România în timelapse: Google Earth ne arată ce s-a schimbat în ultimele decenii

Pe cât de impresionantă e noua opțiune Google Earth, pe atât de îngrijorător e ce dezvăluie aceasta: modul în care omenirea afectează mediul înconjurător.

Acum câteva zile, Google a prezentat o nouă abilitate a deja-puternicul Google Earth: modul timelapse. Practic, Google a compilat 24 de milioane de poze din satelit adunate în ultimii 37 de ani și le-a pus pe toate la un loc pe Google Earth. Poți să iei orice colț de planetă și să vezi cum s-a schimbat în ultimele câteva decenii.

Rezoluția diferă semnificativ în funcție de zonă (sateliții anilor ‘80 nu erau tocmai străluciți, după standardele de azi), dar în multe locuri, se vede clar cum an de an, omenirea schimbă mediul înconjurător – de cele mai multe ori, nu într-un mod pozitiv.

E impresionant să vezi cum deșertul din Dubai lasă loc megastructurilor„Earth Timelapse video downloads”, developers.google.com făcute cu petrodolari sau cum un parc solar în California apare practic din nimic. Cel mai adesea, însă, modificările cele mai spectaculoase urmează un scenariu de tip „Orașe/Industrie versus natură”, în care activitatea umană se extinde din ce în ce mai mult, iar natura trebuie să se retragă. Pe glob, timelapse-ul de la Google Earth arată mai ales despăduriri, topirea ghețarilor și secetă. Departe de a mai fi doar o grijă abstractă, încălzirea globală a devenit ceva tangibil și vizibil.

Chiar dacă, la noi, dezvoltarea nu e așa de spectaculoasă ca în Dubai și nici despădurirea nu e chiar ca în Amazon, sunt exemple bune și în România. Deși populația României a scăzut semnificativ în ultimii 30 de ani, populația centrelor urbane a crescut, datorită exodului dinspre mediul rural spre mediul urban.

Bucureștiul avea, în 1990, o populație de aproximativ două milioane de locuitori. Astăzi, pe hârtie, are tot cam atât – dar oricine e cât de cât familiar cu orașul poate spune că numărul e departe de adevăr. Fostul prefect al capitalei Gheorghe Cojanu estima 2,5 milioane, fostul primar Gabriela Firea estima 4 milioane. Nu știm care e cifra reală, dar, pe hartă, se vede clar că Bucureștiul se extinde. 

De la cartiere noi care apar la periferia orașului, până la clădiri imense de birouri și străzi noi, Bucureștiul pare că se mărește în toate direcțiile. Creșterea e recentă – schimbările cele mai mari se observă în ultimii 10-12 ani. 

La o privire mai atentă și cu puțin zoom-in, se pot vedea și anumite detalii. Construcția Lacului Morii din zona Giulești-Crângași din 1986 a fost surprinsă de datele satelitare. Pentru a construi Lacul Morii, regimul comunist a mutat un cartier întreg (Mahalaua Giulești) și a distrus un cimitir și o biserică, printre altele. 

CITEȘTE ȘI: Lacul Morii, biodiversitate și beton

Puțin mai în sud-vestul lacului, se vede cum crește cartierul Militari, o „junglă de beton” a Bucureștiului, unde blocurile noi de peste zece etaje sunt deja la ordinea zilei.

În Sud, în cartierul Berceni, aceeași poveste: cartiere care apar din nimic.

Bucureștiul nu este însă singurul oraș din România în care crește într-un ritm accelerat. Migrația de la mediul rural la cel urban e poate cel mai important trend demografic din ultimii ani. Uneori, orașele se extind atât de mult încât acaparează și localitățile din jur.

O analiză din 2018 a Institutului Național de Statistică„Orașe care înfloresc”, hotnews.ro arăta că localitățile cu cea mai mare rată de creștere a populației din ultimii ani sunt comunele limitrofe ale orașelor mari – precum Florești (Cluj), Moșna (Iași) sau Dumbrăvița (Timiș). Florești, spre exemplu, și-a cvadruplat populația în ultimii zece ani, și acest lucru se vede și din satelit.

Și în județul Iași, dezvoltarea e vizibilă.

Un oraș care nu pare că s-a schimbat foarte mult e Drobeta–Turnu Severin. În schimb, zona afectată de exploatarea carboniferă din nord-estul orașului a crescut substanțial.

Totuși, nicăieri nu se văd efectele exploatărilor miniere în România ca pe Valea Jiului. Deși e departe de amploarea pe care o avea altădată, industria minieră de pe Valea Jiului are încă un efect masiv.

Și despăduririle se văd uneori din satelit. Deși rezoluția nu e suficient de bună peste tot, în comuna Cârlibaba (Suceava), se observă clar cum dispare petic după petic de pădure (mai ales în zona centrală a imaginii).

De altfel, un studiu din 2018 al organizației Global Forest Watch calcula, tot pe baza imaginilor satelitare, că România a tăiat 300.000 de hectare de pădure în perioada 2001-2016„Ce suprafață împădurită a pierdut România”, pressone.ro – o zonă cam de 12 ori mai mare decât suprafața Bucureștiului. Iar despăduririle masive și vizibile din spațiu începuseră înaintea imaginilor de pe Google Earth, încă din anii ’60.

CITEȘTE ȘI: În anii ’60, defrișarea pădurilor românești se vedea din spațiu

Din ce în ce mai mult, imaginile satelitare devin o unealtă de studiu și monitorizare a mediului, în special în zone unde autoritățile nu oferă prea multă transparență. 

În afară de posibilitatea de a explora tot globul în modul timelapse,„Google Earth timelapse engine”, earthengine.google.com Google oferă și „o selecție”O găsești aici, developers.google.com de video-uri ce pot fi descărcate și reutilizate. 

„Invităm pe toată lumea să folosească aceste timelapse-uri și să le împărtășească cu alții – fie că e vorba de eroziunea coastei, creșterea mega-orașelor sau monitorizarea despăduririi”, scrie Rebecca Moore, director de outreach la Google Earth.„Time flies in Google Earth’s biggest update in years”, blog.google.com „Timelapse-urile de la Google Earth ne permit să analizăm de aproape Pământul, singura noastră casă; e o unealtă care poate să educe și să mobilizeze.”