Vrei să fii astronom amator? Iată ce trebuie să știi (Partea a II-a)26 min read

Ți-ai luat telescop? Vei avea nevoie și de accesorii. Vrei să fotografiezi stelele? Descoperă regulile astrofotografiei.

La sfârșitul anului trecut, am scris un articol despre ceea ce înseamnă să fii astronom amator. Și am listat atunci niște informații pe care cred că toți iubitorii cerului aflați la început de drum ar trebui să le cunoască. Am vorbit, printre altele, despre instrumentele optice utilizate la observații și ce așteptări ar trebui să ai atunci când privești cerul pentru prima dată printr-un telescop astronomic.

CITEȘTE ȘI: Vrei să fii astronom amator? Iată ce trebuie să știi 

Acum, voi continua acest subiect și voi scrie puțin despre ce accesorii poți folosi cu telescopul tău pentru a obține rezultate cât mai bune în timpul observațiilor. De asemenea, voi scrie și despre observațiile fotografice sau astrofotografia.

Dacă ai curiozitatea să vizitezi un magazin online de instrumente optice vei găsi acolo o grămadă de accesorii pentru telescopul tău. Unele esențiale, altele bune, dar și unele inutile. Poate fi greu să-ți dai seama de ce anume ai nevoie pentru primul tău telescop, așa că voi trece în revistă câteva accesorii pe care ar trebui să le cumperi pentru a te bucura la maxim de experiența unică a observării cerului printr-un telescop astronomic. 

Ocular. Foto: Wolfgang Ellsässer/Wikimedia Commons

Ocularele

OculareleDetalii pe wikipedia.org reprezintă un accesoriu esențial pentru orice telescop, atunci când faci observații vizuale.

Toate telescoapele, oricât ar fi de complexe, sunt formate dintr-un obiectiv (lentilă sau oglindă) care focalizează lumina și un ocular care mărește imaginea focalizată de obiectiv și care îți permite să o observi cu ochiul.

În general, telescoapele vin la pachet cu unul sau două oculare. În funcție de calitatea telescopului cumpărat, ocularele din pachet pot fi mai bune sau mai slabe. Din discuțiile cu alți astronomi amatori și din experiența personală îți spun că e foarte posibil să nu fi foarte mulțumit de ocularele care vin cu telescopul. Așa că vei vrea să îți iei unele mai bune. Dar de care?

Ocularele sunt caracterizate de distanțele lor focale. O astfel de piesă optică va avea (sau ar trebui să aibă) inscripționată distanța focală undeva pe corpul său (8mm,10mm, 20mm etc). Dimensiunea ocularului va determina puterea de mărire (grosismentul) telescopului tău. Pentru a putea afla puterea măritoare, trebuie să împarți distanța focală a telescopului (în milimetri) la distanța focală a ocularului.

Dacă, spre exemplu, ai un telescop cu distanța focală de 1.000 de milimetri și un ocular de 10, atunci puterea telescopului va fi de 100 de ori.

Ai putea, deci, fi tentat să cumperi un ocular cu o distanță focală cât mai mică pentru a obține o putere cât mai mare a telescopului.

Primul meu telescop a venit la pachet cu trei oculare: unul de 20 de milimetri, unul de zece și unul de patru. Deși cel de patru mi-ar fi oferit o putere de 250 de ori, nu l-am prea folosit, din două motive. Primul ține de calitatea piesei optice care era, în cel mai bun caz, slabă. Al doilea și cel mai important, pentru că nu prea am avut ocazia să folosesc o mărire de 250x. Atunci când mărești imaginea în telescop, amplifici și turbulența atmosferică, iar, de cele mai multe ori, la 250x această turbulență nu-ți va permite să vezi nimic prin telescop, oricât de bun ar fi ocularul. De 20 de ani de când privesc prin telescop cerul, pot număra pe degetele de la o mână momentele în care am avut parte de calm atmosferic îndeajuns de bun pentru a putea să măresc imaginea de 250x.

Așa că îți sugerez să-ți cumperi două oculare (unul de 20-25 de milimetri și altul de 10). Încearcă să găsești oculare cu un câmp de 70 de grade, pentru a observa o regiune mai mare de cer. În funcție de diametrul focalizatorului telescopului pe care-l folosești, poți opta pentru oculare de 1,25 inchi sau de 2 inchi. Pentru că nu vreau să fac reclamă vreunui brand, îți voi spune doar că poți găsi un ocular de 10 mm (1,25 inchi), câmp vizual de 70 de grade la un preț în jur de 300 de lei. Evident, cu cât ești dispus să cheltuiești o sumă mai mare, cu atât vei obține o calitate mai bună a ocularului.

Pentru acele momente rare în care poți mări mai mult, poți achiziționa și un ocular Barlow 2x.Detalii pe wikipedia.org Acest ocular îți va dubla distanța focală a telescopului și deci va dubla puterea de mărire atunci când vei utiliza oricare dintre cele două oculare despre care am vorbit mai sus. Un ocular Barlow decent poate fi cumpărat la 300 de lei. 

Lunetă căutătoare. Foto: Halfblue/Wikimedia Commons

Căutătoarele

La fel ca în cazul ocularelor, telescoapele vin la pachet și cu căutătoare. Rolul acestor accesorii care se montează pe tubul telescopului este de a te ajuta să găsești obiectul pe care vrei să-l observi. Cu un câmp vizual mult mai mare decât al telescopului principal, căutătorulDetalii pe wikipedia.org va fi mult mai ușor de utilizat pentru a putea găsi pe cer obiectul pe care vrei să-l observi. Acesta va apărea mai întâi în căutător, iar apoi, va fi exact în centrul câmpului telescopului, gata de a fi vizualizat.

Pentru ca aceste căutătoare să-și facă treaba bine, ele trebuie aliniate cu telescopul principal. Poți face această operațiune în timpul zilei, îndreptând telescopul spre un anumit obiect de pe sol și aducându-l în centrul câmpului vizual al ocularului telescopului. Apoi, folosind sistemul de ghidaj al căutătorului, mișcă-l sus-jos și stânga-dreapta până când vei vedea același obiect și-n centrul câmpului căutătorului. Acum cele două sunt aliniate și pot fi utilizate în bune condiții.

În caz că vrei să-ți schimbi căutătorul cu unul nou, iată câteva informații care te vor ajuta să-l găsești pe cel potrivit pentru tine

Aceste accesorii se împart în două categorii:

– Căutătoare optice (lunete căutătoare). Sunt căutătoarele clasice, care oferă și o mică putere de mărire (6x, 8x etc). Acestea sunt niște telescoape în miniatură prin care poți vedea multe dintre obiectele pe care vrei să le observi prin telescopul principal. Evident se vor vedea mult mai slab, dar nu te deranjează, pentru că le vei vedea mult mai bine în telescopul mare. Dacă vrei să-ți cumperi un căutător optic, ai grijă să nu fie unul cu diametrul obiectivului mic. Eu aș opta pentru unul de 50 de mm (8×50 sau 9×50).

– Căutătoare cu punct roșu. Acestea nu oferă niciun fel de mărire, ci proiectează un punct roșu. Din perspectiva ta, uitându-te prin ele ți se va părea că punctul roșu este printre stele, astfel că vei ști foarte precis încotro este îndreptat telescopul, iar asta te va ajuta foarte mult în găsirea obiectului pe care vrei să-l observi.

Telescop cu filtru solar. Foto: Bruno Sanchez/Andrade Nuño/Flickr

Filtrul solar

Așa cum sugerează denumirea, filtrul solar„Solar Filters for Optics: Telescopes, Binoculars & Cameras”, eclipse.aas.org este folosit pentru observarea în siguranță a Soarelui. Dacă vrei să observi cea mai mare stea de pe cer prin telescop sau binoclu, filtrul nu trebuie să lipsească, altfel riști să-ți cauzezi probleme serioase la ochi, deoarece lumina solară este atât de puternică încât îți poate arde retina.

Fie că sunt sub formă de foaie metalizată, din sticlă sau din alt material, filtrele solare au rolul de a bloca peste 99% din lumina care vine de la astrul zilei, lumina care trece de filtru fiind sigură pentru ochiul uman. Filtrele solare se vor monta întotdeauna în fața obiectivului, nu pe ocular. 

Cu aceste filtre poți observa suprafața solară și petele solare. De asemenea, filtrele solare sunt foarte folositoare la observarea eclipselor de Soare, cum va fi cea din 25 octombrie în acest an.

CITEȘTE ȘI: Evenimentele astronomice din 2022: conjuncții, planete în opoziție și ploi de meteori 

Poți cumpăra o foaie metalizată A4 și o poți tăia la dimensiunea potrivită telescopului tău. Găsești un astfel de filtru la 140 de lei. Sau poți opta pentru un filtru care să fie deja făcut să se potrivească telescopului tău.

Înainte de orice utilizare, asigură-te că filtrul nu are găuri. Orice gaură cât de mică poate lăsa să treacă lumină dăunătoare, care-ți va pune în pericol vederea, așa că e bine să fii prevăzător.

În afară de cele solare, mai există și alte filtre (lunare, planetare sau pentru observarea obiectelor din afara Sistemului Solar), dar aceste filtre nu sunt o necesitate, mai ales pentru un începător.

Câte ceva despre astrofotografie

Acum că am trecut în revistă câteva dintre accesoriile pe care ar trebui să le ai asupra ta la orice ieșire la observații, iată ce mai poți face în afară de observații vizuale. Este vorda, desigur, despre astrofotografie.

Ai căpătat ceva experiență în observațiile vizuale și acum vrei să treci la nivelul următor, să observi cerul și fotografic, nu doar vizual.

Trebuie să știi că sunt mai multe moduri de a face astrofotografie.

Astrofotografie făcută doar cu camera foto. Foto: Hypatia Alexandria/Flickr

Cel mai simplu mod este să pui camera foto pe care o ai acasă pe un trepied (sau pe orice suprafață stabilă) și s-o îndrepți spre cer într-o noapte senină. Nu trebuie să fie o camera foarte scumpă, atât doar că trebuie să aibă opțiunile de a regla timpul de expunere, sensibilitatea la lumină (ISO)„What is ISO? Understanding ISO for Beginners”, photographylife.com și deschiderea diafragmei.„Understanding Aperture in Photography”,, photographylife.com Setează o expunere de cinci secunde cu declanșare întârziată (de cinci sau zece secunde) și îndepărtează-te de cameră pentru a nu produce eventuale vibrații care să miște aparatul în timpul expunerii. Apoi, la următoarele expuneri, te poți juca modificând sensibilitatea la lumină și deschiderea diafragmei pentru a vedea cum se modifică detaliile din poze.

În acest mod de fotografiere nu o să poți obține detalii foarte spectaculoase, deoarece timpul de expunere va fi unul limitat la câteva secunde. O expunere mai lungă ar face ca stelele să apară ca dâre alungite din cauza rotației Pământului. Poți fotografia astfel Calea Lactee, constelații, conjuncții (apropieri aparente ale unor obiecte cerești), lumina cenușie a Lunii,Atunci când Luna este în faza de seceră, partea întunecată se va vedea totuși puțin luminată, pentru că primește lumina reflectată de Pământ, earthsky.org Stația Spațială Internațională etc.

Dacă vrei să mergi mai departe și vrei să investești puțin, îți poți cumpăra o montură special concepută pentru a-ți ajuta camera foto să urmărească un anumit obiect ceresc. O astfel de montură se va roti ușor în direcție opusă celei de rotație a Pământului, menținând mereu obiectul în centrul câmpului aparatului, dând astfel impresia,, în poză, a unui obiect cosmic staționar pe cer. Această montură îți va permite să setezi un timp de expunere mai lung, pentru că nu mai există riscul apariției stelelor alungite în poză. Un timp de expunere mai lung va scoate la iveală mai multe detalii. Dacă vrei, poți să cumperi și un teleobiectiv și să-l atașezi aparatului, pentru a fotografia anumite obiecte în detaliu. Neajunsul este că timpii de expunere mai lungi cresc și riscul apariției zgomotului generat de încălzirea senzorului.„What is Noise in Photography?”, adorama.com Acest zgomot înseamnă apariția unor puncte luminoase artificiale în poză și te poate încurca atunci când vrei să obții anumite detalii. Poți găsi o asemenea montură la 1.500 de lei.

Camera foto atașată la telescop. Foto: John/Flickr

Mai complexă e astrofotografia afocală. Este vorba despre fotografierea unui obiect prin ocularul telescopului. Nici aici nu e musai să folosești un aparat foto complex, poți folosi chiar și camera telefonului. Tot ce trebuie să faci este să aliniezi camera cu ocularul astfel încât să vezi obiectul dorit și să apeși butonul declanșator. Poți fotografia astfel petele solare,Neapărat cu filtru solar! detaliile suprafeței lunare sau planetele.

Astrofotografia în focar este, însă, ceea ce numesc cei mai mulți astrofotografie. Acest mod de fotografie este cel care aduce cele mai mari satisfacții, dar este și destul de costisitor.

În acest caz ai nevoie de o montură ecuatorialăDetalii pe wikipedia.org zdravănă, care să-ți poată susține atât telescopul, cât și camera foto pe care o vei atașa de el.

În acest mod de fotografiere, trebuie folosit un aparat DSLR (digital single lens reflex)Detalii pe wikipedia.org sau unul mirrorless Detalii pe wikipedia.org căruia să-i poți detașa obiectivul. După ce-i dai jos obiectivul, atașezi aparatul la telescop pe post de ocular, iar telescopul va juca rolul unui uriaș teleobiectiv.

Cu ajutorul monturii care va urmări obiectul dorit vei putea utiliza timpi de expunere lungi, pentru a obține detalii spectaculoase.

Pe parcurs, dacă vrei să-ți continui drumul în astrofotografie, îți poți cumpăra o cameră dedicată. Acestea sunt dotate cu un sistem de răcire a senzorului, pentru a reduce zgomotul de care aminteam mai sus.

În acest tip de fotografiere a cerului, montura este cea care contează foarte mult. Și aceasta poate fi cea mai costisitoare parte a întregului sistem de astrofotografie pe care îl folosești. Trebuie să alegi montura în funcție de greutatea ansamblului fotografic folosit. Pentru a te asigura că nu doar poate susține greutatea, dar că poate și execută mișcarea de urmărire a obiectelor în bune condiții, este bine ca montura să fie capabilă să susțină o greutate ceva mai mare decât cea pe care știi că o au împreună tubul telescopului și camera foto folosită.

Făcând astrofotografie în focar, poți surprinde detalii fascinante în nebuloase, galaxii sau roiuri de stele, dar și pe suprafața Lunii sau pe planetele din Sistemul Solar.

Am spus-o și în articolul trecut, da trebuie să spun din nou, fie că e vorba despre accesoriile pe care le folosești în observațiile vizuale, fie că e vorba despre astrofotografie, cele mai bune rezultate se obțin la cer foarte negru, cât mai departe de orice fel de poluare luminoasă.

Sper că ți-au fost de folos aceste informații, iar acum ești un pic mai pregătit pentru viitoarea sesiune de observații. Cer senin!