Bosca78/Getty Images

Un circuit integrat românesc este folosit la CERN13 min read

De Mădălina Cocea 03.08.2022

Și alte 6 noutăți din știința românească din prima parte a anului 2022

În această nouă serie de articole, voi trece în revistă lunar cele mai interesante descoperiri ale cercetători români. Pentru că este deja luna august, voi începe cu șapte cercetări interesante din prima parte a anului 2022.

MindcraftStories_1Cel mai mare experiment de fizica particulelor din lume are un circuit integrat românesc

4.900 de bucăți ale unui circuitul integrat gândit pentru o teză de doctorat de la Universitatea Transilvania din Brașov„Contribuție UNITBV la cel mai mare experiment de fizica particulelor din lume”, unitbv.ro sunt folosite la CERN – Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare de la Geneva. Circuitele au fost instalate într-un sistem care primește datele de la detectorul ATLAS. Este previzionat că acestea vor funcționa acolo timp de zece ani.

La CERN sunt studiate particulele fundamentale, constituenții de bază ai materiei. Particulele subatomice sunt ciocnite între ele cu o viteză apropiată de cea a luminii, ceea ce oferă savanților informații prețioase despre cum interacționează particulele între ele și îi ajută să înțeleagă mai bine legile fundamentale ale naturii.

Circuitul integrat ROC pentru experimentul ATLAS de la LHC. Foto: Universitatea Transilvania din Brașo

Cifre Articol MindcraftStories_2 Sistem automat de închidere a gazelor la cutremur

Cercetătorii de la Institutul de Fizica Pământului au realizat un sistem care poate închide automat gazele în cazul unui cutremur major. Cutremurele puternice, precum cele din 1977 sau 1940, pot produce explozii și incendii devastatoare cauzate de scurgerile de gaze naturale din instalațiile de gaz din clădirile avariate. Sistemul „SPEIGN – Sistem complex de prevenire a exploziilor și incendiilor la instalațiile individuale de gaze în urma cutremurelor de pământ”, infp.ro poate proteja clădirile alimentate cu gaze naturale. Acesta măsoară intensitatea locală a cutremurului, iar la atingerea unei valori considerată periculoasă pentru integritatea construcțiilor, transmite un semnal care determină închiderea gazelor prin electrovane.

Proiectul SPEIGN – Sistem complex de prevenire a exploziilor și incendiilor la instalațiile individuale de gaze în urma cutremurelor de pământ. Foto: Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului – INCDFP

CITEȘTE ȘI: „Nu e momentul să vorbim acum despre cutremur”. Dar când?

Cifre Articol MindcraftStories_3Materiale noi create în România

În acest an, mai multe colective de cercetători au anunțat că lucrează la noi tipuri de materiale, cu diverse utilizări: de la stocare de energie până la adeziune mai bună. De exemplu, dopamina – cunoscută nouă mai degrabă ca „hormon al fericirii” – ar putea fi folosită ca adeziv, spun cercetătorii de la Institutul pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (INCDTIM). „InsBioration – un nou proiect European implementat la INCDTIM”, ro.itim-cj.ro Ei se vor folosi de proprietatea unică a dopaminei de a promova aderența dintre diferite materiale.

La același institut se dezvoltă„Articol MarketWatch – Nanotehnologii dezvoltate în INCDTIM transferabile în industrie”, ro.itim-cj.ro o metodă nouă de crearea a unor materiale speciale, bazate pe nanoparticule magnetice și compuși organici, cu aplicații în ecologie și medicină. Aceste sisteme de nanoparticule magnetice pot căpăta funcții controlate, putând fi utilizate pentru recoltarea și stocarea energiei, stocarea datelor, detecția unor elemente toxice din mediu, şi, nu în ultimul rând, în remedierea unor probleme ale mediului.

Tot nanomaterialele stau la baza unui material nou de restaurare dentară cu proprietăți antibacteriene și cu rezistență mecanică sporită, la care lucrează cercetătorii de la ICECHIM București.Despre proiectul NanoDent pe: facebook.com Datorită acestui material, tratamentele dentare vor beneficia de un material cu proprietăți antibacteriene și care poate fi folosit atât pentru închiderea cavității, cât și pentru a elibera treptat doze mici de medicamente.

Cifre Articol MindcraftStories_4Energie pe baza curenților de apă

Cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică lucrează la un sistem care generează energie folosind cursuri de apă cu înălțime foarte mică. Soluția Hyper folosește energia cinetică a curenților de apă, fără să dăuneze ecosistemului, și poate fi utilizată acolo unde este nevoie de putere redusă, cum ar fi în zonele naturale protejate sau în comunitățile izolate.

Cifre Articol MindcraftStories_5 Ultima fosilă de cobră din Europa

Ultima cobră din trecutul geologic al Europei a fost descoperită de o echipă de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).„Ultima cobră din Europa a fost descoperită de cercetătorii UBB”, news.ubbcluj.ro Fosila, veche de aproximativ șapte milioane de ani, a fost descoperită alături de alte exemplare de reptile și amfibieni de o importanță deosebită pentru paleontologia europeană.

Fosile mai vechi ale acestei specii de cobră europeană au mai fost găsite în Franța, Germania, Austria, Ungaria, Grecia și Ucraina. Fosilele descoperite în Fălciu, județul Vaslui, reprezintă momentan cea mai recentă apariție a cobrei pe continentul nostru.

Ultima cobră din trecutul geologic al Europei, prezentă și în România, a fost descoperită de o echipă de cercetători. Foto: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB)

Cifre Articol MindcraftStories_6 Grăsimi mai sănătoase în carne

Cercetătorii din Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad caută pentru a înlocui parțial grăsimile din carne cu substitute pe bază de uleiuri vegetale.Detalii pe pagina de Facebook a Universității: facebook.com Ei își propun să folosească tehnici inovative, fundamentate științific, care să conducă la obținerea de produse îmbunătățite nutrițional și cu o bună acceptabilitate în rândul consumatorilor.

Cifre Articol MindcraftStories_7 Panouri fotovoltaice: poți câștiga peste 3.000 de lei pe an

Criza de energie ar putea fi o oportunitate pentru cei dispuși să-și monteze panouri fotovoltaice. Două analize realizate de oamenii de știință de la Infoclima evidențiază că în România există un potențial enorm de valorificare a energiei solare.

România este împărțită în trei zone principale de însorire. Foto: World Bank Group

Având 210 zile însorite pe an, România are o acoperire solară bună. Țara noastră este împărțită în trei zone principale de însorire,„Energia solară în România – cum nu observăm potențialul imens chiar sub ochii noștri”, infoclima.ro așa încât rezultatele sunt mai spectaculoase în sud decât în nord. Chiar și așa, Calcul detaliat în articolul „Soarele invizibil de pe acoperiș”, infoclima.ro dacă o gospodărie din Iași își instalează panouri solare pe o suprafață de 25 mp, orientată spre sud, și are un consum mediu de 2.857 kWh/an, atunci ar reuși să economisească anual 3.085 lei/an. O casă similară din Constanța, în aceleași condiții, ar putea avea și mai mult succes, cu o economie de 3.464 lei/an. Aceste sume au fost calculate având în vedere acoperirea consumului casnic și surplusul de energie furnizată în rețea.

CITEȘTE ȘI: Ghidul păsărilor urbane din România

Intră pe site-ul sor.ro și dă click pe una dintre păsările cântătoare

Bonus: Cum să identifici cântecul păsărilor din pădure

Societatea Ornitologică Română a lansat o pagină de internet care te ajută să recunoști ce păsări auzi în pădure. Intră pe link, dă click pe una din păsările din imagine și află cum se numește și cum o poți recunoaște după cântec.Detalii pe sor.ro, sor.ro



Text de

Mădălina Cocea

„Traduce” știința pe înțelesul publicului și ajută cercetătorii să comunice mai bine cu publicul larg, mediul de afaceri și presă. Povestește de ce și cum face asta pe comunicarestiintifica.ro

ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

Ar trebui reexaminată editarea genetică în agricultură?

De
În ciuda controversatelor OMG-uri, editarea genetică a culturilor agricole ar putea fi una dintre puținele soluții la criza alimentară și cea climatică
ȘTIINȚĂ|Q&A

Care e secretul vieții și de ce crede Dennis Sullivan, laureat Abel, că ar trebui schimbat numele matematicii?

De
Unul din marii matematicieni ai vremii noastre crede că toată lumea e bună la matematică, e nevoie doar de o altă abordare.
ȘTIINȚĂ|SCI-FACTS

7 descoperiri surprinzătoare despre dinozauri făcute în ultimul an

De
Paleontologii creează un tablou tot mai complex al animalelor care stăpâneau planeta acum câteva zeci de milioane de ani
ȘTIINȚĂ|UCRAINA

România vrea să sprijine cercetătorii ucraineni. Dar nu prea are cu ce

De
Aproximativ 40% dintre cercetătorii ucraineni apți de muncă au fost afectați de război. Unii primesc ajutor și joburi în străinătate, dar mulți rămân să lupte cu invadatorii ruși.