Foto: South Agency / Getty Images
Cercetare românească (07.23). Cerșetori în numele științei22 min read
Studențiii s-au îmbrăcați în cerșetori pentru a înțelege stigma socială, un meteorit a fost surprins de rețelele de observație care monitorizează cerul și au fost create nanofilamente ce separă hidrogenul din apă cu ajutorul soarelui – iată câteva din instantaneele lunii iulie în cercetarea românească.
Te-ai deghiza în cerșetor în numele științei? Asta au făcut în luna iulie șapte studenți, care „Experiment social: studenții de la Departamentul de Asistență Socială al UVT, deghizați în persoane care cerșesc, în centrul Aradului”, uvt.ro Studenți la Departamentul de Asistență Socială din cadrul Universității de Vest Timișoara, ei au vrut să înțeleagă cum sunt percepuți și tratați cerșetorii de comunitate.
Ce au descoperit? Că stigma și prejudecățile sunt adesea asociate cu cerșetoria. Studenții au observat că majoritatea trecătorilor evitau contactul vizual și păreau să-i considere pe cerșetori responsabili pentru propria situație. Dar tinerii au găsit și excepții – persoane generoase care le-au oferit mâncare, bani sau chiar câteva minute de conversație. Rezultatele vor fi prelucrate statistic și vor face obiectul unui raport de cercetare ce va fi folosit pentru a îmbunătăți politicile sociale.
Soluțiile pentru astfel de probleme sociale vin deseori din partea sectorului ONG, dar aceste organizații au probleme mari cauza finanțărilor incerte, „Evaluarea sustenabilității OSC-urilor și impactul amenințărilor externe”, crpe.ro realizată de Centrul Român de Politici Europene. Studiul a vizat țări atât din UE, cât și din afara spațiului comunitar. Una dintre concluziile principale a fost faptul că instabilitatea finanțării limitează activitățile pe care le pot desfășura pe termen lung ONG-urile. Unele linii de finanțare sunt extrem de birocratice, iar presiunile politice cresc, în special în democrațiile slabe precum Ungaria și România. În ceea ce privește România, autorii studiului menționează că „Presiunile politice, legislația de inspirație rusească și atacurile deliberate împotriva ONG-urilor sunt în creștere. Deocamdată, factorii de decizie au oprit o serie de legi care împovărează activitățile ONG-urilor, dar amenințarea este reală și, în perspectiva alegerilor din 2024, discursul de instigare la ură și birocrația reglementărilor se adună.”
Meteorit, 11 iulie. Foto: Institutul Astronomic
Un meteorit impresionant observat deasupra României
Dacă locuiești în sudul României, poate ai avut norocul să vezi, pe 11 iulie, un meteorit foarte luminos trecând pe cer în timpul amurgului. Însoțit de un zgomot puternic, tipic pentru obiectele care se deplasează cu viteze supersonice, acest meteorit a ars complet în atmosferă. Evenimentul a fost înregistrat și de cercetătorii români, care au folosit „Bright fireball observed in southern Romania”, astro.ro Imaginile înregistrate la Obârșia Nouă, în județul Olt și nu numai, au oferit de date prețioase cercetătorilor de la Institutul Astronomic al Academiei Române. Analiza traiectoriei și luminozității meteoritului le va permite să calculeze mai bine altitudinea de ardere, fragmentarea și locul probabil de cădere a meteoriților la sol.
Foto: Drexel University
Acest material transformă apa în combustibil cu ajutorul soarelui
Cercetătorii de la Institutul Național de Fizica Materialelor au contribuit la descoperirea unui „Drexel’s Titanium Oxide Material Lets Sunlight Drive Green Hydrogen Production”, drexel.edu În cadrul unei colaborări internaționale, oamenii de știință români au ajutat la crearea unui nanofilament pe bază de oxid de titan care poate separa eficient hidrogenul din apă folosind energia solară.
Nanofilamentele sunt fibre extrem de subțiri care, datorită structurii lor, pot accelera reacții chimice ce au loc la suprafață atunci când sunt expuse la lumină – un proces numit fotocataliză. Materialul descoperit are o activitate fotocatalitică de zece ori mai mare decât alte substanțe studiate anterior în acest scop. În plus, nanofilamentul de oxid de titan rămâne stabil în apă timp de peste 180 de zile, ceea ce îl face o opțiune viabilă din punct de vedere tehnologic și comercial. la reducerea emisiilor de carbon. Cercetătorii au format un start-up și intenționează să optimizeze și să comercializeze tehnologia.
Interfețe creier-mașină pentru proteze avansate
Oamenii de știință de la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Microtehnologie din București „Institutul Național pentru Microtehnologie din București conduce un consorțiu european pentru dezvoltarea unei noi generații de interfețe neuronale implantabile”, imt.ro Ei au obținut finanțare printr-un program cofinanțat de Uniunea Europeană pentru a crea noi interfețe creier-mașină. Aceste dispozitive implantabile inovatoare le vor permite celor cu amputații sau cu paralizie să își recapete abilitățile motrice și senzoriale cu ajutorul exoscheletelor sau al protezelor externe.
Sistemul este unul bidirecțional: pe de o parte, semnalele neuronale de la nervii pacienților sunt traduse în mișcări ale protezelor. Pe de altă parte, senzorii de pe echipament trimit semnale înapoi către sistemul implantabil, generând senzații pentru pacient. „Proiectul NerveRepack a fost creat pentru a răspunde unei nevoi stringente de a sprijini persoanele cu leziuni severe ale nervilor, care le afectează membrul superior sau inferior”, a spus dr. Carmen Moldovan, coordonatorul proiectului. „Aceste persoane suferă amputații sau paralizii, iar abilitățile lor de a se mișca, de a lucra, de a se îngriji sunt grav diminuate sau pierdute. NerveRepack va avea un impact semnificativ asupra calității vieții și sănătății oamenilor”
Foto: Daniel Mîrlea / Conservation Carpathia
Studiu ADN pentru monitorizarea cerbilor
Fundația Carpathia continuă un proiect ambițios de monitorizare genetică a populației de cerbi din România. Ei au început să colecteze probe de ADN de la cerbi și au raportat recent că au reușit să strângă 26 de mostre, cu un obiectiv de a ajunge la 400-600 până la finalul anului 2024. „Raport de teren Iunie 2023”, carpathia.org
CITEȘTE ȘI: Cum a ajuns România să trimită râși la export? Interviu cu biologul Ruben Iosif
Dacă vei citi raportul Fundației, vei afla în detaliu și ce se ascunde în spatele sintagmei „colectare de ADN de la cerbi”. Pe scurt, echipa de cercetare caută în păduri excremente proaspete ale animalelor. Probele cele mai utile sunt cele nu mai vechi de cinci zile, care au o culoare verzuie, o suprafață lucioasă și un aspect proaspăt, fără urme de mucegai sau descompunere. Dacă găsesc excremente ce par a fi stat mult timp la soare sau au fost spălate de ploaie, ei aleg materialul din porțiunile mai ferite și nealterate. Aceste probe ADN sunt ulterior analizate în laborator, permițând monitorizarea evoluției populației de cerbi.
O misiune la fel de complicată au și oamenii de știință de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Marine GeoEcoMar, implicați în monitorizarea calității apei – mai precis a salinității apei din Marea Neagră. Ei fac parte dintr-un proiect european, EuroGO-SHIP, coordonat de agenția britanică UK Research and Innovation, al cărui scop este de îmbunătățire a măsurătorilor hidrografice și oceanografice. „Observaţii în Marea Neagră de pe vapor prin proiectul european EuroGO-Ship. Salinitatea apei, măsurată într-un exerciţiu de pregătire pilot de la bordul navei GeoEcoMar Mare Nigrum”, geoecomar.ro cercetătorii români au făcut un exercițiu pilot de testare a unui dispozitiv salinometru, pe nava Mare Nigrum, care măsoară salinitatea apei din Marea Neagră. Observațiile hidrografice de pe navele de cercetare implică tehnici complexe de colectare a probelor de apă de la diferite adâncimi, pentru a evalua starea mediului marin. Acestea reprezintă una dintre cele mai vechi tradiții ale cercetării marine și stau la baza înțelegerii ecosistemelor acvatice. Datele oferă informații esențiale pentru rapoartele IPCC privind schimbările climatice și pentru reglementările UE referitoare la protecția mediului marin.
O altă problemă determinată de schimbările climatice este creșterea nivelului mării, iar România nu este scutită de ea, „De ce, când și cum crește nivelul mărilor și cum ne afectează?”, infoclima.ro Pe termen lung, nivelul Mării Negre are o tendință de creștere, însă într-un ritm ceva mai redus decât media globală: 1,54 mm pe an față de o medie globală de 3,5 mm pe an, în ultimele trei decenii. Marea Neagră are o dinamică diferită, fiind un bazin semi-închis ce comunică cu Marea Mediterană și apoi cu Oceanul Planetar. Aici, nivelul este influențat puternic de factori locali precum debitul Dunării și al altor râuri ce se varsă în ea, presiunea atmosferică sau evaporarea. De aceea, Marea Neagră prezintă variații mult mai pronunțate ale nivelului, de până la +/-10 cm în doar câțiva ani.
Pe planetă, nivelul oceanelor a crescut cu circa 10 cm în ultimele trei decenii din cauza schimbărilor climatice, mai relevă analiza. Această creștere aparent mică reprezintă un volum imens, de aproximativ 36 de catralioane de litri de apă suplimentară în Oceanul Planetar. Fenomenul are un impact major asupra zonelor de coastă, zone cu o concentrație foarte mare de populație și centre economice puternice. Pentru a face față acestei probleme globale, metropole precum New York, Manila sau Veneția sunt nevoite să adopte planuri complexe de adaptare și protecție a zonelor de litoral.
Platformă pentru viitorul Smart City
Detalii pe citicluster.upb.ro Clusterul CITI, o platformă menită să reunească organizații din mediul academic și privat pentru a dezvolta în comun soluții inteligente dedicate orașelor smart. Companiile care aderă la acest cluster vor beneficia de oportunități de afaceri și parteneriate, acces la cele mai noi cercetări și la surse de finanțare europeană.
Între timp, municipiul Focșani a făcut deja pași importanți în a deveni un oraș inteligent, fiind unul fost unul dintre cele patru orașe secundare implicate în proiectul european IRIS, „Integrated and Replicable Solutions for Co-Creation in Sustainable Cities”, cordis.europa.eu Proiectul IRIS a demonstrat aproximativ 60 de soluții integrate de tip „smart city” în trei metropole europene și le-a oferit și altor patru orașe posibilitatea de a le replica adaptat nevoilor locale. Soluțiile au inclus clădiri inteligente, mobilitate electrică, energie regenerabilă, stocare de energie și implicarea cetățenilor. Pentru adaptarea soluțiilor la specificul local, un rol important l-a avut implicarea activă a comunității. Prin informare, consultare și inițiative de tip smart city, cetățenii au devenit mai conștienți de importanța unui oraș durabil și au sprijinit activ aceste schimbări. Focșaniul va adopta câteva dintre soluțiile implementate de cele trei orașe principale: Utrecht (Olanda), Göteborg (Suedia) și Nisa (Franța).
România va putea urmări mai ușor infracțiunile din domeniul cibernetic, cu ajutorul unei platforme informaționale europene, „High-tech tools leveraged to fight crime”, cordis.europa.eu Platforma, realizată în proiectul european de cercetare INSPECTr, integrează și analizează eficient date referitoare la infracțiuni comise prin intermediul internetului și care implică mai multe țări și jurisdicții. Platforma digitală accesibilă instituțiilor de ordine va ajuta la combaterea amenințării tot mai mari a criminalității online transfrontaliere. Datele sunt prelucrate cu ajutorul unor tehnici avansate de tip Big Data și învățare automată.
Platforma a fost creată în strânsă colaborare cu organizațiile de poliție, fiind ușor de utilizat și având costuri reduse. Soluția tehnică a avut în vedere respectarea legislației europene referitoare la protecția datelor și drepturile omului, fiind supervizată de un consiliu etic și unul de securitate, astfel încât să fie prevenite utilizări abuzive ale sistemului. Totodată, oamenii de știință implicați în realizarea platformei au avut în vedere bias-urile algoritmelor inteligente și au făcut eforturi pentru a le reduce, astfel încât analizele automatizate să fie corecte și neutre.
