Mark Garlick via Getty Images

Istoria semiuitată a primei comete descoperite de pe teritoriul României19 min read

De Ionuț Preda 16.06.2023

Acum 125 de ani, Wolfgang Pauly, un matematician german, devenea prima persoană care descoperea o cometă de pe teritoriul României

În vara lui 1898, un personaj cât se poate de interesant – un tânăr matematician german, pasionat de șah și astronomie, care urma să-și trăiască majoritatea vieții în București – a observat prin telescop, în jurul constelației Scorpionului, o mică pată cețoasă ce nu părea să fie o prezență fixă pe cerul nopții. Pe parcursul a trei nopți, observând că pata se mișcă, a dedus faptul că este o cometă și a transmis informația către unul din birourile de catalogare a descoperirilor astronomice de la acea vreme. I s-a confirmat bănuiala, și așa a aflat că a descoperit obiectul aproape concomitent cu astronomi de la unul dintre cele mai avansate observatoare ale vremii din Statele Unite.

Am aflat povestea lui Wolfgang Pauly (nicio legătură cu celebrul fizician Wolfgang Pauli) în timp ce documentam un articol despre obiecte spațiale care poartă numele unor români. L-am menționat în trecere și acolo, deși practic nu era „eligibil” – Pauly s-a născut în Germania, din părinți nemți care au emigrat în România când el avea patru ani, și nu a primit vreodată cetățenia română.

CITEȘTE ȘI: 8 obiecte spațiale mai puțin cunoscute numite după români

Din nefericire, aceleași considerente au făcut, probabil, ca peformanța lui Wolfgang Pauly să fie relativ ignorată de astronomia din România. Deși numele lui este imortalizat în spațiul cosmic prin cometa Coddington-Pauly, el a fost menționat rar în lucrări sau cataloage de profil autohtone, cel puțin până în ultimii ani. Asta în ciuda faptului că toate contribuțiile sale la astronomie au avut loc de pe teritoriul țării.

wolfgang pauly

Wolfgang Pauly. Cleveland Private Library/Wikimedia Commons

Observator din California versus un tânăr cu telescop din București

Există destul de puține resurse despre viața lui Wolfgang Pauly. Cele mai detaliate sunt cercetările istoricului în astronomie Mircea Pteancu, publicate într-un raport din 2019 al Societății Române pentru Astronomie Culturală (SRPAC)„Conferința SRPAC 2019”, academia.edu și ulterior într-un articol din revista Comet’s Tale a Asociației Astronomice Britanice.Disponibil pe britastro.org

Există și o arhivă personală a matematicianului, publicată inițial de scriitorul Marian Stere în carte Wolfgang Pauly – Provocarea unei Moșteniri, care se axează în principal pe miile de problemele de șah create de acesta, dar include și corespondențe care dezvăluie pasiunea sa pentru astronomie și abordează chiar și descoperirea cometei. Arhiva a fost cumpărată în 2002 de biblioteca olandeză Koninklijke din Haga și a fost pentru o perioadă accesibilă chiar și online. Un snapshot al descrierii acesteia poate fi accesat prin archive.org

Wolfgang Pauly s-a născut pe 15 august 1876 în estul Germaniei, în localitatea saxonă Dohna, însă s-a mutat la București împreună cu familia de la vârsta de patru ani. În România, a studiat matematica la Universitatea din București și a devenit pasionat de astronomie și șah.

Așa a ajuns, la doar 21 de ani, să descopere cometa C/1898 L1, Detalii pe nasa.gov prin observații efectuate între 14 și 16 iunie 1898. El a găsit obiectul în jurul constelației Scorpionului, oferind ca repere steaua Antares și clusterul de stele Messier 4 Detalii pe wikipedia.org(numit GC 4183, după clasificarea în vigoare de la acea vreme).

Descoperirea a fost relatată, prin telegramă, către biroul jurnalului german de profil Astronmisches Nachrichten, la acea vreme, unul dintre principalele centre din lume care coordonau raportarea obiectelor astronomice nou descoperite (un altul era Biroul Central de Telegrame Astronomice de la Harvard). Iată cum descria Pauly descoperirea cometei în telegrama publicată în jurnalul german,„Weitere Nachrichten über den Cometen Coddington-Pauly”, wiley.com tradusă în cadrul lucrării SRPAC:

Pe 14 iunie (1898 n.tr.), la ora 22:30, observam cu luneta mea Reinfelder cu apertura de 75mm, la grosismentul de 28x, roiul stelar sferic GC 4183 de lângă Antares, când am remarcat o mică pată cețoasă spre sud-vest de aceasta. Neavând un catalog complet de nebuloase și neputând să determin dacă obiectul ar fi o noutate, i-am făcut o schiță încadrată de stelele zonei învecinate.

Pe 15 iunie, cerul a fost din nefericire acoperit. Ieri, pe data de 16, de la ora 22 la ora 23, am constatat că la locul notat nu se mai vedea obiectul nebulos în chestiune dar, după puțină căutare, l-am regăsit spre sud-vest față de poziția anterioară. După ora 23 s-a înnorat iar, dar la ora 1 s-a înseninat suficient ca să pot observa din nou. Obiectul nebulos era vizibil, dar cu dificultate și părea să se fi mișcat puțin spre sud-vest.

În baza celor de mai sus, am considerat că sunt îndreptățit să cred că obiectul în chestiune este o cometă și am înștiințat corespunzător Biroul Central prin telegraf. Cometa apărea ca o masă cețoasă neclară, fiind pe data de 14 mai mică și mai slab luminoasă ca roiul stelar GC 4183, iar pe data de 16 părea să fi crescut în luminozitate.”

 

Articolul a fost publicat împreună cu o notă a editorilor jurnalului, care menționa faptul că telegrama lui Pauly a ajuns pe 17 iunie. În același timp, obiectul era numit „Cometa Coddington” – asta pentru că fusese observată chiar în aceeași perioadă de un astronom american –, dar nota menționează că Wolfgang Pauly nu ar fi putut primi în timp util telegramele publicației, așa că nu avea cum să fie informat de descoperirea anterioară a cometei.

C/1898 L1 fusese deja observată, cu câteva zile înainte, de astronomul american Edwin Coddington. „Comet 1898C”, harvard.edu Lucrând la observatorul Lick din California, împreună cu profesorul William Hussey, Coddington a folosit o metodă încă exotică pentru studierea cerului la acea vreme: pe 9 iunie, a îndreptat spre constelația Scorpionului telescopul fotografic Crocker,Detalii pe ucoclick.org în fapt o cameră foto montată la un telescop refractor de dimensiuni mici care realiza imagini cu timp de expunere lung – în cazul cometei Coddington-Pauly, imaginea folosită la descoperirea ei a fost obținută pe parcursul a două ore.

Imaginea a fost developată peste două zile, pe 11 iunie, iar dâra lăsată de cometă a fost imediat observată și măsurată de Hussey. Era doar a treia cometă din istorie descoperită pe baza unei fotografii.

CITEȘTE ȘI: Vrei să fii astronom amator? Iată ce trebuie să știi

Asta nu înseamnă, însă, că observațiile lui Pauly au fost considerate mai puțin importante. Cometa a primit și numele astronomului german în cataloagele obiectelor astronomice, respectând convenția de numire care s-a popularizat la începutul sec. XX pentru situațiile în care același obiect spațial este descoperit, independent, în aceeași perioadă de doi sau mai mulți astronomi.

O apariție rară

Nu se știu foarte multe despre originea sau compoziția cometei, însă ea a avut o semnificație importantă în cercetarea astronomică, fiind una dintre 19 comete de perioadă lungă„On the famous Oort table”, astro.amu.edu care au fost folosite de astronomul olandez Jan Oort pentru a fundamenta teoria norului cu același nume – o regiune de la marginea extremă a Sistemului Solar în care există miliarde sau chiar trilioane de obiecte înghețate, majoritatea comete, rămase din perioada de formare a sistemului.

Din păcate, sunt șanse destul de slabe să se mai afle foarte multe detalii despre prima cometă descoperită pe teritoriul României. Asta pentru că, deși între vara lui 1898 și sfârșitul lui 1899 ea a fost surprinsă în peste 100 de observații, șansele ca obiectul să se reîntoarcă în Sistemul Solar sunt infime.

Calculele efectuate pe baza observațiilor„New osculating orbits for 110 comets and analysis of original orbits for 200 comets.”, harvard.edu de la acea vreme arată că C/1898 L1 ar fi avut original o orbită eliptică, și probabil a trecut de mai multe ori prin Sistemul Solar înaintea descoperirii. Însă, în această ultimă vizită, cometa a intrat relativ adânc în Sistemul Solar interior – la aproximativ 254 de milioane de kilometri de Soare și 160 de milioane de km de Pământ.Aproape de echivalentul distanței dintre Terra și Soare, cca. 151 de milioane de km sau o unitate astronomică (UA)

Influența gravitațională a planetelor interioare, dar și cea exercitată atunci când cometa s-a aflat la cea mai apropiată de distanță de Jupiter și Saturn, ar fi fost suficientă pentru a-i modifica orbita în una hiperbolică – o traiectorie deschisă în care cometa atinge viteza necesară pentru a scăpa din câmpul gravitațional al Soarelui și, implicit, din Sistemul Solar.

wolfgang pauly

Observatorul Lick la sfârșitul sec. XIX.Print Collector/Getty Images

De la tabele astronomice la probleme de șah

Wolfgang Pauly și-a continuat observațiile și pasiunea pentru astronomie, folosindu-și talentul în matematică pentru a calcula efemeride – tabele care anticipează fenomenele cerești din viitorul apropiat. El a devenit membru al Societății Astronomice din Franța (1898) și al Societății Astronomice Române „Camille Flammarion”, întemeiată de ziaristul și astronomul Victor Anestin – fondatorul primei reviste de astronomie din România, Orion, în 1907.

Din păcate, în circumstanțe neclare – lucrarea SRPAC o pune pe seama „internării sale într-un lagăr românesc pe parcursul Primului Război Mondial” –, Wolfgang Pauly a contract o boală la ochi care l-a oprit din a mai face observații astronomice. Așa că, pentru restul vieții, el s-a concentrat pe cealaltă pasiune a sa, șahul, elaborând în jur de 2.500 de probleme și păstrând o corespondență periodică cu alți teoreticieni importanți din Europa până la decesul său, în martie 1934. În colaborare cu britanicul Alain Campbell White, el a redactat și două cărți de profil, Turele Albe și Teoria promovării pionilor.Detalii pe arves.org

Aproape jumătate de secol avea să mai treacă până la descoperirea unei alte comete de pe teritoriul României. De data aceasta, descoperitorul a fost un cetățean român, profesorul gorjean Victor Daimaca. Cele două comete pe care le-a descoperit către sfârșitul lui 1943 rămân până în prezent singurele care poartă numele unui român.

Este, însă, nedrept ca Wolfgang Pauly să fie exclus din această discuție la fel cum a fost în deceniile care au urmat descoperirii. Matematicianul nu doar că și-a petrecut toată viața de adult în România, dar a avut contribuții la astronomia locală și a fost unul dintre primii care au reușit să o pună pe harta mai mare a cercetării astronomice globale. Și asta cu câțiva ani înainte de înființarea Societății Astronomice Române și deschiderea Observatorului Astronomic de la București, într-un moment în care astronomia din România era încă mai degrabă un hobby decât un domeniu de cercetare propriu-zis.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

TEHNOLOGIE|OVERVIEW

Neuralink: între promisiunile SF, lipsa de transparență și abuzurile din experimente

De
Interfața neuronală visată de Elon Musk este la început de drum, dar e deja încărcată de controverse.
SPAȚIU|TURNING POINT

Misiunea LISA: noi descoperiri despre „părul” găurilor negre ar putea schimba fizica modernă

De
Descoperirile recente sugerează că găurile negre ar putea fi mult mai complexe decât se credea inițial. Misiunea spațială LISA, aprobată de Agenția Spațială Europeană și NASA, promite să dezvăluie misterele ascunse ale acestor formațiuni cosmice.
SPAȚIU|FYI

Boeing reușește să trimită în spațiu prima capsulă Starliner cu echipaj uman

De
După o serie de dezvăluiri legate de defecțiunile avioanelor Boeing, care au distrus reputația companiei, aceasta pare să aibă parte de o reușită, cu Starliner.
SPAȚIU|FYI

China, prima țară care aduce pe Pământ probe de pe fața întunecată Lunii

De
Sonda chineză Chang'e 6 a decolat de pe partea îndepărtată a Lunii, după ce a petrecut acolo două zile colectând eșantioane lunare