Cercetare românească (03.23). Un asteroid descoperit de cercetători români a salutat Pământul din mers14 min read

La adăpost de bolizii spațiali care șuieră pe lângă urechile planetei, echipele de cercetare din România și-au folosit expertiza pentru a asigura un viitor mai verde: lucrează la soluții pentru mobilitate urbană în Cluj, oferă servicii de consultanță în domeniul energiei în Timișoara și salvează lacurile infestate de alge.

Pe 25 martie 2023, un asteroid a trecut prin apropierea Pământului, la o distanță de 170.000 de kilometri. Asteroidul a fost descoperit de astronomii români„Un asteroid descoperit de astronomii români va trece pe lângă  Pământ pe 25 martie 2023”, planet.astro.ro în cadrul unui proiect al Institutului Astronomic al Academiei Române și al Universității din Craiova, cu ajutorul unor tehnologii avansate de procesare a imaginilor. 

Din cauza dimensiunilor sale, de 40-100 de metri, strălucirea asteroidului a fost foarte slabă, iar detecția sa a fost posibilă numai prin utilizarea unui telescop cu apertură mare. Asteroidul a primit denumirea temporară 2023 DZ2 și, în timpul scurt în care a trecut pe lângă Pământ, a fost observabil și prin telescoapele astronomilor amatori.

Animație realizata din seria de imagini pe care a fost descoperit obiectul. Foto: ParaSOL

Asteroidul a fost descoperit pe 28 februarie 2023, iar datele au fost trimise către Minor Planet Center, care a anunțat denumirea temporară a noului obiect și o orbită preliminară. Ulterior, diferite observatoare din întreaga lume au monitorizat evoluția asteroidului și evaluarea pericolului pentru Pământ. Măsurătorile efectuate au permis determinarea orbitei asteroidului și estimarea dimensiunii sale.

CITEȘTE ȘI: Cum poate fi evitat impactul unui asteroid cu Pământul? 

Craniu de bărbat și unelte de piatră din Germania, datate cu 7.000 de ani în urmă, folosite în cadrul studiului. Sursă: uni-tuebingen.de. Copyright: Volker Minkus

Istoria antică a Europei, descifrată în ADN vechi

Profesorul Dan Grigorescu, directorul științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, a participat la un studiu internațional, care a identificat cel puțin opt populații de europeni timpurii necunoscute anterior. Echipa de cercetare a analizat genomurile a 356 de vânători-culegători preistorici din diferite culturi arheologice și din diferite regiuni ale Europei și Asiei Centrale.

Cercetarea, publicată în revista Nature,“Palaeogenomics of Upper Palaeolithic to Neolithic European hunter-gatherers”, nature.com a relevat faptul că, în ciuda faptului că împărtășesc trăsături culturale comune, populațiile Gravettiene din vestul, sudul și estul Europei Europei nu erau amestecate între ele, ci erau genetic diferite. Populațiile Gravettiene sunt grupuri de vânătorii-culegătorii și sunt cunoscute pentru utilizarea instrumentelor mici de piatră în fabricarea uneltelor și armelor. 

Clima pare a fi avut un rol semnificativ în migrația oamenilor preistorici prin Europa.  În timpul ultimei Ere Glaciare, unele populații au căutat adăpost în regiuni cu condiții climatice mai favorabile, cum ar fi sud-vestul Europei, în timp ce altele s-au confruntat cu extincția. Populațiile din sud-vestul Europei (Franța și peninsula iberică de astăzi) au rămas în sud-vestul Europei în timpul celei mai reci perioade a ultimei ere glaciare (între 25.000 și 19.000 de ani în urmă) și s-au extins mai târziu spre nord-est în restul Europei.

Orașe sustenabile cu ajutorul științei

Cercetătorii de la Universitatea Tehnică din Cluj vor dezvolta„UTCN este factor activ în cadrul proiectului NetZeRoCities, un demers de anvergură europeană la nivelul transformărilor urbane”, utcluj.ro instrumente pentru monitorizarea și evaluarea impactului asupra economiilor de energie și a reducerii emisiilor de CO₂ în cadrul unui proiect european de mediu. Comisia Europeană a selectat Clujul ca oraș pilot în programul NetZeroCities, care va permite orașelor să experimenteze noi modalități de decarbonizare rapidă în cadrul programului de doi ani. 

Universitatea românească este reprezentată de două centre de cercetare, care se concentrează pe cercetarea multidisciplinară în integrarea surselor regenerabile de energie, servicii energetice distribuite și eficiență energetică. Cercetătorii vor fi, de asemenea, implicați în realizarea unui „cartier pilot”. Ei vor crea coridoare alternative de mobilitate pentru biciclete, biciclete electrice și scutere electrice, care vor fi adăugate la flota existentă de autobuze electrice și cu pile de combustie cu hidrogen. Echipa va utiliza soluții de monitorizare a emisiilor de CO₂ pentru a valida soluțiile propuse și pentru a le implementa pe întregul teritoriu al municipiului.

O altă universitate, Universitatea Politehnica din Timișoara, intră pe piața de energie din România ca „Societate Prestatoare de Servicii Energetice pentru Localități”,„UPT, societate prestatoare de servicii energetice pentru localități, și-a prezentat oferta”, upt.ro oferind servicii de consultanță privind componente științifice, atragere de resurse și management de proiecte pentru decidenții din consiliile locale și județene, regiunile autonome și alte organizații relevante. În cadrul unui eveniment de lansare din luna martie, Universitatea și-a prezentat oferta potențialilor beneficiari din partea de vest a țării.

Ajutor științific pentru lacurile invadate de alge

Un proiect lansat de Universitatea Ovidius din Constanța își propune să restaureze lacurile de apă dulce și apele costiere afectate de eutrofizare.„Universitatea Ovidius din Constanța a organizat lansarea Proiectului Act4D-Eutrophication”, univ-ovidius.ro Această problemă apare atunci când apa conține o cantitate excesivă de nutrienți, precum azot și fosfor, ceea ce determină creșterea rapidă a algelor ce acoperă suprafața apei, împiedicând astfel lumina și oxigenul să ajungă la plantele și animalele subacvatice. Proiectul Act4D-Eutrophication își propune să definească și să valideze metodologii și proceduri de monitorizare a schimbărilor climatice, în colaborare cu comunitățile locale, pentru a implementa măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice și protejarea biodiversității în lacurile cu apă dulce din România și pe litoralul Mării Negre.

Algele foarte vechi însă le-au fost folositoare în analize cercetătorilor de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În colaborare cu cercetători din Spania și Turcia, aceștia au descoperit fosile de plante care sugerează că în urmă cu aproximativ 30 de milioane de ani, exista un estuar pe teritoriul județului Cluj.

Aceste fosile de carofite – un tip de organisme de mare care includ algele brune, roșii și verzi – indică faptul că a existat un curs de apă care sosea în zonă dinspre Munții Gilăului și se revărsa într-o mare, sub forma unui estuar. Într-un comunicat de presă,„Estuar de 28 – 30 de milioane de ani, descoperit pe teritoriul județului Cluj”, ubb.ro studentul doctorand Marian Bordeianu de la Universitatea Babeș-Bolyai a declarat că două tipuri de carofite, mai precis Lychnothamnus pinguis var. major și Nitellopsis (T.) merianii au mai fost întâlnite până acum pe teritoriul țării noastre. În schimb, speciile Lychnothamnus pinguis forma pinguis și Lychnothamnus praelangueri sunt descrise pentru prima dată în partea centrală și sud-estică a Europei. Prezența acestor fosile arată că în Oligocenul Inferior, o perioadă în care suprafețe extinse din Transilvania se aflau acoperite de ape marine, în zona Munților Gilău exista un uscat străbătut de ape dulci, cu debite considerabile.

Seismometru în clădirea Universității din Timișoara

Universitatea de Vest din Timișoara a instalat un seismometru funcțional în subsolul unei clădiri didactice, la începutul lunii martie. Acesta a fost integrat în rețeaua mondială Raspberry shake,Platforma Raspberry shake, shakenet.raspberryshake.org care permite monitorizarea evenimentelor seismice în timp real și oferă date despre activitatea seismică. Prin intermediul platformei online puse la dispoziție, utilizatorii pot realiza localizări, schimburi de date și colaborări naționale și internaționale în cadrul rețelei educaționale de monitorizare seismică. Seismometrul UVT, denumit 3D pe harta Timișoarei, se alătură astfel Observatorului Seismologic Timișoara (OST), singurele două sisteme de monitorizare al activităților seismice din zona de Vest a țării. Universitatea de Vest din Timișoara

Tulpinile de SarsCov2 din România de-a lungul timpului. Sursă: nextstrain.org

Bonus: dacă ești curioși să vezi care variantă de SARS-CoV-2 mai este în circulație în România și ce „prieteni” microbieni mai are, platforma interactivă NextstrainNextstrain, nextstrain.org permite urmărirea evoluției mai multor tipuri de viruși în România și în alte regiuni.  

EDIȚIA ANTERIOARĂ: FCercetare românească (01-02.23). Frontierele dacice ale Imperiului Roman, pregătite să intre în patrimoniul UNESCO