Tim de Waele/Getty Images

Ciclism: Câte grade are o pantă?

De Mihai Ghiduc 06.07.2021

Anul acesta, câștigătorul Turului Franței ar putea fi decis pe pantele de 7,5% ale Mont Ventoux. Dar ce înseamnă asta în grade, întreabă iubitorii ciclismului? 

Mai de fiecare dată când, într-un tur major de ciclism, se ajunge pe o cățărare, aud întrebarea: „Dar câte grade are o pantă de 10%?” E de înțeles. Ciclismul e un sport în care dealurile și munții fac adesea diferența în clasamentul general al unei curse pe etape. Pe o cățărare dură, rămân mereu cei mai buni cicliști din lume, însă imaginile televizate nu reușesc să redea cu exactitate dificultatea unei pante, din cauza unghiurilor de filmare și a lipsei unor repere.

De fapt, chiar dacă ești pe traseu și vezi cât de abruptă e o pantă, îți este greu să estimezi care este unghiul sau procentajul. Nu degeaba apar cifre diferite, în funcție de cine face măsurarea și cu ce.

CITEȘTE ȘI: Cum s-a adaptat sportul în pandemie cu ajutorul tehnologiei

De ce pantă și nu unghi?

Până la urmă, întrebarea are sens. Toată lumea a învățat despre unghiuri la școală, toată lumea (ar trebui să) știe cum arată unul de 30°, 45° sau 90° de la geometrie. Nimeni n-a învățat despre pantă, exprimată în procente. De ce se folosește totuși panta?

Panta vine tot din matematică și descrie direcția și înclinația unei drepte. A fost folosită însă în arhitectură, pentru acoperișuri sau scări, și în construcția de drumuri (de unde a ajuns, explicabil, și în ciclism), din motive practice. Spre deosebire de unghi, panta oferă constructorilor câteva informații importante doar privind cifra. De exemplu, o pantă de 8% înseamnă că, la 100 de metri pe orizontală, diferența de nivel crește cu opt metri.

Calculul pare simplu, nu? La o cățărare de doi kilometri (l), care pornește de la 100 de metri altitudine (B) și ajunge la 200 de metri (B), deci diferența de nivel e 100 de metri (h), pantă este de 5%. (Am folosit exemplu ăsta de calcul pentru că l-am auzit la un moment dat într-un comentariu TV, făcut chiar de un ciclist). Doar că nu e chiar așa (dar nici foarte greșit).

Panta este raportul dintre diferența de nivel și proiecția drumului pe planul Pâmântului (înmulțit cu 100, pentru a obține procentul). Cu alte cuvinte, dacă desenezi drumul în cățărare ca un triunghi drept, ciclistul urcă pe ipotenuză (l), în timp ce panta e raportul dintre înălțimea (h) și baza (d) triunghiului. În exemplu de mai sus, baza nu e cunoscută dar, prin amabilitatea lui Pitagora, poate fi calculată. N-o să te plictisesc cu asta, într-un final panta iese de 5,006%, deci, din considerente practice, genul acesta de calcul rapid făcut de cicliști dă o aproximare utilizabilă. 

Pantă cătărare ciclism, ilustrație.

Bine, bine, dar care e unghiul?

Explicațiile de mai sus nu rezolvă problema unghiului. Cum îl calculezi, știind panta? Aici intervine geometria. Raportul dintre înălțime și bază, în cazul unui triunghi, este tangenta unghiului de calculat. Prin urmare, tot ce trebuie să faci e să calculezi inversul tangentei (sau arctan, în geometrie), adică arctan (5/100). Există tabele, calculatoare electronice și, evident, siteuri„Arctan(x) Calculator”, rapidtables.com care fac asta și care îți vor indica imediat că unghiul unei pante de 5% este de aproximativ 2,86°.

Pentru o vizualizare rapidă, mai jos, găsești poți vedea care e panta (cu roșu) și unghiul (cu negru).

În ciclism, pantele dificile se consideră cele de 10%, ceea ce înseamnă un unghi de (doar) 5,71°. O pantă de 16% are un unghi de 9,09°. Pare ciudat, dar dacă te uiți la unghiuri, lucrurile nu mai par atât de dificile. Adică majoritatea cățărărilor dificile și celebre din lume, de la Alpe d’Huez la Mont Ventoux, ca să mă rezum la Turul Franței, n-au nici măcar 10°? Iată unul dintre motivele pentru care arhitecții (și, în siajul lor, cicliștii) au preferat să folosească panta în locul unghiului, pentru că este mai relevantă pentru dificultatea unui drum în cățărare.

De fapt, e destul de evident din felul în care se calculează panta, că la un unghi de 45° ai avea o pantă de 100%. În realitate, cele mai dificile pante din lume sunt de cel mult 30% (pe porțiuni scurte), adică au un unghi de 16,7°. De fapt, un calcul făcut de Wired„What’s the Steepest Gradient for a Road Bike?”, wired.com arată că unghiul maxim pe care l-ar putea aborda un ciclist, în condiții ideale, ar fi de 38,7° (ceea ce înseamnă o pantă de 80%) și de 24,5° (o pantă de 45%), pe o șosea udă. Doar că cea mai abruptă stradă din lume, Baldwin Street, din Dunedin, Noua Zeelandă,Conform celor de la guinnessworldrecords.com are doar 34,8%, așadar, calculul celor de la Wired nu poate fi testat în condiții reale.

Deci da, dacă te-ai decis să calculezi tangenta, cea mai abruptă pantă din lume are un unghi de 19,19%.

Cele mai abrupte pante din România

Dacă Mont Ventoux, Stelvio sau Angliru sunt făcute celebre de cele trei mari tururi ale ciclismului, pantele din România sunt mai puțin cunoscute. Cu excepția Transfăgărășanului,„Riding the best road in the world: Romania’s Transfagarasan Pass”, cyclist.co.uk urcat anual în Turul Sibiului, dinspre nord, puține cățărări din România sunt abordate de cicliști de la echipe importante. Însă Transfăgărășanul, la fel ca și mai celebrele cățărări din Alpi și Pirinei, e dificil prin lungime, nu neapărat prin pantă (aceasta este de 5,82%, conform unor calcule,„Transfagarasan Climb-north side (5.82%)”, bikemap.net și de 6-7%, conform altora).

Pantele mai scurte sunt mai dificile, iar cea mai celebră este cățărarea Sultanu, din Dâmbovița, care are o pantă medie de 12,4%Conform Strava, strava.com dar cu bucăți de 20% sau 30%.„Sultanul: Cum te înalță Zidul după ce pupi pământul”, biciclistul.ro Alte cățărări dificile sunt străzile C.A. Rosetti din Cluj-Napoca (12%), Bradului din Tg. Mureș (9,6%), Aosta din Sinaia (11%), dar drumuri abrupte pot fi găsite mai peste tot în România. De exemplu, de fiecare dată când mă duc în vizită la ai mei, în Săveni, jud. Botoșani, la ieșirea din oraș stă un deal pe care ai o cățărare de un kilometru, cu pantă de 9,5% și vârf de 14% (și fără curbe). În Belgia, ar fi pe traseul unei clasice din Ardeni, în zonă e celebră doar pentru că trebuie să folosești frâna de mână când o cobori cu mașina.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

TEHNOLOGIE|SCIENCE OF SPORT

Tehnologia atleților paralimpici. Cum funcționează și cât de mult ajută performanța?

De
Fără proteze, scaune cu rotile și alte echipamente ajutătoare, competițiile de la Jocurile Paralimpice ar fi imposibile.
ȘTIINȚĂ|SCI-FACTS

Cele mai periculoase 5 substanțe din lume

De
De origine animală, bacteriană sau sintetică, cele mai toxice substanțe de pe Pământ pot ucide și atunci când sunt administrate în doze invizibile.
ȘTIINȚĂ|SCI-FACTS

10 unități de măsură ciudate care încă sunt folosite

De
Nevoia de a măsura cât mai mulți parametri și fenomene duce la apariția unor unități de măsură complicate sau chiar bizare.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE OF SPORT

Medalii și demență: cât de periculoase sunt comoțiile cerebrale pentru sportivi?

De
Asociate multă vreme doar cu sporturile de luptă, tot mai multe cercetări arată incidențe mari de comoții cerebrale și boli neurodegenerative în alte sporturi de contact