În tehnologie, anul care se încheie pare să fi lăsat deja pandemia în urmă și să se concentreze pe alte direcții, multe cu potențial distopic de durată mult mai lungă decât actuala criză sanitară.
Poate nu atât de surprinzător, noutățile tehnologice ale lui 2021 n-au mai fost atât de influențate de pandemie. Ba chiar aș spune că „totul de la distanță” (muncă, școală, cumpărături, entertainment etc.), chit că a devenit ubicuu, este atât de plictisitor doi ani mai târziu că se cere lumea înapoi la birouri și în bănci. Dacă Zoom o să-i supraviețuiască virusului, multă lume o să fie dezamăgită – viitorul nu e (doar) pentru nomazi digitali.
Ce-a marcat cu adevărat tehnologia în 2021? Iată (mai mult de) zece lucruri care s-au întâmplat în această lume, în anul care se încheie, și care vor marca și, dacă nu următorul deceniu, măcar anul care vine.
NFT-urile încearcă să salveze criptomonedele
După ce și-au ratat viitorul ca instrument de schimb și au alimentat o bulă financiară speculativă care a demonstrat, în paralel, că matematica poate să consume mai multe resurse energetice decât o țară de dimensiuni medii, criptomonedele au găsit un debușeu într-un domeniu chiar mai speculativ decât cel financiar: arta. Dacă la începutul lui 2021 mai nimeni nu știa ce e aia NFT (non-fungible token), la finalul anului, mai nimeni nu știe prea bine ce-i aia NFT, dar are o părere despre asta. Practic, la fel ca despre artă.
Devenit buzz word, pe buzele vedetelor, influencerilor și a mai oricui are un interes financiar direct în piața asta, NFT a ajuns chiar cuvântul anului, cel puțin în viziunea celor de la Collins.„The Collins Word of the Year 2021 is…”, collinsdictionary.com
În teorie, NFT-ul e un identificator unic, înregistrat într-un blockchain, cel mai adesea cu ajutorul unei taxe plătite în criptomonede, prin care se demonstrează că o anumită persoană deține un anumit lucru, fie el fizic sau digital. În practică, NFT-urile au fost folosite în special pentru comercializarea de artă digitală, mai ales după ce un JPG de 63,9 milioane de dolari a fost vândut de casa de licitații Christie, deși au fost „turnate” ca NFT-uri tot felul de chestii, de la tweet-uri la primul SMS. Și, desigur, pentru speculații.
Spune destul despre omenire faptul că unul dintre cele mai importate lucruri din lumea tehnologică despre care se vorbește pare a proveni dintr-o fantezie libertariană (ceea ce, pentru restul lumii, se citește distopie). Mai grav este că lista este continuată de lucruri cu subtexte la fel de distopice.
Metaversul, a doua viață a Second Life-ului
Disperat să nu rateze următorul mare salt al internetului și, probabil, șansa de a mai distruge, pentru încă un deceniu, țesătura socială a lumii occidentale, Mark Zuckerberg a investit atât de mult în conceptul de Metavers încă și-a pus însăși numele companiei într-un singur coș. Facebook (compania) a devenit Meta, un semn că Facebook (produsul) ar putea fi la un moment dat chiar abandonat, dacă asaltul noilor social media, precum TikTok, va împinge vârsta medie a publicului acestei rețele sociale în afara targetului comercial.
Nu doar Zuckerberg cochetează cu Metaversul, și alte companii cochetează cu ideea, de la Epic Games (pentru că Fortnite e un soi de protometavers) la Microsoft și, chiar, Apple. Meta și-ar propune să ofere infrastructura, ca un fel de ISP al noului internet augmentat, și mijloacele de acces. E interesantă și posibila trecere de la software la hardware – Meta ar propune ochelarii VR de la Oculus sau clonele de Google Glass create în colaborare cu Ray-Ban ca puncte de acces în noul univers.
Partea cea mai oripilantă la viziunea lui Zuckerberg despre Metavers nu sunt acele videouri care par un fel de Second Life Redux,din care a fost supt tot potențialul de entertainment, ci faptul că țintește singurele entități capabile să țină în viață un software oribil pe o perioadă nedefinită de timp: corporațiile. Ședințele 3D ar putea deveni o realitate neplăcută doar prin voința unor manageri care au înțeles greșit mesajul câtorva filme SF.
Bezos, pe cale să plece în spațiu. Foto: Joe Raedle/Getty Images
Privatizarea spațiului
A treia poveste tech din 2021 cu potențial distopic are legătură cu privatizarea spațiului. În vară, doi miliardari – Richard Branson, cu al său Virgin Galactic/Virgin Orbit, și Jeff Bezos, cu Blue Origin – s-au întrecut care să ajungă primul în spațiu. Și deși poate fi argumentat că, în esență, zborurile lor au fost niște aruncături de praștie până la (în jur de) 100 de kilometri înălțime, cu câteva minute de imponderabilitate, au demonstrat că ideea turismului spațial poate deveni fezabilă.
Lider al baronilor spațiului e însă Elon Musk, a cărei companie spațială, SpaceX, are contracte cu NASA și armata americană, a trimis astronauți și echipament în spațiu și, mai ales, o cantitate impresionantă de sateliți – în lungi „trenulețe” spațiale – pentru a crea prima sursă de Internet extraplanetar. Și care vrea, desigur, să ajungă pe Marte. Spre deosebire de primii doi, Musk nici măcar nu s-a străduit „să ajungă în spațiu”, dar lucrurile pe care le-a făcut deja arată că spațiul ar putea fi dominat de companii private în următoarele decenii.
Ne-am obișnuit că spațiul, precum Antarctica, e al tuturor și al nimănui, rezervat cercetătorilor și statelor care-și permit să investească în echipament scump, da uite că vin băieții ăștia care s-ar putea ca, la un moment dat, să descopere beneficiile mineritului spațial de elemente rare și să creeze premisele unei lumi mai apropiate de TheExpanse decât de Odiseea spațială 2001.
Schimb de generații în tech?
Bill Gates și-a vândut o parte serioasă din acțiunile Microsoft în 2020, după ce părăsise deja consiliul de administrație al firmei, apoi, anul acesta, a „scăpat” de altele, la Uber, Apple sau Coca-Coca, cu ocazia unui divorț neașteptat de nimeni,„Bill Gates Transfers Nearly $2.4 Billion Worth of Stock to Melinda Gates Amid Divorce”, wsj.com ratând șansa de a (re)deveni cel mai bogat om din lume.
În vară, Jeff Bezos a părăsit și el funcția de CEO al Amazon, fiind înlocuit de Andrew Jassy, liderul Amazon Web Service. Spre deosebire de Gates, care a ales să se ocupe de caritate și să fie paratrăznet pentru antivaxeri, Bezos se va concentra pe dezvoltarea Blue Origin (vezi punctul anterior), sărind, practic, de la afacerea profitabilă, dar plicticoasă, la un pseudo-start-up cu potențial, atât financiar, cât și de a-i aduce noi provocări.
Al treilea personaj important din lumea tech care a părăsit (din nou) funcția de CEO, este Jack Dorsey, de la Twitter. Averea lui nu-i la fel de impresionantă, însă compania de social media a fost în prim plan în ultimii ani pentru potențialul ei de a influența politica globală, datorită Userului No. 1, ex-președintele american Donald Trump. Până să plece, în această toamnă (pentru a se concentra pe compania sa financiară, Square – pe care a redenumit-o Block), Dorsey a reușit și performanța de a-l da afară pe Trump de pe platformă, stârnind și mai multe discuții despre prea marea putere a platformelor de social media în controlarea discursului public.
Tensor, procesorul Google.
Apple și Google și-au făcut propriile procesoare în plină criză
M1 a fost una din știrile lui 2020, însă 2021 a fost anul care a arătat că ideea Apple de a investi într-un procesor propriu pentru computere a fost una bună. La urma urmei, primele laptopuri cu noul procesor au fost anunțate în noiembrie 2020, iar discuțiile despre cât de mult ține bateria și ce minunate sunt au fost mai degrabă în zona entuziaștilor tech, grosul utilizatorilor a venit în 2021. Între timp, M1 a primit două continuări, în această toamnă, M1 Pro și M1 Max, iar trecerea Apple la noua arhitectură și la controlul (cvasi)total al hardware-ului computerelor produse, după cel al software-ului, s-a încheiat cu succes.
Între timp, și Google și-a anunțat propriul procesor, unul pentru mobile (o mișcare pe care Apple o făcuse încă de la primele iPhone-uri). Tensor se vrea„Google Tensor is a milestone for machine learning”, blog.google un nou reper în folosirea machine learning-ului în procesoare, însă Pixel 6 a venit la pachet cu o serie serioasă de probleme,„Google Pixel 6 Users Are Complaining of Sensor Issues, Breaking Auto-Rotate Feature”, gadgets.ndtv.com multe create chiar de noul procesor. Ce-i drept, Pixel e mai degrabă un telefon pentru entuziaști, fără pretenții prea mari pe piața mobilelor, iar Google își permite să experimenteze cât vrea în zona asta. Probabil că, în câțiva ani, investiția făcută în hardware proprietar va da roade și cimitirul Google nu se va umple și cu produse fizice.
Între timp, pentru restul producătorilor de chipuri, 2021 a fost mai degrabă anul crizei semiconductorilor,„2020–2021 global chip shortage”, wikipedia.org care a afectat zeci de industrii, dar în special cea auto și cea a consolelor de gaming și computerelor. Deloitte a prezis că această criză va continua și în 2022,„My kingdom for a chip: The semiconductor shortage extends into 2022”, deloitte.com cu întârzieri așteptate de 10-20 de săptămâni, pentru unele companii.
Vehicule electrice sunt acum mainstream
Chiar și în ciuda crizei, piața auto s-a descurcat relativ bine în 2021. Iar drumul mașinilor electrice spre mainstream pare să se fi încheiat înaintea programului, acum că aproape toți producătorii majori au măcar un produs din această categorie. Știrea că, în august, în UE, mașinile electrice le-au depășit în vânzări pe cele diesel (e drept, ajutate și de scăderea acelei piețe), sau faptul că Dacia și-a lansat propriul vehicul electric, un semn că produsul devine mai accesibil, arată acest lucru.
Însă cel mai important pentru viitorul acestei piețe este scăderea accentuată și surprinzătoare a prețului bateriilor,„EV Battery Cell & Pack Prices Dropping At Surprising Rate”, insideevs.com ceea ce ar putea face vehiculele electrice competitive și fără subvenții și presiunea publică pentru o planetă mai puțin poluată.
2021 a marcat și anul în care Tesla a devenit cea mai valoroasă companie auto, „Tesla tops Toyota to become largest automaker by market value”, cnbc.com după valoarea acțiunilor, în ciuda faptului că a produs doar puțin peste 100.000 de vehicule, față de cele peste două milioane făcute de Toyota, compania de pe locul al doilea. E drept, această încredere în PR-ul lui Musk ar putea fi încă un semn că piețele financiare funcționează după alte reguli, puternic speculative.
Va fi interesant de urmărit, în anii care vin, cum se va reașeza piața auto în momentul în care autovehiculele electrice le vor surclasa pe cele bazate pe combustibili fosili.
Samsung Galaxy ZFlip3 5G
Și telefoanele pliabile sunt mainstream
Venirea pliabilelor a tot fost prezisă, însă 2021 e primul an în care Samsung și-a pus ouăle (a se citi flagship-urile) în coșul acesta. Renunțând la gama Note în favoarea celor două pliabile, ZFlip și ZFold, pentru campania de toamnă, producătorul coreean arată că are încredere că există o piață serioasă pentru aceste produse, chit că seria Galaxy S rămâne cea mai importantă a brandului.
Razr de la Motorola se pregătește pentru a treia generație, chiar dacă primele două n-au avut succesul predecesorului din retroactiv numita perioadă a dumbphone-urilor, iar Oppo a lansat recent Find N pe piața chineză, un pliabil care se desface fără a avea îndoitura din mijlocul telefoanelor Samsung, dar se pare că nu-l va aduce pe piața internațională. Xiaomi, Honor și alte companii au și ele telefoane pliabile lansate în 2021.
E un semn că tot mai mulți producători iau în serios această piață și, deși rămân încă telefoane de nișă, pentru șefi și early adopteri, la urma urmei și Startak-ul a fost la fel, la începuturile telefoanelor cu clapetă.
Dreptul la reparații devine lege
Dacă tot am vorbit de procesoare proprietare, mașini electrice și telefoane tot mai alambicate, poate trebuie spus că toate aceste produse devin din ce în ce mai greu de reparat, printr-un cumul de factori, componente tot mai complexe și tendința companiilor (patentată de Apple) de a-și aroga tot mai mult control asupra propriilor produse, chiar și după ce părăsesc poarta fabricii.
Discuțiile despre „dreptul la reparare” sunt tot mai dese, atât în Europa, cât și în SUA, iar liderii mișcării de protest vin din zone neașteptate, precum agricultorii care ar vrea să-și bage nasul în hardware-ul și software-ul tractoarelor și combinelor.
2021 a venit cu pași concreți în acest sens, precum o decizie dată de Uniunea Europeană legată de durata de viață și reparabilitatea electrocasnicelor, ce ar putea fi extinsă și la alte produse, sau un ordin executiv al președintelui SUA care blochează companiile mari să atace atelierele de reparații independente.
O discuție conexă, tot mai aprinsă, se poartă în jurul bateriilor neînlocuibile – unii cred că acestea ar trebui, pur și simplu, interzise.„Non-replaceable batteries are bad news for the environment and consumers, new research finds”, eeb.org Înlocuirea bateriilor ar putea prelungi serios durata de viață a unor produse, în special a telefoanelor mobile, devenite deja un accesoriu indispensabil pentru supraviețuire în lumea modernă.
Reîncepe cursa înarmării?
În octombrie, vestea unui test al unei rachete hipersonice efectuat (și negat) de China„China successfully tested hypersonic weapon in August: report”, space.com i-a luat prin surprindere pe americani, rămași în urmă cu această tehnologie. Spre deosebire de China, Rusia se laudă pe față cu rachetele hipersonice Zirkon, despre care spune că vor intra în dotarea armatei, după ce le-a tot testat în ultimii ani.„Has Russia Beaten the US in the Hypersonic Missiles Race?”, newsweek.com
Rachetele hipersonice sunt acelea care pot zbura cu viteze mai mari de Mach 5, adică de cinci ori viteza sunetului, ceea ce le fac capabile să livreze o încărcătură explozibilă, convențională sau nucleară, la distanțe foarte mari, într-un timp foarte scurt. În momentul de față, nu există o metodă de a intercepta astfel de arme, ceea ce le face foarte valoroase pentru armate (și motiv de îngrijorare pentru cei care nu le dețin). Și Brazilia sau India au unele în lucru, deci e destul de clar că toată lumea se va grăbi să producă astfel de rachete (și metode de a le contracta), ceea ce ar putea da startul unei noi curse a înarmării.
TikTok e acum cea mai importantă rețea socială?
Circulă o legendă care spune că rețelele sociale (precum muzica la modă) sunt făcute mari și distruse de adolescenți, iar în 2021 adolescenții au fost pe TikTok. Video a bătut fotografia, iar fotografia a bătut textul. Și cum TikTok a bătut nu doar concurența din social media, ci a depășit și Google în numărul de accesări,„TikTok tops Google as the most visited website on the internet”, cbsnews.com Facebook & co. (în care co. e mai ales Instagram, un alt produs al lui Mark Zuckerberg) au de ce să se îngrijoreze.
Desigur, TikTok ar putea fi un moft, dar, pe măsură ce advertiserii și restul lumii se prind cum funcționează platforma și cum poate fi deturnată în diverse scopuri îi și alimentează creșterea. Scăderea semnificativă a costurilor de acces la internetul mobil contribuie și ea, ba chiar ar putea fi considerată un motor de creștere mai important pentru TikTok (și alte aplicații video) decât adolescenții.
Cert e că, în 2022, platforma nu mai poate fi ignorată și tot mai mulți dintre cei care sperau că nu vor trebui să se obișnuiască cu această nouă găselniță se vor trezi în fața unei dileme.
Apple AirTag
Alte lucruri care merită menționate
AirTag-urile
Ca de obicei, un produs lansat de Apple are mai mari șanse să creeze o piață decât alte companii (vezi și ce au făcut Airpods-urile pentru căștile cu bluetooth, la ani după ce păreau un pariu pierdut). Aceste dispozitive care pot fi folosite pentru a găsi mai ușor obiectele personale au tot fost așteptate la lansările Apple și au venit, în sfârșit, anul acesta. Par un succes, deși problemele create de utilizarea lor pentru stalking„How to Protect Yourself Against AirTag and Tile Stalking”, pcmag.com dau bătăi de cap firmei din Cupertino.
Pegasus
Apropo de stalking, acesta se numește spionaj când e folosit la nivel de stat. Scandalul iscat în vară, după ce s-a aflat că nenumărate guverne au folosit Pegasus, un program de spionaj dezvoltat de o firmă israeliană, are repercusiuni politice chiar și acum. SUA a trecut firma NSO pe lista neagră„US blacklists Israeli firm behind Pegasus spyware”, france24.com căreia îi este limitat accesul la produse americane, motiv pentru care israelienii cochetează cu ideea de a închide acest produs.
Apropo de listele negre, firma chineză Huawei a rămas pe aceasta și în 2021, ceea ce a dus la prăbușirea prezenței companiei pe piața telefoanelor mobile.„Huawei smartphone revenue to fall at least $30-40 bln in 2021- chairman”, reuters.com Dacă la un moment dat se lupta pentru primul loc cu Samsung, acum Huawei nu e mai e nici măcar în Top 5, în ciuda accesului la piața chineză, a creării unui sistem de operare propriu și a unui ecosistem fără Google. Alte companii chineze, neafectate de restricții, au profitat de cădere, în principal Xiaomi și Oppo. Iar Honor, fostă subsidiară a lui Huawei, s-a apucat să producă telefoane surprinzător de asemănătoare cu noile lansări Huawei, dar cu Google cu tot.
Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.
În ultimele zile, mai mulți utilizatori au descoperit că pot conversa sau folosi Meta AI în conversații. Însă nu toate conturile au acces la acest chatbot.
În timp ce SUA iau în discuție chiar interzicerea TikTok, platforma investește în centre de date, pentru a securiza informațiile utilizatorilor europeni, în speranța că va atenua la timp îngrijorările politicienilor.
