Getty Images

12 momente cheie din cercetarea românească în 2020

De Mădălina Cocea 30.12.2020

Am analizat ce s-a întâmplat în cercetare, în România, în acest an. Evident, pandemia a dominat și aici cam totul.

Parcă niciodată nu s-a vorbit mai mult despre cercetare ca în 2020. Doar că, atunci când societatea românească și-a dat seama că are totuși nevoie de cercetători, a devenit clar faptul că tăierile repetate de fonduri din bugetul cercetării au avut consecințe grave.

Cercetarea românească a intrat pe frontul de luptă cu ce arme a avut

Tonul cercetării a fost stabilit, ca peste tot în lume, de epidemia Covid-19. În universități și instituții de cercetare, numeroase echipe de cercetare și-au pus la dispoziție expertiza pentru a înțelege mai bine mecanismele de acțiune, a-i anticipa efectele la nivel fizic, dar și economic, social sau psihologic și pentru a găsi modalități de a lupta împotriva acestuia. Având în vedere cât ar fi durat în mod obișnuit deschiderea unor noi direcții de cercetare, reacția mediului științific a fost una ultra-rapidă. În martie, Universitatea din București anunțaCOVID-19 – primele rețele de contagiune din România”, unibuc.ro că a „trasat grafic”  răspândirea primelor 308 cazuri confirmate cu COVID-19. Un grup de cercetare de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași oferea informații despre o metodă de depistare timpurie a infecțiilor„Cercetătorii UAIC au descoperit o metodă de detecție rapidă a diferiților patogeni, aplicabilă și pentru COVID-19”, uaic.ro ce putea sta la baza realizării unor teste mai rapide și mai ieftine decât cele existente. În luna aprilie, UBB a demarat un proiectUBB monitorizează în timp real impactul pandemiei asupra economiei românești”, ubbcluj.ro de monitorizare în timp real a impactului pandemiei de COVID-19 asupra economiei românești și realizarea de previziuni economice.

Instituțiile s-au implicat nu doar cu „a studia”, ci și cu „a face”: au produs sisteme de ventilație mecanică,Sistem de ventilaţie mecanică pentru persoanele infectate cu noul coronavirus, dezvoltat de ICPE-CA București”, rohealthreview.ro  dezinfectant,La București, mediafax.ro, și Galați, romania-actualitati.ro au pus la dispoziție consiliere psihologică pentru medici,La UMF Cluj, umfcluj.ro au realizat teste, echipamente și multe altele.Cercetarea din România, în lupta cu COVID-19, uefiscdi.gov.ro

Guvernul a venit cu Soluții, dar și cu probleme

Cu o rapiditate neașteptată, Guvernul României a alocat 25 milioane lei pentru finanțarea unor proiecte de cercetare privind limitarea extinderii și combaterea epidemiei de SARS-COV-2, la finalul lunii martie fiind deja aprobate primele proiecte de cercetare. Conform unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării, www.edu.ro Linia de finanțare se numea „Soluții”, dar opt luni mai târziu, ziarul Libertatea semnala o problemă majoră: doar unul dintre acele proiecte, între timp finalizate, ajunsese chiar să fie folosit. Ca multe rezultate din cercetare, rămăseseră doar pe hârtie.„Au plătit, dar nu le folosesc. Ce face Ministerul Sănătății cu 8 proiecte de cercetare care să ajute în lupta anti-COVID”, libertatea.ro UEFISCDI, instituția care gestionează aceste fonduri, și care anul acesta a împlinit 20 de ani de existență,„UEFISCDI – 20 de ani de activitate”, uefiscdi.gov.ro a avut însă o reacție profesionistă și mai puțin tipică pentru o instituție de stat românească: a organizat un eveniment de business„SOL-2020 Matchmaking Day”, brainmap.ro/sol-2020 pentru a pune în legătură cele zece echipe de cercetare cu alți parteneri, atât din zona privată, cât și cea academică și medicală.

Vocile științifice s-au făcut mai bine auzite

Atenția noastră a devenit un câmp de bătălie a informațiilor despre virusul SARS-CoV-2, teoriile conspirației făcând ravagii exact în rândul audiențelor cele mai vulnerabile în fața manipulării. A existat însă și o parte bună: au fost mai vizibili experții autentici, din zona științifică, care au oferit informații, context, explicații, demitizări. Comunitatea de cercetători români din cadrul Societății Române de Bioinformatică (RSBI) și UEFISCDI au lansat un portal de informare menit să ofere articole relevante despre COVID-19,Portal de informare Covid-19”,uefiscdi.gov.ro Universitatea din București a lansat rubrica Vocea Experților UB,Vocea Experților UB, unibuc.ro Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor de la UBB Cluj a devenit o sursă de încredere pentru monitorizarea impactului economic al pandemiei la nivel național.„COVID-19 – Romanian Economic Impact Monitor”, econ.ubbcluj.ro

Unii cercetători nu s-au implicat „instituțional”, ci au făcut pasul în față dintr-o alegere personală. Câteva exemple: colaborarea dintre Cristian Presură și Stefan Szedlacsek pentru a răspunde unui conspiraționist„Cum îi răspund doi cercetători români unui concetățean care se laudă că va ignora carantina și regulile autorităților”, hotnews.ro respectiv un scurt film cu demontarea miturilor despre COVID-19, realizat de Daniel Funeriu în colaborare cu Mihai Miclăuș.

Vaccinul românesc: a progresat în jumătate de an cât alții într-o săptămână

Foarte mediatizată a fost vestea că se dezvoltă un vaccin în România„Vaccinul pentru COVID-19 în faza de testare la OncoGen”, oncogen.ro dar să nu ne ținem răsuflarea. Studiile sunt încă într-un stadiu incipient, iar statul român a alocat pentru dezvoltarea sa doar câteva sute de mii de euro. Pare mult? Vaccinul de la Moderna, de exemplu, a fost finanțat cu 1 miliard de dolari în faza de dezvoltare, la care se vor mai adăuga 1,5 miliarde în curând.How Much Will It Cost to Get a COVID-19 Vaccine?”, healthline.com Suma este dublă față de toate cheltuielile de cercetare-dezvoltare din România dintr-un an.

Bugetul pentru cercetare a rămas la coada Europei

România a rămas pe ultimul loc în Uniunea Europeană în domeniul investițiilor în cercetare. În România se investește 0,48% din PIB, arată cifreleEurostat„România este ultima țară din UE la capitolul cercetare şi dezvoltare”, digi24.ro De fapt, suma alocată de stat este și mai mică, 0,2% din PIB, restul cheltuielilor fiind realizate în mediul privat, arată Institutul Național de StatisticăINS. România a cheltuit anul trecut 5,06 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, adică 0,48% din PIB, news.ro Pentru comparație, media la nivelul UE este de 2,19%. Poate că epidemia a adus cu sine și o oportunitate în finațarea cercetării: Deloitte consideră că investițiile în cercetare-dezvoltare ar putea fi o soluțieCitește analiza Deloitte, deloitte.com pentru ca România să iasă din criza generată de COVID-19. 

Speranță pentru mai multe fonduri europene

Dacă cercetarea românească nu este atractivă pentru bugetul românesc, se fac totuși eforturi pentru a atrage fonduri europene. La mijlocul acestui an, au fost înființate 11 centre suportConform unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării, research.gov.ro care oferă sprijin entităților, inclusiv private, care vor să participe la competiții finanțate din fonduri europene, pe domeniile de cercetare și inovare.

În plus, România se pregătește, deocamdată la nivel de dezbateri, pentru viitorul program-cadru de cercetare și inovare «Orizont Europa» (2021-2027).Conform unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării, research.gov.ro În luna octombrie, România a semnat, de asemenea, Declarația de la Bonn,„Declarația de la Bonn”, uefiscdi.gov.ro un document asumat la nivel european care garantează și protejează libertatea cercetării, subliniează importanța cercetării în societate și încurajează deschiderea, internaționalizarea și colaborarea.

În „Nobelul-uri” să ne luptăm

De două ori în acest an, universitățile s-au lăudat că au câștigat „Nobelul granturilor europene”. Este vorba, de fapt, despre bani oferiți de Consiliul European al Cercetării (ERC), finanțări de peste un milion de euro pentru fiecare proiect, câștigate rar de instituții din România. În luna septembrie, Universitatea Babeș Bolyiai din Cluj anunțaComunicat de presă UBB, ubbcluj.ro că a fost singura instituție din România care a obținut un grant ERC în competiția Starting Grants, cu un proiect care și-a propus reconstituirea unei părți a istoriei universității medievale. În luna decembrie, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu anunța că a devenit prima din România care a reușit obținerea unui alt tip de grant, mai presitigios, oferit tot de ERC, pentru un proiect de cercetare în domeniul literaturii.Comunicat de presă ULBS, ulbsibiu.ro

Un pact național pentru cercetare, semnat de trei partide

Cu câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare, cercetătorii din organizația Ad Astra le-au propus partidelor politice și organizațiilor partenere un pact național pentru cercetare.„Pactul Național pentru Cercetare Ad Astra”, ad-astra.ro Cele trei partide care au semnat au și ajuns, între timp, la guvernare, astfel încât, dacă și-ar respecta angajamentele ne putem aștepta, printre altele, la: mai mulți bani în cercetare, evaluare transparentă a instituțiilor și un calendar de finanțare respectat cu mai mare seriozitate. 

Hidrogenul transportă România în viitor

Anul 2020 a început cu planuri pentru proiecte strategice de cercetare finanțate din bani europeni. În ianuarie 2020, la nivel declarativ, acestea erau patru:„Marcel Boloș: România pregătește patru proiecte strategice de cercetare din fonduri UE – Institut de Inteligență Artificială, Institut de medicină genetică, tehnologiile viitorului și vaccin tetravalent”, g4media.ro obținerea vaccinului tetravalent (cu patru tulpini) la Institutul Cantacuzino, înființarea unui institut de cercetare pe medicină genetică, înființarea unui institut de Inteligență Artificială și înființarea unui institut pentru tehnologiile viitorului. Așezate pe hârtie în pandemie, acestea s-au transformat în finanțări„România va avea un supercomputer cuantic, un HUB de Inteligență Artificială și va finanța cercetarea pentru hidrogenul combustibil”, digi24.ro pentru trei arii de cercetare (utilizarea hidrogenului pentru combustibil, dezvoltarea nanotehnologiilor cu ajutorul supercomputerului cuantic și dezvoltarea Inteligenței Artificiale), trei proiecte de sănătate publică și o mențiune a Laserului de la Măgurele, nelipsit din nici un document de finanțare.

Laserul de la Măgurele, recorduri și scandaluri

Cel mai titrat proiect de cercetare din România, Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), a fost înconjurat de controverse, pe care le-a străpuns, în luna august, cu o rază laser cu puterea de 10 petawați. În luna mai 2020, ELI-NP România a fost lăsat în afara unui consorțiu european„Laserul de la Măgurele. Ce s-a întâmplat de România nu a ajuns să fie inclusă în ERIC”, hotnews.ro din care fac parte celelalte două țări în care se derulează proiecte ELI – Ungaria și Cehia. Dacă România ar fi făcut parte din acest consorțiu, o parte din cheltuielile de funcționare ar fi fost suportate de alte țări. Directorul ELI, Nicolae Zamfir, în jurul căruia s-au format poziții contra„Despre laserul de la Măgurele sau cum se ambiționează România să piardă 25 de milioane de euro pe an”, hotnews.ro și pro,„Scrisoare fără precedent de susținere a directorului celui mai mare proiect de cercetare din România: peste 100 de cercetători, ingineri, doctoranzi de la Laserul de la Măgurele anunță că îl sprijină pe Nicolae Zamfir, ținta unor “tentative de discreditare””, edupedu.ro a fost demis în luna august de ministrul educației de atunci, Monica Anisie. La doar câteva zile a avut loc o serie de teste, în cadrul cărora, într-o premieră mondială, întreg sistemul de laseri a atins puterea de 10 petawați, echivalentul unei zecimi din puterea soarelui.„O nouă premieră la Măgurele. Laserul a ajuns la puterea de 10 petawați pe toată lungimea echipamentului. Zamfir: Sistemul de laseri a funcționat perfect”, edupedu.ro ELI-NP anunța „atingerea” celor 10PW și în 2019.Conform unui comunicat de presă, eli-np.ro (PDF) dar pe atunci se referea la un test care demonstrase faptul că laserul genera acea putere. 

Femeile în știință devin mai vizibile

În ziua în care două femei —  Emmanuelle Charpentier şi Jennifer A. Doudna — au fost desemnate câștigătoare ale Premiului Nobel în Chimie, Universitatea din București a lansat o campanie intitulată „UB for Women in Science”.Detalii: unibuc.ro Campania promovează reușitele științifice ale femeilor din comunitatea academică a UB și își propune să deschidă un dialog despre egalitatea de gen în științe.„O matematiciană luptă împotriva discriminării de gen din Academia Română. Cum ajung femeile asistenți și conferențiari, dar nu profesori emeriți!”, libertatea.ro Tot în 2020, a fost lansat un calendar internațional cu Femei de Știință din Astrofizica Nucleară, având inclusiv o variantă în limba română. Calendarul poate fi descărcat gratuit, chetec.eu (PDF) În calendar, apare și Ștefania Mărăcineanu, doctoranda savantei Marie Curie. Și tot la subiectul femei în știință, fă cunoștință cu cele patru câștigătoare din 2020„L’Oréal și CNR UNESCO au desemnat câștigătoarele ediției din acest an a burselor ”Pentru Femeile din Știință”, cnr-unesco.ro ale burselor L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință”.

LUMEA9: Premiul Nobel pentru Chimie 2020 acordat pentru două femei care au creat CRISP/Cas9

Cercetătorii români au descoperit că…

Încă nu știm prea bine ce rezultate au cercetătorii din România și care au fost cele mai semnificative studii din anul 2020, pentru că majoritatea se limitează la a-și publica rezultatele doar în comunitatea științifică. Au existat și câteva excepții. Cel mai mediatizat a fost un studiu despre inteligența românilor,„Efectul Flynn în România, concluziile celui mai mare studiu cu privire la inteligența românilor. Dragoș Iliescu: Nivelul din 1989 a fost cel mai mare pe care România la avut în IQ, după care a urmat o prăbușire. Noi suntem astăzi, educațional, ca după Război”, edupedu.ro care a arătat că, în ultimi 80 de ani, media creșterii nivelului de IQ în România este de 3.4 puncte pe deceniu, în timp ce media internațională e de trei puncte pe deceniu. Și o veste proastă: după Revoluție, IQ-ul în România s-a prăbușit, ajungând la nivelul anilor 1940. Din 1995 este din nou în creștere, dar suntem departe de nivelul de vârf din ’89.



Text de

Mădălina Cocea

„Traduce” știința pe înțelesul publicului și ajută cercetătorii să comunice mai bine cu publicul larg, mediul de afaceri și presă. Povestește de ce și cum face asta pe comunicarestiintifica.ro

ȘTIINȚĂ|SCI-FACTS

Anatomia fulgilor de zăpadă. Sunt cu adevărat unici? 

De Adriana Moscu 18/01/2021
Dantelate, sub formă de stea, ori structurate în coloane, miliarde de cristale de gheață plutesc în aer în fiecare iarnă. Înainte să ți se topească pe limbă, fulgul de nea are parte de o călătorie epică. 
SĂNĂTATE|2020

12 inovații medicale în 2020

De Adriana Moscu 03/01/2021
Într-un an în care pandemia a dominat totul, iată 12 inovații medicale care pun umărul la însănătoșirea lumii. 
CULTURĂ|2020

12 SF-uri pentru 2020

De Cristi Mărculescu 29/12/2020
Cele mai bune filme, seriale, cărți și benzi desenate ale anului. Atâtea câte sunt.
ȘTIINȚĂ|2020

12 momente-cheie în explorarea spațială din 2020

De Ionuț Preda 28/12/2020
Noua cursă spațială a luat avânt în 2020, un an presărat de noi lansări și misiuni efectuate cu succes.