Mark Garlick/Science Photo Library/RF via Getty Images

8 obiecte spațiale mai puțin cunoscute numite după români22 min read

De Ionuț Preda 03.04.2023, ultima actualizare: 13.06.2023

Câteva zeci de obiecte spațiale au nume românești, iar unele dintre ele au povești surprinzătoare în spate.

De la cratere, asteroizi și comete până la sisteme planetare, spațiul cosmic nu duce lipsă de denumiri de origine română. Zece formațiuni geografice de pe planete din Sistemul Solar, 46 de asteroizi din centura principală dintre Marte și Jupiter, trei comete, o stea și o exoplanetăO listă detaliată este menținută de Observatorul Astronomic Vasile Urseanu din București, astro-urseanu.ro au primit denumiri de origine română de la  Uniunea Astronomică Internațională (UAI), organismul mondial care se ocupă cu catalogarea și nomenclatura obiectelor cosmice.

Tipul numelor variază: cea mai mare parte dintre obiecte au fost numite după persoane, însă sunt întâlnite și nume toponimice, de localități sau elemente de relief. În alte cazuri, obiectele au primit prenume mai generale de inspirație românească.

De regulă, formațiunile geografice de pe planetele din Sistemul Solar pot primi nume ale personalităților decedate, dar și nume ale unor forme de relief, localități sau prenume generale. Asteroizii pot purta și numele persoanelor în viață, în timp ce cometelor le sunt desemnate numele descoperitorilor lor. Alte obiecte spațiale de anvergură mai mare sunt numite rar, prin inițiative ale UAI.

Astfel, chiar numele România este imortalizat pe cer printr-un asteroid. Detalii pe minorplanetcenter.net Mihai Eminescu are atât un crater pe Mercur,„Examining Eminescu”, nasa.gov cât și un asteroid,Detalii pe nasa.govSpiru Haret are un crater pe partea întunecată a Lunii,Detalii pe usgs.gov soprana Hariclea Darclee dă numele unei formațiuni vulcanice de pe Venus, iar un asteroid cu diametrul de 9 kilometriDetalii pe nasa.gov este numit după George Enescu. Piatra Neamț este singurul oraș major aflat pe cer, cu un asteroid; Detalii pe nasa.govcu un asteroid; Detalii pe nasa.gov în schimb, comuna Batoș din MureșDetalii pe usgs.gov și satul Iazu din DâmbovițaDetalii pe usgs.gov au botezat două cratere de impact de pe Marte. Tot pe Marte se găsește valea Rhabon,„Rhabon Vallis”, asu.edu care este numele antic al râului Jiu.

Mai jos, am selectat câteva obiecte spațiale numite după români care au povești interesante, de la singurele cercetătoare de origine română imortalizate în spațiu la un profesor de fizică elogiat de foștii săi studenți. Și chiar la două personalități care au fost intervievate recent de Mindcraft Stories.

nume de români în spațiu

NASA/JPL/CalTech

MindcraftStories_1Primul obiect spațial cu nume românesc a fost un asteroid

Primul obiect spațial care a primit un nume românesc a fost descoperit de către astronomul belgian Eugene Joseph Delporte în 1936, la Observatorul Regal al Belgiei din municipalitatea Uccle, Bruxelles. În 1948, însă, conducerea observatorului a propus ca acesta să fie denumit în memoria unui astronom și astrofizician român, Constantin Pârvulescu,„Parvulescu, Constantin, europeana.eu care decedase în 1945.

Născut la Ploiești în 1890, Constantin Pârvulescu (fără legătură cu politicianul comunist care avea același nume) a devenit doctor în astronomie la Universitatea din Paris în 1925, și a lucrat la observatorul belgian la începutul anilor 1930. El a devenit cunoscut în cercurile de astrofizică ale vremii ca un expert în roiurile globulare de stele,Zone de pe cer cu densități foarte mari de stele care au un aspect sferoidal iar o metodă pe care a stabilit-o pentru a estima densitatea de aștri din astfel de roiuri a fost citată în lucrări de William Marshall Smart sau Edwin Hubble.

Asteroidul în cauză, 2331 Pârvulesco,Detalii pe minorplanetcenter.net îl onorează nu doar pe astronomul român, dar și pe cei doi copii ai acestuia: Carina Pârvulescu, născută chiar în Belgia și ajunsă profesoară de astronomie la Colegiul San Matteo din California, și fizicianul/matematicianul Antares Pârvulescu, profesor universitar în Districtul Columbia și Hawaii.

nume de români în spațiu

NASA/JPL/CalTech

Cifre Articol MindcraftStories_2Cifre Articol MindcraftStories_3Două cercetătoare române au propriii asteroizi

În lista de asteroizi cu denumiri românești sunt și două obiecte numite după cercetătoare spațiale de origine română. Primul dintre ele, denumit inițial 1930 UX, a fost descoperit în anul respectiv de către astronomul american Clyde William Tombaugh, însă avea să fie numit mult mai târziu, în 2015, 7101 Haritina,Detalii pe minorplanetcenter.net în onoarea astrobiologului de origine română Haritina Mogoșanu. „Haritina Mogoșanu, Executive Director NZAN”, astrobiology.nz

Mogoșanu este directoarea Rețelei de Astrobiologie a Noii Zeelande, unde organizează, printre altele, misiuni analoage celor de pe Marte – proiecte de cercetare care simulează eventuale misiuni pe planeta Roșie, desfășurate în locații terestre care au condiții cel puțin parțial asemănătoare planetei vecine,  precum în zone aride izolate.„About Analog Missions”, nasa.gov Cercetătoarea este și fondatoarea portalului de popularizare al astronomiei Milky-Way.kiwi.Detalii pe milky-way.kiwi

nume de români în spațiu

NASA/JPL/CalTech

Un alt asteroid, descoperit în 2008, poartă numele unei astronome importante din România, Ella Marcus (1909-1982).„Romanian Women Devoted To The Celestial Vault”, edu.ar (PDF) Ea a lucrat la Observatorul Astronomic din București, fiind multă vreme șefă a departamentul de astrometrie.Ramura astronomiei care se ocupă cu măsurarea specifică a pozițiilor și mișcărilor obiectelor cerești 369088 MarcusDetalii pe minorplanetcenter.net a fost descoperit în 2008 în cadrul programului de cercetare EURONEAR,European Near Earth Asteroids Research, euronear.org un proiect coordonat de astronomul român Ovidiu Văduvescu, în cadrul căruia 16 asteroizi au fost numiți după cercetători sau astronomi amatori români (inclusiv unul numit  după cercetător).

nume de români în spațiu

NASA/JPL/CalTech

Cifre Articol MindcraftStories_4Un profesor de gimnaziu care a inspirat pasiunea pentru spațiu, elogiat de elevi

Unul dintre asteroizii cu o poveste mai tragică este 4633 Marinbica,Detalii pe minorplanetcenter.net un corp cu diametru de 13 km descoperit inițial la observatorul chilian La Silla, în 1988. Asteroidul poartă numele lui Marin Bica, fost profesor de fizică la școala gimnazială Dacia din Oradea și fondator al primului club de astronomie din oraș „Meridian Zero”. El a fost și coordonator al Lotului Național de Astronomie și Astrofizică, pregătind elevii români care au participat la Olimpiadele Internaționale de Astronomie.„Orădeanul Sebastian Trifa a câştigat bronzul la Olimpiada Internaţională de Astronomie”, oradeapress.ro

Profesorul bihorean a decedat în 2013 în urma unui accident de drumeție, la doar 43 de ani.„Veşnic printre stele: La un an de la moartea sa, profesorul de fizică Marin Bica devine primul bihorean care dă numele unui asteroid”, ebihoreanul.ro Un an mai târziu, Uniunea Astronomică Internațională a lansat un concurs de selecție a numelor pentru șase asteroizi, iar 11 foști elevi ai lui Bica au propus ca unul dintre corpuri să primească numele profesorului.

Inițiatorul propunerii, Cristian Lazăr,„Studenții români numesc un asteroid în memoria profesorului lor”, rador.ro este un fost elev al lui Marian Bica care a declarat că profesorul i-a inspirat  cariera în explorarea spațială. El a ajuns să lucreze ca inginer la roverul marțian „Rosalind Franklin”, un vehicul care ar fi trebuit să fie trimis către Marte în cadrul misiunii ExoMars a ESA în 2020. Misiunea a fost amânată, mai întâi de pandemie și apoi de războiul din Ucraina, până cel mai devreme în 2028.Lansarea roverului, inițial o misiune comună a ESA și a agenției spațiale ruse Roscosmos, plănuită inițial pentru 2020, a fost amânată până în 2022. Ulterior, din cauza războiului din Ucraina, ESA a întrerupt colaborarea cu Roscomos, rezultând într-o amânare pe termen lung, deoarece misiunea se baza pe o rachetă de lansare și un vehicul de amartizare construite de agenția rusă

nume de români în spațiu

NASA/JPL/CalTech

Cifre Articol MindcraftStories_5Cifre Articol MindcraftStories_6Singurul cosmonaut român și cel mai cunoscut popularizator al astronomiei din România

Două dintre numele mai cunoscute din zona explorării și cercetării spațiale românești, Dumitru Prunariu și Adrian Șonka, au un fapt semnificativ la comun: ambii au acordat interviuri pentru Mindcraft Stories în 2021. Lăsând gluma la o parte, ambii au primit onoarea de a da numele unor asteroizi.

Este vorba de Dumitru Prunariu, rămas în continuare singurul român care a ajuns în spațiul cosmic, în 1981, la bordul misiunii sovietice Soyuz 40. Asteroidul căruia îi dă numele, 10707 Prunariu,Detalii pe nasa.gov a fost descoperit chiar în același an, de către astronomul american Schelte J. Bus de la Observatorul Palomar, din California.

Acum aproape doi ani, cosmonautul a vorbit despre experiența sa spațială cu Mindcraft Stories, la 40 de ani după zborul istoric.

CITEȘTE ȘI: Aventura unui român în spațiu. 40 de ani de la zborul cosmic al lui Dumitru Prunariu

nume de români în spațiu

NASA/JPL/CalTech

Câteva luni mai târziu, Mindcraft Stories publica un interviu cu astronomul Adrian Șonka, coordonatorul Observatorului Vasile Urseanu din București și membru colaborator al Asociației Americane a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO), care are la activ peste 14.000 de observații de stele variabile și sute de imagini planetare. În onoarea sa, IAU a aprobat în 20202 numirea asteroidului 31569 Adriansonka, observat inițial la stația Anderson Mesa din Arizona în 1999.

CITEȘTE ȘI:  Zoom out. O plimbare prin Univers cu astronomul Adrian Șonka

Pe site-ul său de popularizare a astronomiei,„Asteroizi cu nume românești”, sonkab.com Șonka actualizează periodic un articol cu observații ale asteroizilor care au nume românești, dar încă nu l-a inclus și pe cel care poartă numele său.

nume de români în spațiu

Cometa Van Gelt-Peltier-Daimaca surprinsă cu reflectorul observatorului Yelkes din Chicago, pe 24 decembrie 1943, atunci când a fost observată de Leslie Peltier. George van Brisboeck/Wikimedia Commons

Cifre Articol MindcraftStories_7 Singurele comete cu numele unui român, descoperite cu binoclul de un profesor de matematică

Spre deosebire de asteroizi, cometele sunt de obicei numite după persoanele asociate cu descoperirea acestora. Deocamdată, doar trei comete au fost descoperite în observații efectuate pe teritoriul României: prima, în 1898, a fost descoperită de un astronom amator german stabilit în România.„Wolfgang Pauly, The First Comet Discoverer of Romania”, astronomy.ro (PDF)

Celelalte două poartă numele unui profesor de matematică, pasionat de astronomie,Victor Daimaca, care rămâne singurul român care a descoperit și a oferit numele unor comete.„Români pe cer”, astro-urseanu.ro

Performanța este și mai notabilă datorită faptului că Daimaca a descoperit cometele din postura de astronom amator, cu un binoclu personal, atunci când nu preda matematică la catedre din Târgu Jiu. Prima cometă, C/1943 R1 Daimaca,Detalii pe nasa.gov a observat-o în septembrie 1943 în direcția constelației Lynx, și a fost omologată de UAI în luna noiembrie a aceluiași an„Comet Daimaca”, nature.com(unde se menționează eronat că descoperirea a fost făcută la București).

În decembrie 1943, Daimaca a observat o a doua cometă„The orbit of Comet 1944 I (van Gent-Peltier-Daimaca)”, harvard.edu în zona constelației Aquarius, însă descoperirea a fost efectuată concomitent în Africa de Sud, de către olandezul Hendrik Van Gent, și în Statele Unite, de către Leslie Peltier. Având în vedere că toate cele trei observații au fost realizate în mod independent, cometa a primit numele C/1943 W1 (van Gent-Peltier-Daimaca).Detalii pe nasa.gov

În cele din urmă, Victor Daimaca a renunțat la catedra de matematică în 1949, lucrând și efectuând observații la Institutul Astronomic din București.

nume de români în spațiu

Reprezentare artistică a exoplanetei Negoiu și a stelei Moldoveanu. NASA/JPL/CalTech

Bonus: Un sistem planetar botezat după Masivul Făgăraș

Există și două corpuri spațiale mai mari cu nume de origine română, însă care nu sunt inspirate de persoane. Este vorba de exoplaneta Negoiu, care orbitează steaua Moldoveanu – denumiri provenite de la cele mai înalte două vârfuri montane din România.

El au primit denumirile în urma unei campanii organizate în 2019 care marca 100 de ani de la înființarea Uniunii Astronomice Internaționale, în care 112 state membre UAI, incluzând România, au primit ocazia de a numi o stea și o planetă din sisteme planetare. Numele au fost selectate în urma unei competiții naționale.„Steaua „Moldoveanu” si exoplaneta „Negoiu”, astro.ro

Steaua în cauză, numită științific XO-1,Detalii pe wikipedia.org se află la 536 de ani-lumină distanță față de Pământ, în constelația Corona Borealis, și are dimensiuni similare Soarelui. Deocamdată, în sistemul ei a fost descoperită o singură exoplanetă, XO-1b „Negoiu”,  Detalii pe nasa.gov  care pare a avea dimensiuni similare lui Jupiter. Observații care încă nu au fost reconfirmate, efectuate cu instrumente ale telescopului Hubble, au detectat vapori de apă, metan și dioxid de carbon în atmosfera exoplanetei.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

SPAȚIU|OVERVIEW

Furtuni geomagnetice, aurore boreale și HAARP

De
Anul trecut, teorii ale conspirației s-au creat datorită unui fenomen natural rar, dar nu atât de rar ca să nu-l întâlnești de câteva ori într-o viață de om.
SPAȚIU|OVERVIEW

5 misiuni spațiale de urmărit în 2024

De
Anul acesta promite niște misiuni spațiale foarte interesante. De la sateliți trimiși să studieze planeta Marte la o misiune spre una dintre lunile planetei Jupiter și până la întoarcerea la locul impactului misiunii DART, 2024 are cu siguranță motive să te țină în priză, dacă ești pasionat de explorarea spațială.
SPAȚIU|OVERVIEW

Evenimentele astronomice din 2024: conjuncții, planete la opoziție, ploi de meteori și (poate) comete vizibile cu ochiul liber

De
Ești pasionat de astronomie? Iată ce fenomene nu trebuie ratate în acest an.
SPAȚIU|OVERVIEW

În 2023, Europa a trimis telescopul Euclid pe urmele energiei și materiei întunecate

De
Unul dintre cele mai importante și ambițioase instrumente spațiale din istoria Agenției Spațiale Europene s-a lansat în vară, iar România participă la misiune.