spune însă că în unele cazuri revenirea la nivele normale poate dura și un an, iar studiile// „Anabolic steroids abuse and male infertility”, ncbi.nlm.nih.gov // par a confirma această reversibilitate. În același timp, unii cercetătorii spun// „Male Fertility After Androgenic Steroid Use: How Little We Know”, academic.oup.com // că subiectul e slab cercetat și că nu e clar ce se întâmplă în cazul abuzului de steroizi care depășește 3-4 ani. Cert pare a fi că atleții care vor participa la Enhanced Games nu vor face copii în anul competiției.

Cel de-al patrulea mit „demontat” ar fi că steroizii sunt periculoși pentru sănătate, iar exemplele sunt trei studii care ar spune că, dimpotrivă, de regulă au efecte pozitive în ceea ce privește masa musculară, puterea și rezistența, reducerea riscului de oboseală și accidentări, deci în îmbunătățirea performanței. Studiile citate (fără link-uri) sunt „Kanayama, et al., 2009,// „Anabolic–androgenic steroid dependence: an emerging disorder”, onlinelibrary.wiley.com // Milovanov, 2004, Sáez de Asteasu, et al., 2007.”

Are sens să spun că, cel puțin în cazul primului studiu, citarea este selectivă? Kanayama nu vorbește despre beneficiile substanței ci despre dependența de steroizi, din abstractul căruia voi cita și eu selectiv „hamsterii își vor autoadministra AAS, chiar și până la moarte”. 

Celelalte două studii au refuzat cu obstinență să apară la căutările pe Google Scholar sau a Librăriei Americane de Medicină (NIH),// Precum în cazul lui Sáez de Asteasu, et al., 2007, nih.gov // unele dintre cele mai exhaustive baze de date de studii.

Australianul James Magnussen va încearca să doboare un record folosind produse dopante. Foto: Quinn Rooney/Getty Images

Va fi Enhanced paradisul sportivilor la a doua carieră?

Într-un articol publicat de Reuters,// „Enhanced Games out to disrupt ‘old, slow’ Olympics with doped up athletes”, reuters.com // Aron D’Souza spune că va accelera programul noilor Jocuri, pentru că ar fi primit solicitări de participare de la mii de sportivi.

Cine sunt și ce profil au nu e clar. Până acum, doar fostul înotător australian James Magnussen// „Australian swimmer James Magnussen says he’ll ‘juice to the gills’ to win $1.5m prize in Enhanced Games”, theguardian.com // și-a anunțat participarea și disponibilitatea de a se dopa pentru a câștiga de 1,5 milioane de dolari, sumă pe care Enhanced o va plăti dacă bate recordul mondial la 50 de metri liber. 

Magnussen, 32 de ani, are o medalie de argint (individual) și două de bronz (cu echipa) la Olimpiadele de la Londra și Rio și trei victorii a Campionatele Mondiale, deci a fost un înotător bun. Recordul probei de 50 metri liber e de 20,91 secunde, stabilit de brazilianul César Cielo în 2009, în timp ce Magnussen a stabilit cel mai bun rezultat personal în 2013: 21,52 secunde.

Pare din start că Enhanced Games va atrage sportivi care s-au retras din activitatea profesionistă, mai ales că va fi destul de clar că oricine alege această cale nu va mai putea participa la alte competiții. Chiar dacă Comitetul Olimpic sau federațiile de profil nu vor interzice sportivilor să participe, aceștia vor fi descalificați de utilizarea dopingului.

Singura reacție a Comitetului Olimpic a fost făcută tot pentru Reuters: „Ideea Enhanced Games nu merită niciun comentariu. Dacă vrei să distrugi orice concept de fair play și competiție loială în sport, acesta ar fi o modalitate bună de a face acest lucru”. 

Pe de altă parte, doar dacă te uiți la felul în care CIO are grijă ca nimeni să nu folosească simbolurile olimpice fără aprobare, probabil că aceștia vor face presiuni destul de mari dacă sportivi sau sponsori s-ar muta spre noile jocuri. Ceea ce e puțin probabil să se întâmple, dincolo de declarațiile triumfaliste ale lui Souza. 

Ce mai probabil, Enhanced Games vor deveni un soi de eveniment sportiv alternativ, privit mai degrabă ca un circ, decât ca un sport, cu fani puternic ideologizați. Vor participa sportivi aflați la a doua carieră, la fel cu acum unii se orientează spre Ironman și alte teste de anduranță. E puțin probabil ca tinerii talentați să riște zeci de alte medalii pentru a deveni, practic, angajații unei singure competiții. Și, oricum, pariul libertarian al eliberării sportului de „flagelul antidopingului” s-ar putea să se lovească de apetitul publicului larg pentru competiții corecte.

Ce propune Souza nu sunt niște Jocuri Olimpice alternative, ci mai degrabă prima piatră de temelie pentru a face real scenariul distopic din The Running Man. Poate că riscul, pentru participanți, nu pare aceleași, dar în esență, este similar.