Sean Gladwell/Getty Images

Slow Forward: Fără TikTok în Montana și fără Bard în Europa, semene rele pentru internetul global? 

De Mihai Ghiduc 25.05.2023

Plus: Netflix interzice partajarea parolelor în România, Google a lansat un telefon pliabil, Twitter va avea un nou CEO, iar aplicația Docs va folosi (la un moment dat) AI. 

Guvernatorul statului american Montana a interzis aplicația TikTok. Uniunea Europeană a amendat Meta cu 1,2 miliarde de euro pentru încălcarea regulilor GDPR. Google a lansat chatbot-ul Bard în întreaga lume – nu însă și în statele UE. Sunt doar trei știri din ultima lună care arată că, din motive diverse, internetul global ar putea deveni tot mai local.

Spre o fragmentare a internetului?

În ultimii 20 de ani, internetul a fost marcat de două tendințe opuse. Pe de o parte, o fragmentare dată, în special, de tendința statelor autoritare de a limita accesul propriilor cetățeni la informații din străinătate – precum Marele Firewall Chinezesc„The great firewall of China: Xi Jinping’s internet shutdown”, theguardian.com și „gulagul cibernetic” din Rusia.„The cyber gulag: How Russia tracks, censors and controls its citizens”, apnews.com Pe de altă parte, o concentrare a porților de acces la informații în mâinile unor corporații, „alintate” Big Tech – Google, Meta (Facebook și Instagram), Apple etc. –, în marea lor majoritate americane.

Lucrurile s-au schimbat în ultimii cinci ani, iar riscul de fragmentare vine acum chiar dinspre țările care domină internetul. Transformarea Chinei dintr-o fabrică globală în inovator, tendințele izolaționiste ale lumii anglo-saxone și ambiția Uniunii Europene de a deveni autoritatea care scrie regulile internetului au fost principalele motoare ale acestei schimbări. Le voi explica, pe scurt, pe rând.

Ce-a pățit Huawei s-ar putea repeta cu TikTok?

China a surprins în deceniul trecut când a început să vină cu produse bune, iar Huawei a fost primul campion. În 2020, compania era lider global în vânzarea de telefoane mobile,Cel puțin conform Canalys, canalys.com dar era puternică și pe cea a echipamentelor de telecomunicații, în special 5G. Îngrijorări de securitatea legate de acest echipament au fost ridicate încă din 2012,„Lawmakers to U.S. companies: Don’t buy Huawei, ZTE”, cnet.com dar interdicția din mai 2019, semnată de Trump,„Trump signs order setting stage to ban Huawei from U.S.”, politico.com a fost semnul că Huawei are probleme. 

Alte state s-au alăturat,O colecție de articole pe această temă, grupate pe țări, aici: channele2e.com iar când Google și-a retras serviciile de pe telefoanele Huawei vânzările s-au prăbușit. Desigur, firma continuă să existe, a lansat recent un nou flagship, Huawei P60,Disponibil și în România: huawei.com dar a dispărut din fruntea topului vânzărilor, e la și alții.Tot conform canalys.com Faptul că locurile 3-5 sunt ocupate tot de branduri din China: Xiaomi, Oppo și Vivo arată că problema era la echipamentele de rețea, mobilele au fost victime colaterale.

TikTok a fost următorul succes chinez luat la ochi de politicieni. Prima rețea socială majoră din China care a prins la nivel global, aplicația a crescut rapid între 2016 și 2018, iar în 2019 era deja ținta criticilor, alături de Huawei.„Why TikTok’s China ties are causing a national security controversy”, vox.com Problema principală era că datele utilizatorilor treceau prin China, deci au venit la pachet acuzațiile de spionaj și cenzură. N-a ajutat nici faptul că era utilizată în principal de adolescenți și deloc înțeleasă de adulți. Trump a încercat să forțeze o vânzare a companie către o firmă americană, dar înțelegerea din 2020„Trump’s TikTok Deal: What Just Happened And Why Does It Matter?”, npr.org n-a fost finalizată. 

Ca și în cazul Huawei, acuzațiile s-au răspândit și globalizat, tot mai multe țări interzicând aplicația„Why Countries Are Trying to Ban TikTok”, nytimes.com pe telefoanele de serviciu ale funcționarilor guvernamentali. Montana este primul stat care interzice aplicația pentru toată lumea. Guvernatorul republican Greg Gianforte a semnat legea pe 18 mai și s-a lăudat că protejează datele cetățenilor de „spionajul Partidului Comunist”.Pe twitter.com 

Legea prevede amenzi de 10.000 de euro/zi pentru magazinele de aplicații care oferă TikTok și va intra însă în vigoare abia la 1 ianuarie 2024. Decizia a fost deja contestată de firma chineză.„TikTok sues Montana over new law banning the app”, cnn.com În plus, pentru cine știe cum funcționează internetul, e destul de neclar cum va putea Gianforte să impună interdicția utilizatorilor privați, dar întâmplarea e un semn că acest lucru s-ar putea petrece și la nivel național. 

Și dacă SUA va interzice TikTok, alte state i-ar putea călca pe urme. O vânzare ar salva aplicația, dar probabil că n-ar avantaja China, o dispariție ar duce, probabil, la înlocuirea rapidă cu o altă aplicație (Instagram, că tot a copiat totul).  

UE amendează Meta și premiază Microsoft

Europa are a avea însă o problemă și cu Big Tech-ul american. Nu cu toți, pentru că pe 15 mai a aprobat achiziția Activision Blizzard de către Microsoft,„Commission clears acquisition of Activision Blizzard”, ec.europa.eu ceea ce nu-i ajută însă prea tare, pentru că se opun americanii și britanicii. Ca o ironie, nici China nu se opune.„China Approves Microsoft’s Activision Blizzard Acquisition”, gamerant.com

Meta însă, proprietarul Facebook și Instagram, s-a procopsit cu o amendă de 1,2 miliarde de euro de la Comitetul european pentru protecția datelor (CEPD)„1.2 billion euro fine for Facebook as a result of EDPB binding decision”, edpb.europa.eu pentru încălcarea GDPR. Problema Meta este că datele cetățenilor europeni ajung pe servere din America fără a exista un acord între UE și SUA pentru acest lucru. Acordul precedent a fost blocat de Curtea Europeană de Justiție în 2020,Într-un proces numit Schrems II, gdprsummary.com iar cel care s-a negociat ulterior n-a fost încă aprobat.„EU-U.S. Data Privacy Framework, draft adequacy decision”, ec.europa.eu În toată această perioadă, Meta ar fi trebuit să țină datele cetățenilor europeni pe servere europene, ceea ce nu e chiar ușor de implementat.

Evident, și în acest caz, Meta a spus că va ataca decizia în instanță.„Our Response to the Decision on Facebook’s EU-US Data Transfers”, fb.com

Faptul că Bard nu e în Europa e un semn că bătălia se amplifică?

Urât de mai toată lumea, GDPR a fost un succes major al UE. Practic, acum cinci ani aceasta a setat niște reguli din care s-au inspirat multe alte țări și au forțat companiile Big Tech să ia (cât de cât) măsuri în această direcție. Un raport Acces Now publicat în această lună„Five years under the EU GDPR. Becoming an enforcement success”, accessnow.org (PDF) evaluează pozitiv acest lucru.

UE a tras de aici concluzia că, dacă nu poate domina internetul cu companii locale, poate să devină jucătorul care setează regulile.„How sweeping EU rules would curb tech companies”, apnews.com Regulamentele pentru piețele digitale și pentru serviciile digitale, legea AI sau recentele consultări pentru lumile virtuale, care vor duce și ele la o lege, sunt doar câteva dintre exemplele prin care UE încearcă să limiteze puterea Big Tech. 

CITEȘTE ȘI:
Europa vs. Big Tech: Cum vrea UE să schimbe internetul?;
AI Act: Uniunea Europeană se ia la harță cu inteligențele artificiale;
Reglementările UE așteaptă să crească Metaversurile

O listă impresionantă de reguli, însă replica Big Tech e că acestea împiedică inovația.„Apple and Google criticize the new EU Digital Markets Act that will radically change the way they have operated for the past 20 years”, yahoo.com Și e posibil să nu se oprească doar la critici. 

Un prim semn este faptul că chatbot-ul Google Bard a devenit disponibil în toată lumea la mijlocul lui mai, dar nu și în țările Uniunii Europene.„More Penguins Than Europeans Can Use Google Bard”, wired.co.uk Google s-a abținut să explice de ce, doar a anunțat că „e disponibil în 180 de țări și teritorii”, dar bănuiala multora e că are legătură cu AI Act. Sau poate cu GDPR sau cu Regulamentul piețelor digitale? Cert e nici noul motor de căutare Google care va folosi și AI-ul nu va ajunge în Europa, dar cel puțin acela va fi lansat inițial doar în SUA.

Pe de altă parte, e greu de crezut că Google poate duce o bătălie cu cei care fac regulile pe o piață de 450 de milioane de oameni, în care are interese majore în zona publicității online. În plus, Bard nu e chiar chatbot-ul de pe buzele tuturor, iar ChatGPT operează (aproapeA fost interzis, temporar, în Italia: techcrunch.com) nestingherit pe teritoriul UE. Însă chiar și OpenAI amenință cu plecarea din Europa„OpenAI may leave the EU if regulations bite”, reuters.com dacă regulile se vor doveddi prea dure.

Nu trebuie uitat că Open AI e mână în mână cu Microsoft, care tocmai ce a primit un cadou nesperat de la Comisia Europeană. Rămâne de văzut dacă firmele Big Tech vor încerca să se coalizeze, mai ales că pot să obțină acces la un tort imens dacă joacă după reguli.

Google lansează un telefon pliabil și multe softuri cu AI

Dacă tot sunt la Google, la evenimentul Google I/O 2023 s-au făcut și alte anunțuri (nu că ocolirea UE de către Bard ar fi fost anunțată). Cele mai interesante sunt legate de hardware, deși există în continuare observația că acestea nu ajung oficial pe toate piețele – și cu siguranță nu pe cea românească.

A fost anunțat primul telefon pliabil Google, Pixel Fold„Introducing Pixel Fold: Google’s first foldable phone”, blog.google cu procesor Tensor G2 și ecran de 7,6 inchi, un telefon midrange Pixel 7a,„Google Pixel 7a: Features, colors, pricing”, blog.google și o tabletă de 11 inchi, Pixel Tablet.„Meet the new Google Pixel Tablet that’s helpful in your hands and at home”, blog.google

Search Labs,(In)disponibil pe blog.google cum se numește noul motor de căutare cu AI, e testat, cum spuneam, doar în SUA, însă testarea inteligenței artificiale în Workspace – adică Gmail, Docs sau Sheets – pare a fi disponibilă global, dar cu listă de așteptare.Te poți înscrie aici dacă ai un cont Workspace: workspace.google.com

Interesant este și noul Immersive View din Google Maps,„New ways AI is making Maps more immersive”, blog.google disponibil însă doar în câteva orașe, dintre care din Europa sunt Amsterdam, Berlin, Dublin, Florența și Veneția, dar și faptul că Google Photos primește un editor de imagine cu AI, numit Magic Editor,„Google Photos Magic Editor: AI editing features coming to Pixel”, blog.google dar doar pe telefoanele Pixel.

Alte anunțuri legate de modele de AI, proiecte sau Android 14 găsești pe blogul Google.„100 things we announced at I/O 2023”, blog.google

Alte știri pe scurt

Netflix nu te mai lasă să împarți parola (și, în sfârșit, e oficial)

Din 23 mai, Netflix România a anunțat„Actualizare cu privire la folosirea la comun a conturilor”, netflix.com că nu va mai permite folosirea conturilor de persoane din afara locuinței, așa numitul „password sharing”. Măsura era așteptată, pregătită deja de ceva vreme prin teste făcute în America de Sud. Acum, firma de streaming o implementează în SUA și peste 100 de alte țări din lume. 

Cei care vor totuși să-și păstreze datele din cont pot să le transfere în unul nou. De asemenea, compania oferă și posibilitatea unei plăți suplimentare de 2,9 euro/lună pentru un cont suplimentar. Însă cei care stăteau pe contul „fostului” s-ar putea să nu poată profita de această ultimă ofertă.

Decizia vine într-un moment în care creșterea numărului utilizatorilor a scăzut, pentru că piața serviciilor de streaming s-a aglomerat, iar Netflix a pierdut accesul la destul producții care s-au mutat pe platformele producătorilor.

CITEȘTE ȘI: Cât costă entertainmentul în 2022 și care e viitorul economiei abonamentelor online?

Amdaris își deschide birouri în București

Amdaris,Detalii pe amdaris.com o companie de software britanică, fondată în 2009 de Vlad Nanu, un moldovean stabilit în Marea Britanie, și Andy Rogers, își deschide un birou în București și speră că va angaja în jur de 50 de persoane până la finalul anului, pe lângă cele 50 deja angajate. Firma mai are birouri la Timișoara, cu 200 de angajați, dar și în Marea Britanie, Bulgaria, Ucraina, România, Moldova și Dubai. 

La anunțarea oficială a expansiunii, Nanu a spus că există un potențial ridicat pentru creșterea industriei software din Capitală și restul României, contrazicând impresia generală că s-ar fi ajuns la o saturație a pieței. „România este singura țară în care compania are două centre independente în acest moment, această decizie fiind bazată pe potențialul imens al țării în zona de tehnologie”, a spus el, atrăgând atenția și că Bucureștiul e al 16-lea hub de tehnologie din UE. 

Nou CEO la Twitter

Twitter (sau X Corp., cum se numește acum) va avea un nou CEO,„Elon Musk picks NBCU’s Linda Yaccarino as new Twitter CEO”, washingtonpost.com începând cel mai probabil de la finalul lunii iunie. Linda Yaccarino părăsește poziția de director de publicitate la NBCUniversal pentru acest job – un semn destul de clar că Elon Musk vrea să aplaneze îngrijorările celor care cumpără ad-uri pe platformă. Musk nu pleacă însă, ci se mută în poziția de CTO (va coordona partea tehnică) și rămâne în consiliul de administrație, ceea ce ridică întrebări legate de cât de multă libertate va avea Yaccarino.

Camere pentru vloggeri: Sony ZV1-II și Fujifilm X-S20

Sony a anunțat ZV1-II,Detalii pe sony.com a doua iterație a acestui produs care țintește nișa producătorilor de conținut video pentru social media. Deși camera are același senzor CMOS de 1 inch și 20 MP, îmbunătățirile apar la nivelul lentilelor. ZV1-II are un obiectiv de 18-50 mm f/1.8-4, mult mai OK pentru video decât al predecesorului. În esență, acesta permite cadre mai largi, însă pierde din capacitatea de zoom (50 mm față de 70 mm). 

În plus, pe zona de video au apărut setările de Cinematic Vlog, împrumutate de  la flagship-ul ZV-E1, iar microfonul a fost îmbunătățit.

În schimb, Fujifilm X-S20,„Fujifilm X-S20 initial review”, dpreview.com care se va lansa la finalul lui iunie, vine cu o altă inovație pentru videografi: un loc special pentru modul VLog pe rotița care selectează modul de utilizare. Camera e mult mai performantă: un senzor APS-C de 26 MP, lentile interschimbabile, stabilizare a imaginii pe cinci axe, și un procesor îmbunătățit. 

Samsung cumpără panouri OLED de la LG

Într-o mișcare oarecum surprinzătoare, Samsung va folosi panouri OLED de la rivalul coreean LG. Reuters a scris„Exclusive: LG Display to supply OLED TV panels to Samsung Elec”, reuters.com că e vorba de două milioane de bucăți anul viitor, începând cel mai probabil cu panouri WOLED (white OLED) de 77” și 83”. 

Spun că e doar oarecum surprinzătoare pentru că anul trecut, în toamnă, Samsung și-a vândut toate patentele pentru OLED către compania chineză CSoT, subsidiară a TCL.  

Recomandările Mindcraft Stories

  1. The New York Times l-a trimis pe Andrew Higgins, șeful biroului pentru Europa Centrală și de Est, la București, pentru a spune povestea arestării lui Andrew Tate,„Andrew Tate Thought He Was Above the Law. Romania Proved Him Wrong”, nytimes.com „influencerul” britanic care a crezut că în România poate să fenteze legea, doar pentru a se trezi în închisoare. Acum, că arestarea lui Tate de către Poliția Română a fost o surpriză pentru el și restul lumii, e adevărat, dar la cum funcționează justiția de aici, nu m-ar mira ca România să devină din nou faimoasă, dar de data asta nu în sensul pozitiv.
  2. Recenta sinucidere a unui adolescent român din cauza banilor pierduți la păcănele nu e primul caz de acest fel, fără a avea însă vreun efect asupra agresivității publicității pentru jocuri de noroc din media românească – la o căutare a tristului caz pe Google, ți se vor servi mai întâi reclame la cazinouri. Canadianul Noah Vineberg relatează o poveste despre adicția de jocurile de noroc în publicația Maclean’s.„I placed my first wager when I was 10. I’ve gambled more than $1 million since”, macleans.ca La aproape 50 de ani, acesta privește în urmă la o problemă care a început pe când avea doar  10 ani. Discuția ia amploare acum în Canada (dar și în SUA), pentru că lobby-ul agresiv al companiilor de jocuri de noroc a legalizat și ușurat accesul la pariurile online – e o problemă mult mai nouă pentru ei decât pentru români
  3. În The Atlantic,„The First Year of AI College Ends in Ruin”, theatlantic.com Ian Bogost, colaborator al revistei, dar și profesor la Universitatea Washington și alte instituții de învățământ, analizează primul an universitar în care studenții au avut acces la inteligența artificială – iar profesorii la softuri care pot să depisteze textele scrise de chatboți. Spre surpriza absolut a nimănui, lupta e una inegală, iar cei care o câștigă sunt studenții.

EDIȚIA ANTERIOARĂ: AI Drake și viitorul drepturilor de autor



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

ȘTIINȚĂ|FYI

Sci-Memo: Sute de milioane de exoplanete din Calea Lactee ar putea susține viața

De
Foarte multe planete din galaxie ar putea avea condițiile pentru a susține apă lichidă la suprafață.
TEHNOLOGIE|TURNING POINT

Deepfake vs. politică. Alegerile din Turcia, primul scrutin major din noua eră AI.

De
Temerile că imaginile și video-urile modificate de AI vor duce dezinformarea politică la un alt nivel dau semne că încep să se adeverească. Exemple: alegerile prezidențiale din Turcia, dar și reacțiile bursei la niște clipuri false virale.
MEDIU|FYI

Eco-Impact: Poluarea cu plastic ar putea fi redusă cu 80% până în 2040 dacă s-ar lua măsuri de acum

De
Chiar și cu tehnologiile actuale, poluarea globală cu plastic ar putea fi redusă cu 80% până în 2040, potrivit celui mai recent raport al Programului ONU pentru Mediu. Plus: un nou festival de film de mediu începe la Brașov.
ȘTIINȚĂ|FYI

Sci-Memo: Nucleul Lunii este solid, ca al Pământului

De
Unicul satelit al Pământului ar putea fi foarte similar acestuia în interior. Luna are un nucleu, dur alcătuit în mare din fier.