Foto: Mattias Jakobsson

Ce dezvăluie craniul de 35.000 de ani din Peștera Muierii despre evoluția umană?10 min read

De Andrei Mihai 09.06.2021

Foarte puține genomuri de oameni din Paleoliticul Superior au fost secvențiate – cel al femeii din Peștera Muierii este acum printre ele.

Peștera Muierii, cel mai vizitat obiectiv speologic din România, are multe de oferit. Dispusă pe patru nivele, cu o lungime totală de 7.000 de metri, peștera e plină de formațiuni spectaculoase cu stalactite și stalagmite. Pe lângă acestea, peștera din munții Parâng are și o istorie aparte. 

Se spune că de-a lungul secolelor, pe vreme de război, în peșteră se ascundeau nevestele și chiar și unii bărbați, dar e greu de spus cât adevăr e în astfel de legende. Cert e că pentru o perioadă, peștera a fost dată uitării, fiind apoi redescoperită în 1952, și a devenit ulterior prima peșteră electrificată din România. 

Cercetări amănunțite au scos la iveală numeroase rămășițe – în special fosile de urs de peșteră (Ursus Spelaeus), dar și trei oase și un craniu de om. Craniul le-a atras din prima atenția antropologilor.

https://mindcraftstories.ro/images/2021/06/Mindcraftstories_Pestera-Muierii-Paleoliticul-Superior_Neanderthal_Craniu_01_Cristian-Bortes-Wikimedia-Commons.jpg

Peșterea Muierii, România. Foto: Cristian Borteș/Wikimedia Commons

Diversitate genetică și un gât de sticlă

În primul rând, craniul e foarte vechi. În 2006, cu ajutorul cercetătorilor străini, craniul a fost datat.„Revised direct radiocarbon dating of the Vindija G1 Upper Paleolithic Neandertals”, NIH.gov Aceștia au arătat că are peste 35.000 de ani – provine dintr-o perioadă în care Neanderthalienii dispăreau ca specie, lăsând locul speciei Homo Sapiens. Acum, într-un nou studiu, cercetători de la mai multe universități internaționale au analizat materialul genetic din acest craniu. Rezultatele au fost publicate în jurnalul Current Biology.„Genome of Peştera Muierii skull shows high diversity and low mutational load in pre-glacial Europe”, Cell.com

CITEȘTE ȘI: A dispărut un gândăcel din Peștera Urșilor

Studiul e notabil deoarece, până acum, au fost analizate foarte puține genomuri umane mai vechi de 30.000 de ani. Astfel de informații pot explica cum a ajuns Homo Sapiens în Europa, și cum s-au încrucișat genetic cu alte populații, precum Neanderthalienii sau Denisovanii.

Ca aspect, craniul părea să aibă atât trăsături atât de Homo sapiens, cât și de Neanderthal. Antropologii au crezut inițial că vor găsi material genetic de la ambele specii, mai ales că așa se întâmplase și în alte cazuri similare din Europa (inclusiv în România, în Peștera cu Oase). Dar analiza genetică a spus cu totul altă poveste.

Există foarte puțin material genetic de Neanderthal în craniul analizat, scriu cercetătorii. Ce i-a surprins însă pe aceștia e nivelul foarte ridicat de diversitate genetică.

„Am fost surprinși să vedem diversitatea genetică a specimenului, și a grupurilor de vânători-culegători din Europa, în general. Am fost atât de surprinși încât am verificat de câteva ori”, spune Torsten Günther, unul dintre autorii studiului.

Teoria spune că oamenii au plecat din Africa prin Orientul Mijlociu, migrând spre nord în Europa, dar și în Asia, și, în cele din urmă, în America de Nord. De-a lungul acestei lungi migrații, oamenii s-au încrucișat genetic cu cel puțin două specii (Neanderthalieni și Denisovani, și foarte posibil și cu alte specii care nu au fost încă descoperite). Dar pentru că populația care a plecat din Africa era relativ mică, a intrat într-un un blocaj genetic – un așa-zis „gât de sticlă”,„Efectul „gâtului de sticlă”, wikipedia.org în care diversitatea genetică era foarte scăzută. 

Din acest motiv, diversitatea genetică a non-africanilor ar fi fost mai mică decât a africanilor, pentru că populația inițială din care se trag toți non-africanii era mai mică decât grupul care a rămas în Africa. Cel puțin așa zicea teoria. Dar, din nou, scheletul din Peștera Muierii pare să sugereze alte evenimente.

„Inițial, am mers pe ideea că atunci când strămoșii noștri au părăsit Africa, acest gât de sticlă a fost motivul pentru diversitatea relativ scăzută a non-africanilor”, adaugă Günther. „De fapt, se pare că evenimente climatice ulterioare (cum ar fi Ultimul Maxim Glaciar) au cauzat lipsa de diversitate. Această nouă teorie se potrivește bine și cu faptul că populațiile antice de vânători-culegători din Africa nu au mai multe tulpini de boli decât populațiile europene.”

Istorie antică

Omenirea a întâmpinat mai multe astfel de blocaje genetice, iar acest gen de studiu poate explica când și cum au avut loc acestea. Conform rezultatelor, se pare că deja acum 30.000 de ani, pe teritoriul României de astăzi erau mai multe populații diferite genetic. Unele s-au împerecheat cu Neanderthali, altele nu. „Au fost mai multe studii interesante în România pe perioada aceasta de timp”, explică Günther. „Spre exemplu, studiul din Peștera cu Oase a demonstrat nu doar că Neanderthalienii trăiau în România, dar și că aceștia s-au amestecat cu strămoșii noștri. Scheletul pe care l-am analizat noi e cu câteva milenii mai recent decât cel din Peștera cu Oase, și nu arată nici o similitudine cu acesta – nici nu pare să conțină prea mult material genetic Neanderthal.”

CITEȘTE ȘI: Regele Peșterii: Micul miriapod care face legea în Peștera Movile

E remarcabil faptul că dovezi genetice găsite în România ajută cercetătorii să înțeleagă mai bine istoria și evoluția migrației umane de acum 30.000 de ani. Dar pentru Günther, studiul e important și dintr-un alt motiv. „Vreau să menționez că acest studiu ne-a învățat multe despre cum se poate extrage ADN din astfel de specimene”, spune el.

„Studiul nostru a analizat un singur individ. Sper ca aceste metode să fie folosite și pe viitor, pentru a confirma și a rafina observațiile pe care le-am făcut noi aici”, încheie Günther.



Text de:

Andrei Mihai

Geofizician ziua, jurnalist de știință noaptea. Adoră o poveste bună. Pasionat de natură, știință, uneori și de oameni.

TEHNOLOGIE|STUDIU

Românii s-au întors la birou. Ce spun datele de mobilitate despre obiceiurile din pandemie?

De
Românii au mers în parcuri mai mult decât înainte de pandemie și par să fi evitat transportul în comun.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE OF FOOD

Insectele vor intra în meniul europenilor

De
O decizie recentă a Comisiei Europene introduce insectele pe lista produselor alimentare. Dacă alte culturi le folosesc de mult, pentru europeni acest lucru e inedit și oarecum controversat.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE OF SPORT

Cum ajung fotbaliștii să fie îngenuncheați de accidentări? 

De
În lumea dură a celui mai popular sport din lume, un singur pas greșit poate încheia cariera unui atlet. 
SOCIETATE|STUDIU

Numărul lui Dunbar: de ce teoria mea că oamenii pot menține doar 150 de prietenii a rezistat la 30 de ani de examinări

De
Acum trei decenii, Robin Dunbar a arătat că cercul de prieteni al unei persoane e de circa 150 de oameni. O lucrare recentă arată că ipoteza ar fi greșită, însă Dunbar demonstrează că cercetătorii au făcut o eroare de calcul elementară.