Foto: Ratthanan Thanacharoennat / EyeEm via Getty Images

Dieta pe bază de insecte: ce spun studiile16 min read

De Mădălina Cocea 06.12.2022

Iată care sunt cele mai relevante, citate și reputabile studii științifice care au investigat noua gastronomie bazată pe insecte și cum este privită aceasta în România.

Făina de greiere costă aproximativ 100 de lei kilogramul, are 70% proteine și poate fi amestecată cu făină obișnuită pentru a găti clătite, budinci, supe, pâine sau alte rețete delicioase. Chiar și în magazinele din România găsești astfel de oferte alimentare, în contextul în care Uniunea Europeană acceptă acum trei tipuri de insecte pentru folosirea în alimentație: viermele galben de făină, lăcusta călătoare și greierele de casă.

Pentru a afla dacă o dietă bazată pe insecte poate fi mai benefică pentru sănătate și pentru mediu decât una clasică, am întrebat știința. 

Ilustrație: Matthew Grove & LokFung / Getty Images

Cât de răspândită este dieta pe bază de insecte?

Peste 2000 de specii de insecte sunt consumate de către oameni în întreaga lume. Insectele sunt o mâncare populară în special în țările tropicale, unde sunt apreciate pentru faptul că au un conținut ridicat de grăsimi nesaturate și de minerale precum zinc și fier.„The environmental sustainability of insects as food and feed. A review”, biomedcentral.com

Cele mai populare tipuri de insecte din alimentație sunt gândacii (31%), omidele (18%), furnicile, viespiile și albinele (14%). lăcustele și greierii (13%). Pe lista insectelor care stârnesc apetitul oamenilor se mai află libelule, termitele și muștele. 

În Europa, cele mai răspândite tipuri de insecte alimentare sunt viermele galben de făină și greierii de casă – ambele aprobate acum de Uniunea Europeană ca alimente. Aceste insecte pot fi consumate fie crude, fie gătite: prăjite, coapte sau fierte.„Benefits and food safety concerns associated with consumption of edible insects”, sciencedirect.com 

Sunt insectele mai sănătoase decât carnea obișnuită?

Un studiu publicat în European Journal of Clinical Nutrition„Are edible insects more or less ‘healthy’ than commonly consumed meats? A comparison using two nutrient profiling models developed to combat over- and undernutrition”, nature.com (PDF) a comparat atributele nutritive a șase tipuri de insecte cu cele ale cărnii de porc, vită și pui. Pentru studiu, cercetătorii s-au bazat pe două ghiduri alimentare diferite – unul folosit pe scară largă în Marea Britanie, și unul folosit în Africa. Potrivit modelului britanic, nici una dintre insecte nu reprezintă o opțiune semnificativ mai sățioasă decât carnea de obișnuită. Potrivit modelului african, trei tipuri de insecte – greierii, gărgărița roșie de palmier și viermii de făină au calități nutritive superioare cărnii de vită și pui.

Pentru proteine și pentru grăsimi, cei mai recomandați sunt fluturii, cu un conținut de până la 80% în proteine și până la 50% de grăsimi, în funcție de specie. Gândacii Coleoptera sunt cei mai bogați în carbohidrați, arată o analiză pe 212 tipuri de insecte consumate în Africa.„Nutritional Composition of Edible Insects Consumed in Africa: A Systematic Review”, semanticscholar.org (PDF)

Viermii de făină și greierii, două tipuri de insecte tolerate gastronomic de europeni, au calități nutritive comparabile cu tipurile obișnuite de carne. Cei care mănâncă insecte primesc același conținut de aminoacizi – substanțe care ajută corpul uman să producă proteine, să absoarbă nutrienții și să repare țesuturile – ca atunci când mănâncă soia.„Edible insects contributing to food security?, Agriculture & Food Security”, biomedcentral.com  Dar insectele au și un avantaj nutritiv față de restul cărnurilor, pentru că sunt bogate în în vitamina B12, fier, zinc și fibre.„Potential health benefits of edible insects”, tandfonline.com Astfel, consumul de insecte ar fi putea fi recomandat mai ales prin prisma faptului că aproape un sfert din populația planetei suferă de deficit de fier, iar 17% de deficit de zinc.„Edible insects contributing to food security?”, biomedcentral.com

Trecerea la o alimentație cu insecte protejează planeta?

Impactul creșterii insectelor pentru hrană este greu de urmărit, deocamdată. Pentru a avea un reper, un grup de cercetători a analizat ce impact de mediu are o mică fabrică din Coreea de Sud,„Life cycle assessment of edible insects (Protaetia brevitarsis seulensis larvae) as a future protein and fat source”,ncbi.nlm.nih.gov urmărind 15 indicatori și comparându-i cu date existente despre producția de carne de vită, pui și porc. Unitatea din Coreea de Sud produce, pentru consum alimentar, Protaetia brevitarsis seulensis, un fel de scarabeu maroniu. 

Amprenta de carbon necesară producției unui kilogram de proteine din insecte a fost mai mică decât amprentele de carbon pentru toate celelalte tipuri de carne. Mai mult, creșterea insectelor pentru alimentație a fost benefică pentru mediu, conform a patru din cei 15 indicatori urmăriți. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că insectele au fost hrănite cu resturi de ciuperci și coji de banane, care altfel ar fi fost cauzat probleme ecologice. Carnea tradițională are impact negativ asupra tuturor celor 15 indicatori. 

Cât de gustoase sunt insectele?

 În 2018, 27 de studenți de la un curs de gastronomie din Italia au acceptat să fie legați la ochi în numele științei. Ei au gustat brânză italienească, bucăți uscate de pește, niște greieri, niște viermi de mătase și bucăți de pâine albă. Aproape jumătate dintre ei nu au fost capabili să identifice care dintre cele patru opțiuni erau bazate pe insecte.„Can edible grasshoppers and silkworm pupae be tasted by humans when prevented to see and smell these insects?”, sciencedirect.com

Alt studii„Sensory attributes of edible insects and insect-based foods”, sciencedirect.com au arătat că un burger pe bază de viermi de făină a fost la fel de apreciat ca unul vegetal, că un grup de consumatori de carne de vită din Olanda au strâmbat din nas atunci când carnea s-a amestecat cu 25% conținut de viermi de făină și faptul că în făina obișnuită se poate adăuga făină de furnici până la 5%, fără vreun impact asupra aprecierii gustului, texturii și aromei.

Cât de acceptate sunt produsele alimentare pe bază de insecte în România?

Expresia care descrie cel mai bine atitudinea de acum a europenilor față de preparatele cu insecte este „neofobie alimentară” – teama de mâncăruri noi. Aceasta a fost evidențiată în mai multe studii, inclusiv un prim studiu pe această temă„Consumers’ acceptance of the first novel insect food approved in the European Union: Predictors of yellow mealworm chips consumption”, wiley.com realizat în România, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. 

Cercetătorii au ales la întâmplare câte un oraș din fiecare regiune de dezvoltare a României, apoi câte două magazine – farmacie sau supermarket – în fiecare dintre acestea. Stând la intrarea în magazine au intervievat, în total, 394 de persoane, dar fără să le solicite să guste un produs pe bază de insecte. Spre finalul interviului, cercetătorii le-au arătat persoanelor două imagini: una cu chipsuri reale care conțineau făină pe bază de insecte, și o a doua editată digital pentru a ilustra niște chipsuri fictive în care ar fi vizibile mici părți de insecte. 

Această imagine a fost prezentată consumatorilor români din studiu. În stânga – o imagine reală de chipsuri cu făină pe bază de insecte; în dreapta – o imagine editată digital pentru a ilustra chipsuri fictive în care ar fi vizibile mici părți de insecte. Sursa: Food Science & Nutrition, 10, 846–862

Rezultatele au arătat că disponibilitatea consumatorilor români intervievați de a consuma chipsuri cu viermi galbeni de făină a fost medie, în timp ce disponibilitatea de a încerca alimente noi a avut scoruri ușor peste medie. Dintre cele două variante vizuale prezentate, imaginea reală a chipsurilor cu viermi galbeni de făină a fost primită mult mai favorabil decât a doua – cea care conținea părți vizibile de viermi.

În cadrul unui studiu pe aceeași temă din Ungaria, doar 16% dintre participanți au afirmat că ar fi dispuși să adopte alimente pe bază de insecte pentru a înlocui carnea. Pe participanți nu i-a convins nici faptul că ar fi o dietă mai benefică pentru sănătatea umană. Pentru câțiva dintre ei a contat faptul că impactul consumului de insecte asupra mediului ar fi mai redus decât în cazul cărnii tradiționale.„Readiness to adopt insects in Hungary: A case study”, sciencedirect.com  

Verdictul cercetătorilor: nu încă

În studiile de până acum, consumul de insecte pare a fi mai blând cu mediul decât consumul de carne. Corpul uman s-ar bucura dacă dieta obișnuită ar fi suplimentată cu produse pe bază de insecte, mai ales datorită conținutului ridicat de minerale. Cu toate acestea, preparatele pe bază de insecte rămân o opțiune exotică pentru europeni și pentru români, care este privită cu mult scepticism.



Text de

Mădălina Cocea

„Traduce” știința pe înțelesul publicului și ajută cercetătorii să comunice mai bine cu publicul larg, mediul de afaceri și presă. Povestește de ce și cum face asta pe comunicarestiintifica.ro

ȘTIINȚĂ|STUDIU

Ucigașii tăcuți din Marea Neagră: curenții rip te trag spre ape mai adânci

De
Cercetătorii români sunt uimiți că nimeni nu știe ce sunt curenții rip, deși aceștia ucid pe litoralul românesc în medie 30 de persoane pe an.
ȘTIINȚĂ|FYI

Sci-Memo: Prima exoplanetă confirmată cu telescopul James Webb

De
Cel mai scump instrument spațial din istorie a mai punctat o premieră, confirmând existența unei exoplanete relativ apropiate, de dimensiuni similare Pământului
ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

Urmele unui pod de pe vremea lui Constantin cel Mare, confirmate în Sudul României

De
Cercetarea românească de la finalul lui 2022 s-a ocupat de domeniile sănătății, culturii și culturii de cânepă.
CULTURĂ|SCIENCE OF FOOD

Bobul, leguma care a dispărut din bucătăriile românești

De
Bobul (Vicia Faba) este (aproape) dispărut din rețetele locale, fiind o apariție rară în bucătăriile românilor. Lucrurile n-au stat întotdeauna așa.