Cercetarea românească în mai: România și spațiul11 min read

România va duce pe lună un echipament care să ajute la localizare, dar primul satelit românesc funcțional, unul care ar urma să monitorizeze defrișările, are nevoie de donații. Luna mai a adus și iubitorilor de inteligență artificială o supriză: un model open-source specializat pe limba română.

NASA ți-a arătat recent cum se văd lanurile de rapiță din satelit,// „Golden Fields in Romania”, nasa.gov // dar dacă vrei să afli cum s-ar vedea și dintr-un satelit românesc, poți contribui la finanțarea lui. Satelitul românesc ROSPIN-SAT-1 va monitoriza defrișările și împăduririle din România, iar echipa care îl construiește a decis să își completeze fondurile necesare cu donații publice.// Detalii pe rospin.org // 

Satelitul este dezvoltat împreună cu Agenția Spațială Europeană de peste cinci ani și a primit deja 100.000 de lei de la Ministerul Cercetării pentru unele echipamente esențiale. Dar pentru finalizare are nevoie de încă 150.000 de euro, mai ales pentru camera specială care va realiza efectiv misiunea de monitorizare a pădurilor, furnizând imagini din spațiu. 

Pe lângă rolul lui de monitorizare, satelitul va avea și rol educațional, pentru că este o platformă open source prin intermediul căreia elevii și studenții pasionați pot învăța mai multe despre misiunile spațiale. 

Foto: cds.ro

Un înlocuitor de GPS pe Lună

După ce au anunțat pe 1 martie că vor colabora pentru viitoare misiuni lunare, ispace Europe și compania clujeană Control Data Systems SRL (CDS) au semnat în luna mai un acord pentru a transporta echipamente pe Lună. Aceasta este prima contribuție românească la o misiune lunară și prevede integrarea tehnologiei CDS în landerul lunar APEX 1.0, programat pentru 2026, pentru a testa tehnologia de localizare pe suprafața lunară.

Echipamentul pe care CDS îl trimite pe Lună este un sistem avansat de determinare a locației. Deoarece pe Lună nu există un sistem GPS ca pe Pământ, sistemul folosește o bandă foarte largă de frecvențe pentru a determina poziții foarte precise și a fost dezvoltat special pentru aplicații spațiale. În cadrul misiunii, un rover lunar va transporta acest echipament pe suprafața Lunii pentru a testa cât de bine funcționează tehnologia de localizare în condițiile lunare.// „Comunicat de presă”, cds.ro //

Model de limbaj specializat în limba română

O echipă formată din cercetători români de la Universitatea din București și Universitatea Politehnica București a creat primul model de inteligență artificială dedicat exclusiv limbii române. Până acum, cele mai multe modele precum ChatGPT erau antrenate doar pe limba engleză, ceea ce limita performanțele pentru limbi precum româna. Variantele românești sunt rafinate după modelele open-source Llama2 și Mistral și pot fi folosite, deocamdată, doar de dezvoltatori, pentru a crea chatboți fluenți în limba română.// „O echipă de cercetători români din care fac parte și specialiști ai Universității din București a creat primul model dedicat limbii române pentru inteligența artificială de tip ChatGPT”, unibuc.ro //

Algoritmii inteligenți vor fi folosiți în România și în investigarea mai eficientă a cazurilor de abuz sexual asupra copiilor online, în urma unui proiect de cercetare european. Proiectul Grace// „Enhancing law enforcement’s ability to fight online child sexual abuse”, cordis.europa.eu // a dezvoltat noi tehnologii și un mediu IT pentru a sprijini anchetele autorităților și a le ajuta să facă față numărului tot mai mare de cazuri. Echipele de cercetare au evaluat peste 20 de tehnologii inovatoare și le-au ales pe cele care dau cele mai bune rezultate. 

Platforma creată include un sistem pentru gestionarea cazurilor, o soluție de stocare sigură a datelor și instrumente eficiente de căutare și prioritizare a cazurilor. Printre acestea se numără un instrument care face mai ușoară comunicarea între diferite autorități, un sistem care ajută la actualizarea continuă a datelor și un alt sistem care permite agențiilor să colaboreze la îmbunătățirea algoritmilor de inteligență artificială folosiți, dar fără să partajeze și datele confidențiale. Platforma este deja folosită de Europol și autorități din opt state membre.

Foto: Adrian Grancea / WWF-România

Zimbrii sălbatici din România ajută la depoluare

Un studiu al Universității Yale, care încă nu a fost evaluat de comunitatea științifică, arată// „Rewiring the Carbon Cycle: A Theoretical Framework for Animal-Driven Ecosystem Carbon Sequestration”, wiley.com // că zimbrii europeni reintroduși în Munții Țarcu din România în 2014 ar putea juca un rol important în reducerea schimbărilor climatice. Specia aproape dispăruse din România în urmă cu 200 de ani, dar acum numărul lor a ajuns la 170 de exemplare, una dintre cele mai mari turme sălbatice din Europa. 

CITEȘTE ȘI: Dusă la zimbri 

Cercetătorii au dezvoltat un model matematic pentru estimarea impactului pozitiv al bizonilor asupra captării carbonului. Conform acestuia, cei 170 de zimbri ajută la captarea a 54.000 tone suplimentare de dioxid de carbon pe an, echivalentul a 84.000 mașini medii care funcționează cu benzină. Zimbrii ajută diminuează dioxidul de carbon prin pășunat uniform, fertilizarea și compactarea solului. Rezultatele arată că aceste acțiuni de resălbăticire – reintroducerea animalelor sălbatice în mediu – are un potențial ridicat de a combate schimbările climatice.

Românii au devenit mai puțin afaceriști

Pandemia a descurajat apetitul pentru afaceri al românilor, arată un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Cercetarea// „Cercetătorii UBB au analizat impactul pandemiei de COVID-19 asupra intenției antreprenoriale în România”, ubbcluj,ro // a încercat să rezolve problema lipsei unor modele standard în identificarea factorilor care influențează alegerea unei cariere antreprenoriale, precum și să găsească modalități de relansare economică prin antreprenoriat în contextul crizei sanitare. 

Cercetarea a aplicat mai multe modele teoretice și empirice pentru a înțelege factorii care determină intenția antreprenorială. Rezultatele arată că atitudinea pozitivă față de antreprenoriat, percepția de fezabilitate și dezirabilitate, încrederea în propriile forțe și eficacitatea colectivă au un rol esențial în succesul în afaceri.