Cercetare românească (09.23) Cum stă omenirea cu moralitatea online?12 min read

Jumătate dintre tinerii europeni au comis o infracțiune online, România prinde Europa din urmă la risipa alimentară, injecțiile ar putea deveni un vis îndepărtat, iar un robot ar putea fi sprijin de încredere la bătrânețe – iată câteva exemple din cercetarea românească în luna septembrie.

Universitatea din București a obținut o finanțare de 1,5 milioane de euro pentru a investiga identitățile digitale și comportamentul moral al celor care acționează în spatele avatarurilor. Proiectul„Avatar agency. Moral responsibility at the intersection of individual, collective, and artificial social entities in emergent avatar communities” (avataResponsibility), ccea.ro se va concentra pe întrebări precum „Suntem mai mult sau mai puțin responsabili moral atunci când acționăm prin intermediul avatarurilor?” sau „Ce criterii etice putem aplica pentru evaluarea efectelor produse de avataruri dotate cu inteligență artificială?”. Experții vor investiga aceste dileme cu instrumente inspirate din filosofia clasică, dar și cu abordări mai noi, bazate pe date. 

Cercetătorii, coordonați de lectorul Mihaela Constantinescu de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Universității din București, abordează acest subiect în contextul în care granițele dintre lumea fizică și cea digitală – realitate virtuală sau realitate augmentată – să devină tot mai estompate. Astfel, avatarurile vor fi din ce în ce mai utilizate, nu doar pentru socializare, ci și în mediul profesional. Cu toate acestea, rămâne neclar cum vor afecta comportamentul moral la nivel individual și de societate.

Un potențial indiciu al felului în care oamenii se comportă în mediul digital este oferit de o cercetare europeană la care a participat și compania românească Software Imagination & Vision. Potrivit acesteia, aproape jumătate dintre tinerii europeni recunosc că au comis deja o infracțiune online.

Un proiect finanțat de UE, numit CC-DRIVER,„Understanding what drives cybercriminal behaviours”, cordis.europa.eu a investigat factorii tehnici și umani care determină tinerii să se angajeze în activități de criminalitate cibernetică. Cercetătorii au realizat un sondaj la care au participat 8.000 de tineri din opt țări europene. Rezultatele au arătat că 46% dintre respondenți au recunoscut că au comis deja o infracțiune cibernetică. De asemenea, cercetătorii au dezvoltat un chestionar online pentru a evalua vulnerabilitatea tinerilor la criminalitatea cibernetică. 

Foto: Dontstop / Getty Images

Risipa alimentară din România, aproape de media europeană

Un studiu al Institutului pentru Bioresurse Alimentare„Risipa alimentară – Studiu de cercetare”, bioresurse.ro indică faptul că risipa alimentară din România a ajuns la 20%, aproape de media europeană. Studiul a cuprins peste 800 de firme din lanțul agroalimentar, cu o cifră de afaceri de peste 30 de miliarde de lei. Consumatorii casnici sunt responsabili de aproape 41% din totalul risipei alimentare. Printre cauzele principale identificate se numără tehnologiile învechite în agricultură, managementul defectuos în industria alimentară și erorile de manipulare în distribuție.

Pentru reducerea risipei, studiul recomandă intensificarea comunicării publice, programe de retehnologizare în toate verigile lanțului agroalimentar și implementarea unui management sustenabil la nivel de firmă.

Același institut de cercetare„Nivelul de acrilamidă al produselor alimentare pe bază de cereale comercializate pe piața din România”, bioresurse.ro trage un semnal de alarmă în legătură cu nivelurile periculoase de acrilamidă, o substanță cancerigenă din produsele de panificație și patiserie. Cercetătorii au analizat 95 de produse alimentare din România bazate pe cereale și au descoperit că unele dintre ele, cum ar fi biscuiții și pâinea făcută din făină diferită de cea de grâu, depășesc limitele maxime de acrilamidă permise de Uniunea Europeană. Acrilamida este o substanță care se formează când alimentele sunt coapte la temperaturi ridicate și este considerată a avea potențial cancerigen pentru oameni.

Poluare pe lacul Bicaz. Sursă: Infoclima.ro

Poluarea cu plastic, o problemă în România

Un studiu realizat la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați„Eco-impact: Dunărea a adus aproape 100 de tone de plastic în România mindcraftstories.ro arată că peste 100 de tone de plastic sunt aduse anual de apele Dunării în România, cu un impact major asupra ecosistemului.

Rezultatele studiului, efectuat de Centrul de Cercetare REXDAN, indică faptul că anual, sectorul românesc al Dunării transportă în medie 48,5 tone de microplastic – bucăți foarte mici – și 48 tone de macroplastic. Cele mai mari cantități de deșeuri plastice au fost înregistrate în zona Moldova Veche, la intrarea fluviului în țară. Polietilena și polipropilena au fost identificate ca principalele tipuri de plastic găsite în probele analizate. Cercetătorii au precizat că studiul reprezintă cel mai extins efort de monitorizare a poluării cu plastic din România, fiind efectuat pe parcursul a cinci etape diferite, între 2022-2023.

Poluarea râurilor cu plastic este o problemă majoră în România, cauzată în principal de lipsa infrastructurii de canalizare și epurare a apelor uzate, confirmă și o analiză Infoclima recentă.„Radiografia poluării râurilor din România”, infoclima.ro Majoritatea râurilor din țară conțin microplastice, pesticide și substanțe chimice periculoase. Gropile de gunoi amplasate lângă cursuri de apă cauzează deversări masive de deșeuri în timpul viiturilor. Există totuși câteva modalități eficiente de a curăța și proteja apele, precum folosirea barierelor plutitoare, a ambarcațiunilor controlate prin telecomandă și a aplicațiilor digitale.

Adio, injecții!

Cercetătorii de la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației au obținut trei tipuri de hidrogel care pot fi folosite pentru eliberarea medicamentelor în organism.„Synthesis, Physicochemical Characteristics, and Biocompatibility of Multi-Component Collagen-Based Hydrogels Developed by E-Beam Irradiation”, mdpi.com 

Hidrogelurile sunt materiale care absorb și rețin o cantitate mare de apă sau de alte lichide, astfel încât pot fi folosite în domeniul medical pentru a elibera treptat medicamentele în organism. Hidrogelurile obținute de cercetători sunt transparente, au o structură elastică și prezintă pori, ceea ce le face potrivite pentru a transporta medicamente.

Cele trei hidrogeluri au fost sintetizate prin expunerea la radiații electromagnetice care au determinat formarea de legături chimice între componentele polimerice – structuri chimice lungi, formate din lanțuri de molecule simple. La teste, hidrogelurile au putut absorbi apa, au fost stabile în medii cu pH diferit, iar structura lor a fost poroasă și favorabilă pentru eliberarea controlată a unor substanțe. Studiile biologice in vitro au demonstrat că aceste hidrogeluri nu sunt toxice, ceea ce înseamnă că pot fi folosite cu succes pentru eliberarea medicamentului în organism.

Un robot pentru persoane cu mobilitate redusă

Cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică și Tehnica Măsurării vor dezvolta un robot mobil autonom, bazat pe inteligență artificială, pentru a veni în sprijinul persoanelor cu dizabilități fizice. 

Utilizatorii săi vor putea interacționa cu ușurință, dându-i comenzi prin gesturi sau voce. Robotul este proiectat să funcționeze autonom în spații interioare, unde va ajuta persoanele cu mobilitate redusă la o varietate de sarcini, de la aducerea obiectelor la facilitarea comunicării. Prin integrarea tehnologiilor de procesare a limbajului natural, recunoaștere vocală și vizuală, cercetătorii urmăresc să ofere o experiență intuitivă de control al robotului.Newsletter-ul „In house”, mcid.gov.ro