Stocktrek Images via Getty Images

Cum afectează războiul din Ucraina explorarea spațială?21 min read

De Laurențiu Păiuș 11.03.2022

Colaborarea dintre Occident și Rusia se apropie de nivelul Războiului Rece, iar asta înseamnă că Stația Spațială e afectată, iar alte misiuni spațiale trebuie să-și refacă planurile. 

De la explorarea Sistemului Solar la sateliții de pe orbita Pământului și până la colaborarea în cadrul Stației Spațiale Internaționale, toate misiunile care presupun colaborarea între Roscosmos (agenția spațială rusă) și agențiile spațiale occidentale au acum, în contextul războiului din Ucraina, un viitor incert.

CITEȘTE ȘI: Războiul în timp real: cum schimbă informațiile open-source monitorizarea conflictului din Ucraina 

Sancțiunile impuse în urma invadării Ucrainei au ajuns, așa cum era de așteptat, să afecteze și domeniul explorării spațiale. Foarte multe țări încearcă astfel să izoleze tot mai mult Rusia, în încercarea de a o convinge să înceteze războiul. Iar Rusia s-a grăbit să dea vina pe oricine altcineva pentru această situație, în ciuda faptului că toată lumea înțelege că este singura responsabilă pentru declanșarea invaziei și pentru repercusiunile acesteia.

„Vina pentru încetarea cooperării în spațiu este pe umerii Statelor Unite, Marii Britanii, Franței și Germaniei”, a declarat Dmitri Rogozin, directorul Roscosmos.

Dacă în urmă cu zece zile programul lansărilor misiunilor spațiale era relativ clar, în prezent, totul a fost dat peste cap de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Iată cele mai importante misiuni spațiale care vor fi afectate de invadarea Ucrainei.

CITEȘTE ȘI: 10 misiuni spațiale care vor marca anul 2022

https://mindcraftstories.ro/images/2022/03/Mindcraftstories_OneWeb-ExoMars-RSP-Statia-Spatiala-Internationala-Roverul-Rosalind-Franklin-colaborare-ruso-americana_Lars6578-Wikimedia-Commons.jpg

Sateliți OneWeb pregătiți a fi introduși în rachetă. Foto: Lars6578/Wikimedia Commons

MindcraftStories_1OneWeb

OneWebDetalii pe oneweb.net este o companie cu sediul la Londra care își propune să lanseze o constelație de sateliți pe orbita joasă a Pământului, pentru a oferi conexiune la internet de mare viteză.

Până în prezent, OneWeb are mai mult de 400 de sateliți pe orbită, din cei 648 planificați a fi lansați. Toți sateliții au fost lansați de rachete rusești Soyuz. Dar actuala situație internațională a aruncat viitorul constelației în haos.

Pe 4 martie, de la cosmodromul Baikonur,Situat în Kazahstan, dar deținut de agenția spațială rusă, en.wikipedia.org o nouă rachetă Soyuz trebuia să lanseze 36 de sateliți OneWeb pe orbita joasă a Pământului. Dar, ca răspuns la sancțiunile economice impuse de Occident, pe 2 martie, cu racheta purtătoare aflată pe rampa de lansare, Roscosmos,Agenția Spațială Rusă, wikipedia.org anunța că nu va lansa acest lot de sateliți dacă OneWeb nu va oferi garanții că nu vor fi utilizați în scop militar. Apoi, Dmitri Rogozin, directorul Roscosmos, a formulat o nouă cerință: ca guvernul britanic să renunțe la acțiunile pe care le deține în compania OneWeb.

Dmitri Rogozin avertiza OneWeb că va intra în faliment, dacă Agenția Spațială Rusă ar decide să anuleze lansările, din cauza faptului că nu-și va putea completa constelația de sateliți.

Într-o emisiune televizată, Rogozin a vorbit despre situația legată de OneWeb. „Această companie va da faliment dacă luăm o astfel de decizie mâine. Dacă o vom face, atunci guvernul britanic, condus de acest zburlit Boris,Referire la tunsoarea premierului britanic Boris Johnson va cheltui aproximativ opt miliarde de dolari. Foarte mulți bani.”

Pe 3 martie, într-un scurt comunicat de presă„Statement from OneWeb”, oneweb.net apărut pe site-ul oficial OneWeb, compania anunța că a decis suspendarea tuturor lansărilor de la cosmodromul Baikonur. Decizia referitoare doar la acest cosmodrom este una ciudată, întrucât sateliții OneWeb nu erau lansați doar de la cosmodromul Baikonur, ci și de la cel din Guiana Franceză.Cosmodrom al Agenției Spațiale Europene, en.wikipedia.org Dar și din Guiana Franceză, tot la bordul rachetelor oferite de Roscosmos erau lansați. O zi mai târziu, pe 4 martie, Roscosmos anunța printr-o postare pe Twitter că directorul Rogozin a decis anularea tuturor lansărilor OneWeb, indiferent de cosmodrom, pentru că OneWeb nu a oferit garanții că sateliții nu ar fi folosiți în scop militar.

Rămâne de văzut dacă OneWeb va putea în viitor să-și lanseze restul sateliților la bordul unor rachete oferite de alte agenții spațiale.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/03/Mindcraftstories_OneWeb-ExoMars-RSP-Statia-Spatiala-Internationala-Roverul-Rosalind-Franklin-colaborare-ruso-americana_NASA.jpg

Stația Spațială Internațională. Foto: NASA

Cifre Articol MindcraftStories_2Cooperarea în cadrul Stației Spațiale Internaționale

La sfârșitul lunii, pe 30 martie, astronautul american Mark Vande HeiDetalii pe wikipedia.org ar trebui să se întoarcă pe Pământ, după o misiune istorică de 355 de zile consecutive la bordul Stației Spațiale Internaționale, cea mai lungă din istoria NASA. Dar Mark Vande Hei se va întoarce pe Pământ la bordul capsulei spațiale rusești Soyuz.Detalii pe wikipedia.org 

Va ateriza undeva în stepele din Kazahstan, iar, după ce el și cei doi cosmonauți ruși (Oleg Novitskiy și Pyotr Dubrov) vor fi preluați de echipele rusești de recuperare, Vande Hei va fi transportat pe un aeroport, de unde se va îmbarca într-un avion cu destinația Houston, Texas.

Asta ar trebui să se întâmple în mod obișnuit. Dar acesta nu este o situație obișnuită. Scenariul în care Mark Vande Hei ar fi nevoit să rămână pe Stație în urma refuzului rușilor de a-i permite accesul la bordul capsulei Soyuz este unul destul de improbabil, NASA dând asigurări că Roscosmos își va respecta înțelegerea și reîntoarcerea lui Vande Hei va fi lipsită de probleme. Dar acum trei săptămâni și scenariul unui război în Europa părea unul improbabil. Așa că nimeni nu poate prevedea dacă pe 30 martie lucrurile vor decurge normal și pe Pământ se vor întoarce trei oameni, nu doi.

Ce se va întâmpla după acest eveniment, este greu de intuit. Declarațiile bizare făcute de Dmitri Rogozin, directorul Roscosmos, cu privire la viitorul Stației Spațiale Internaționale, sunt îngrijorătoare. În această perioadă, Rogozin este mai preocupat să arate oamenilor cât de mult susține agenția rusă războiul declanșat din Ucraina decât de activitățile sale normale.

„În această dimineață au loc acțiuni în oraș și la Cosmodromul Baikonur în sprijinul președintelui rus Vladimir Putin și al Forțelor Armate Ruse. Acestea au fost organizate de Administrația orașului Baikonur, angajați ai Centrului pentru Operarea Infrastructurii Terestre a Corporației de Stat Roscosmos și mișcarea de tineret activă «Viitorul Baikonurului»”.

Asta posta Dmitri Rogozin pe Twitter pe 9 martie, pentru a-și arăta susținerea pentru președintele rus. Apoi distribuia și o poză cu aceste activități. În fotografie apărea o parcare filmată de deasupra, în care un număr de automobile erau dispuse în forma uriașă a literei Z, în timp ce lângă, un grup de oameni forma un V la fel de mare, simboluri inscripționate pe vehiculele de luptă rusești care au invadat Ucraina. În centrul fotografiei era hashtagul #мыВместе (#suntemîmpreună). Pe 4 martie, posta fotografii cu vehiculele care purtau racheta Soyuz care ar fi trebuit să lanseze cei 36 de sateliți OneWeb. Și acestea erau inscripționate cu aceleași litere Z și V.

Nu-i de mirare, deci, că fostul astronaut NASA Scott Kelly Detalii pe twitter.com s-a grăbit să-l critice pe Rogozin pentru susținerea pe care o arată pentru invadarea Ucrainei. Și astfel a izbucnit un adevărat scandal pe Twitter între cei doi, Dmitri Rogozin numindu-l pe Kelly chiar idiot.

Rogozin învinovățește pe oricine altcineva pentru deteriorarea relațiilor pe care Rusia le are cu celelalte țări și amenință chiar și cu renunțarea la cooperarea în cadrul laboratorului orbital ca răspuns la sancțiunile impuse de Occident. Dacă Rusia chiar va ieși din acest proiect, lucrurile se vor complica pentru Stație, deoarece menținerea acesteia pe orbită depinde de cooperarea dintre SUA și Rusia. Spre exemplu, din când în când, este nevoie ca altitudinea Stației să fie ridicată, fie pentru a evita coliziunea cu gunoaie spațiale, fie pentru a pregăti sosirea unei navete, iar acest lucru se face în general cu ajutorul unei capsule spațiale rusești.

Tot fostul astronaut american Scott Kelly, care a zburat de două ori pe Stația Spațială Internațională la bordul capsulei Soyuz, crede că s-ar putea merge mai departe chiar și fără ruși. „Dacă rușii hotărăsc să iasă din asta sau vor face orice, ar fi greu pentru NASA să rămână singură”, spune Kelly pentru CBS News. „Dar știi, ce? Asta face NASA, face lucruri grele. Așa că eu cred că și-ar da seama cum ar putea controla poziția (sau) cum ar putea ridica altitudinea Stației Spațiale. … Nu e imposibil să continue fără ruși. Ar fi greu, dar asta face NASA. Lucruri grele.”

Acum, în urma sancțiunilor și după ce a amenințat cu renunțarea la Stația Spațială Internațională, Roscosmos a readus în discuție proiectul mai vechi al unei viitoare stații spațiale a Rusiei.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/03/Mindcraftstories_OneWeb-ExoMars-RSP-Statia-Spatiala-Internationala-Roverul-Rosalind-Franklin-colaborare-ruso-americana_ESA-Mlabspace.jpg

Roverul Rosalind Franklin. Foto: Mlabspace

Cifre Articol MindcraftStories_3ExoMars RSP

ExoMars RSP trebuia să fie a doua misiune în cadrul proiectului ExoMars,Detalii pe wikipedia.org o colaborare între Agenția Spațială Europeană (ESA)Detalii pe esa.int și cea rusă pentru studierea suprafeței marțiene în căutarea eventualelor urme ale formelor de viață care ar fi existat în trecutul planetei.

Prima misiune, din anul 2016, a fost lansată de o rachetă rusească Proton, de la cosmodromul Baikonur, și a reprezentat un succes parțial. Aceasta era compusă din sonda spațială Trace Gas Orbiter și landerul Schiaparelli. Dacă sonda Trace Gas Orbiter a intrat pe orbita planetei Marte așa cum trebuia, la data de 19 octombrie 2016, landerul Schiaparelli nu a supraviețuit, prăbușindu-se, în aceeași zi, în zona ecuatorului marțian, într-o regiune numită Meridiani Planum.Detalii pe wikipedia.org 

Pe 20 septembrie 2022 era programată a fi lansată misiunea ExoMars RSP (Rover and Surface Platform). O rachetă Proton a Roscosmos trebuia să lanseze misiunea pentru o întâlnire cu planeta roșie care ar fi avut loc pe 10 iunie, când landerul rusesc Kazachok ar fi trebuit să amartizeze. După ce ar fi ajuns pe suprafața marțiană, landerul ar fi eliberat roverul european Rosalind Franklin, care ar fi început să se deplaseze pe Marte.

Ca urmare a situației cauzate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, deși nu a luat încă o decizie finală, Agenția Spațială Europeană a anunțat că lansarea misiunii ExoMars RSP în acest an este foarte improbabilă.

Pentru că lansările către Marte se realizează atunci când cele două planete se găsesc la cea mai mică distanță una de cealaltă, având în vedere că cel mai probabil ExoMars RSP nu va fi lansată în acest an, următoarea oportunitate va fi abia peste doi ani, când cele două corpuri se vor apropia din nou.

Mai trebuie precizat că, urmare a încercărilor Rusiei de a răspunde cumva sancțiunilor care i-au fost impuse, Roscosmos a decis să-și retragă toți angajații care lucrau la portul spațial al ESA din Guiana Franceză. De asemenea, tot în contextul cauzat de invazia Ucrainei, Roscosmos a decis să nu mai ofere motoare de rachetă către americani și nici să nu le mai facă lucrări de întreținere celor deja oferite. Da, poate nu știai, dar, spre exemplu, racheta americană Atlas V folosește la treapta întâi câte un motor rusesc de tip RD-180.Detalii pe wikipedia.org O astfel de rachetă a lansat, pe 30 iulie 2020 roverul Perseverance spre Marte.

CITEȘTE ȘI: Perseverance explorează Planeta Roșie cu tehnologie din anii ‘90

Desigur, problemele din explorarea spațială pălesc în comparație cu suferința poporului ucrainean cauzate de un război lipsit de sens, pornit de Rusia. Nu pot decât să sper că agresiunea rusă se va termina curând, pentru ca viețile oamenilor din Ucraina să poată să revină la o oarecare normalitate.



Text de

Laurențiu Păiuș

Jurnalist și astronom amator. Este pasionat de tot ce înseamnă explorarea spațiului cosmic. Este inițiatorul a numeroase activități de popularizare a astronomiei.

SPAȚIU|SCI-FACTS

Impactul este iminent. Iată ce trebuie să știi despre misiunea DART

De
DART este aproape de destinație. Micuța sondă spațială se va izbi intenționat de un asteroid în ceea ce reprezintă primul test de apărare planetară desfășurat de civilizația umană.
SPAȚIU|TURNING POINT

Imaginile obținute de James Webb nu infirmă teoria Big Bang (chiar dacă unii susțin asta)

De
Oamenii de știință au căzut de acord că Universul a început cu Big Bangul, acum 13,8 miliarde de ani, însă primele imaginile obținute de telescopul spațial James Webb arată un univers timpuriu care nu se potrivește cu o parte dintre teorii. Infirmă însă ele Big Bangul, cum susține un cercetător independent care duce o luptă veche cu această teorie?
SPAȚIU|OVERVIEW

Lansarea Artemis 1 dă startul reîntoarcerii omului pe Lună

De
Un moment istoric a fost amânat: lansarea primei misiuni din cadrul programului Artemis, care își propune să ducă oameni pe lună în acest deceniu ar putea avea loc vineri.
SPAȚIU|SCI-FACTS

(Încă) 5 concepții greșite despre astronomie și spațiul cosmic

De
Astronomia, la fel ca și alte științe, are parte de miturile și concepțiile sale greșite. Și nu sunt puține deloc.