Foto: Grupul de Cercetări Costiere / Universitatea București

Ucigașii tăcuți din Marea Neagră: curenții rip te trag spre ape mai adânci15 min read

De Oana Racheleanu 03.02.2023, ultima actualizare: 21.06.2023

Cercetătorii români sunt uimiți că nimeni nu știe ce sunt curenții rip, deși aceștia ucid pe litoralul românesc în medie 30 de persoane pe an.

O fetiță de 10 ani se juca astă vară în apă, pe o saltea gonflabilă. Curenții au purtat salteaua din Vama Veche până în zona graniței cu Bulgaria, de unde copila a fost recuperată de salvamari.

„Salteaua putea fi antrenată din apropierea liniei țărmului către larg de un curent rip, după care să fi fost preluată de circulația longshore din afara liniei de spargere a valurilor”, a spus Florin Tătui, conferențiar și cercetător la Universitatea din București, Facultatea de Geografie, despre posibila cauză a acestui incident.

Atunci când în mare sau în ocean sunt valuri, acestea se sparg la țărm, iar apa se retrage uneori către larg printr-un canal central. Acesta este curentul rip – un curent de suprafață, îngust, foarte puternic, care se formează chiar și când apa ajunge doar până la brâu.

„Ca turist, dacă ești pe plajă, vezi spargeri în stânga și-n dreapta, și vezi o zonă liniștită, unde nu se sparg valurile. Normal că te duci acolo sau îți lași copilul să se joace, că pare apa mai liniștită”, a mai spus Tătui.

Curenții rip se formează perpendicular cu plaja, pot avea între 10 și 20 de metri lățime și se pot îndepărta până la 800 de metri către larg (în România, până la 150 de metri). Apar deseori în zonele mai joase sau în dunele nisipoase aflate pe fundul apei, dar și lângă structurile rigide, ca digurile.

Viteza lor medie este de 0,5 metri pe secundă, dar ating adesea chiar și trei metri pe secundă – mult mai rapid decât un înotător olimpic. Puterea și viteza unui curent rip sunt cu atât mai mari, cu cât valurile sunt mai înalte și mai intense.

„E ca și cum ai înota într-un râu de munte, în amonte”, explică Tătui.

Numele acestor curenți provine de la verbul englezesc „to rip” – a rupe violent și rapid, făcând referire la faptul că ei împart în două modelul general de spargere a valurilor, creând un fel de breșă în cadrul acestora.

Uneori, curentul rip este un canal prin care apa adusă de valuri la mal se retrage. Foto: Grupul de Cercetări Costiere / Universitatea București

Studiul curenților rip de pe litoralul românesc

În fiecare an, pe plajele românești mor în medie 30 de persoane din cauza acestor curenți. Spre comparație, în județul Constanța, au decedat în accidente rutiere 36 de persoane în primul semestru al anului 2021.

De aceea, mai mulți oameni de știință de la Grupul de Cercetări Costiere, de la Universitatea București, conduși de Florin Tătui, au desfășurat proiectul „Evaluarea hazardului reprezentat de curenții rip pe plajele românești ale Mării Negre: Nevoie de acțiune!”.„RORIP Final Scientific Report”, ro-rip.unibuc.ro

Încheiat în noiembrie 2022, este primul studiu de acest tip din România și printre puținele din bazinul Mării Negre. Semnul exclamării de la finalul titlului reprezintă îngrijorarea oamenilor de știință față de lipsa de cunoștințe asupra acestui pericol în rândul hotelierilor, salvamarilor, autorităților publice, publicului larg, ba chiar și al cercetătorilor.

În cei doi ani, cât a durat proiectul, oamenii de știință au utilizat mai multe tipuri de aparatură de cercetare pentru a determina caracteristicile și comportamentul curenților rip. O baliză fixă a măsurat valurile, alte mini-balize plutitoare (driftere) au fost purtate de apă pentru a analiza traiectoria și viteza de suprafață a curenților, un curentometru tridimensional a arătat viteza și direcția curenților pe verticală, trei senzori de presiune au indicat înălțimea valurilor, un sonar a măsurat topografia submersă, iar un GPS de mare precizie a indicat locația exactă a măsurătorilor. 

Apoi, cercetătorii au utilizat datele colectate pentru a implementa, cu ajutorul unui software specializat, un model matematic care să reproducă și să urmărească evoluția curenților rip în diferite scenarii de morfologie submersă și înălțime și direcție a valurilor. Pentru ca traseul pe care l-ar parcurge un obiect purtat de un curent rip să fie mai ușor de vizualizat de publicul larg, cercetătorii au făcut și un experiment cu vopsea ecologică verde monitorizată cu ajutorul unei drone.

Din 34 de sectoare de plajă analizate (40,3 km), 55% sunt afectate frecvent de dezvoltarea curenților rip. Stațiunile Eforie Nord și Costinești sunt zonele cele mai periculoase. De exemplu, la Eforie Nord sunt zece astfel de curenți într-un kilometru.

Curenții rip în Eforie Nord, 2011 vs 2020. Foto: Grupul de Cercetări Costiere / Universitatea București

O problemă de raportare

La nivel global, numărul total de decese prin înec cauzate de curenți rip este estimat la peste 4.000 anual.„Beach Safety Research”, link.springer.com

Statele Unite înregistrează anual 100 de decese„Estimations of rip current rescues and drowning in the United States”, nhess.copernicus.org din cauza acestor curenți – de două ori mai multe victime decât în cazul atacurilor rechinilor, dar doar de un pic peste trei ori mai mult decât în România, deși au 153.000 kilometri de coastă. În vara lui 2022, Administrația Națională Oceanică și de Atmosferă a lansat un serviciu de prognoză„Nearshore Wave Prediction System”, polar.ncep.noaa.gov care anunță, exact ca un buletin meteo, apariția curenților rip pe plajele americane. Potrivit estimărilor,„Rip current rescues and drowning in the United States”, researchgate.net 80% din salvările anuale pe plajele din Australia și SUA sunt asociate acestor curenți.

Problema cea mai mare pe care o văd cercetătorii români, pentru a reduce numărul deceselor din această cauză, o reprezintă raportarea superficială sau inexistentă a intervențiilor din partea salvamarilor pe cei 193 de kilometri de ieșire la mare.

„Dacă poți să vezi exact ziua și ora când au avut loc cele mai multe intervenții, poți să le corelezi cu datele de val de atunci, poți să vezi cam care sunt condițiile în care apar cel mai des curenții rip, și astfel poți să faci niște predicții pentru viitor”, a mai spus cercetătorul.

Pentru că legea nu reglementează în niciun fel acest aspect, cei mai mulți salvamari fie raportează doar minimum de date, fie nu raportează nimic. Astfel, pentru a identifica exact câte decese au fost provocate de curenții rip, cercetătorii trebuie să colecteze date de la salvamari, de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (SMURD, de exemplu) și de la spitalul unde a fost predată victima.

Grupul de Cercetări Costiere are în plan distribuirea unei broșuri cu informații utile despre curenții rip,„Poți supraviețui unui curent rip”, ro-rip.unibuc.ro colaborarea cu primăriile din stațiuni pentru amplasarea unor panouri informative și realizarea unor chestionare prin care vor verifica abilitățile de înot ale românilor.

Ce faci dacă ești prins într-un curent rip?

Curenții rip se formează la mal, chiar și în apă de 1,5 metri sau mai mică. Însă aceștia nu te vor trage în adânc, ci spre larg. Deci ideal ar fi să te relaxezi și să încerci să faci pluta. Este inutil să înoți perpendicular pe plajă, direct către mal, pentru că viteza curenților e mai mare decât cea pe care o poți dezvolta tu, deci vei fi tras tot mai în larg. Încearcă să înoți paralel cu plaja, pentru a părăsi zona curentului, până când simți că nu mai ești tras spre larg, și abia apoi înoată către mal. Dacă ai nevoie de ajutor, țipă și flutură mâinile pentru a primi asistență.

Ca să identifici de la mal un curent rip, observă dacă există zone înguste cu apă mai închisă la culoare sau tulbure, dar calmă (comparativ cu valurile) – sau, din contră, mai agitată, atunci când nu sunt valuri –, identifică orice diferență de culoare, o dâră de spumă, iarbă de mare sau resturi care se scurg spre mare.

Ca metode de prevenție, înoată într-o zonă unde există salvamar și întreabă-l dacă există curenți rip în zonă. Chiar și așa, examinează marea înainte să intri în apă, indiferent de vreme.



Text de

Oana Racheleanu

Scrie despre mediu și despre oameni care pun lucrurile în mișcare, cum ar fi profesorii cu metode altfel de predare. Pasionată de solution journalism și de Dobrogea, a publicat în presa națională și cea străină. Își cară biroul într-un rucsac, peste tot prin lume.

ȘTIINȚĂ|FYI

Denisovanii, strămoșii oamenilor de azi, au prosperat pe platoul tibetan timp de 160.000 de ani

De
Mii de fragmente osoase găsite într-o peșteră de pe Platoul Tibetan din China oferă o perspectivă rară asupra vieții denisovanilor, verii dispăruți ai neanderthalienilor și ai oamenilor moderni. Aceste descoperiri arată că vânau diverse animale, de la oi la rinoceri lânoși, în această zonă montană.
ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

Cercetarea românească în iunie: Cum devine AI-ul autoritar cu bătrânii

De
Sistemele de inteligență artificială folosite în îngrijirea vârstnicilor ar putea avea o trăsătură neașteptată: ele pot fi excesiv de paternaliste cu aceștia și să le limiteze autonomia. În luna iunie, cercetătorii români au mai investigat folosirea tehnologiilor de AI pentru urmărirea pacienților aflați în recuperare și monitorizarea împăduririlor.
SĂNĂTATE|STUDII

Stresul mental poate cauza afecțiuni cardiace

De
Cercetătorii sprijiniți financiar de UE descoperă legături între stresul mental și afecțiunile fizice, incluziv bolile cardiovasculare.
ȘTIINȚĂ|FYI

Cutremurele majore ar putea fi detectate cu până la 19 zile în avans, prin date de satelit

De
Un studiu de caz bazat pe date de satelit din regiunea cutremurului de 7,8 care a avut loc în Turcia și Siria în 2023 ar putea deschide calea pentru avertizări foarte timpurii ale seismelor majore.