Disney/LucasFilm

Star Wars: Andor. Alți rebeli, alte planete, același Imperiu8 min read

De Mihai Tița 05.10.2022, ultima actualizare: 10.10.2022

Disney+ dilată universul Star Wars cu încă un serial, de data asta un prequel la Rogue One, despre Cassian Andor, creat de Tony Gilroy. Un gest care, la prima vedere, poate părea rebel.

În urmă cu șase ani, apărea spin-off-ul Rogue One: A Star Wars Story, care, poate neașteptat, oferea perspective proaspete asupra unei francize, de altfel, sobre și manieriste. Mult mai bine interpretat decât „Trilogia originală” (îi prefer oricând pe Felicity Jones și Diego Luna în locul lui Natalie Portman și Ewan McGregor), mai distractiv și mai versatil decât episoadele șapte, opt și nouă.

Sau, să fiu cât mai concret, Gareth Edwards, la regie, Dan Gilroy, la scenariu, și Greig Fraser, la imagine (mai târziu, Fraser avea să ocupe același rol în echipa recentului Dune), au virat atmosfera mai degrabă către Blade Runner (culori palide, decoruri minimaliste și industriale și un sentiment general utopic și dezolant). Au adăugat o intrigă captivantă (o gașcă de rebeli țin cu tot dinadinsul să fure planurile armei apocaliptice Death Star), un fir narativ sprinten și umor izbutit. Cu alte cuvinte, Rogue One a fost tocmai acel film rebel de care franciza avea nevoie, iar influența lui s-a văzut în filmele care au urmat, dar mai ales în recentele seriale produse de Disney+, The Mandalorian (în mod deosebit) și Obi-Wan Kenobi.

În noul Andor, care se va întinde, exasperant, poate, pentru unii dintre noi, dar și pentru mine, pe 12 episoade, ba chiar și pe un al doilea sezon deja confirmat de către producători, sunt chiar mai mult decât evidente influențele Blade Runner. Gilroy, care se ocupă, din fericire, și de acest proiect, are mai mult spațiu de fetișizare și nuanțare ai tropilor noir, western și SF (bașca, e același Gilroy care a scris The Bourne Identity și The Bourne Supremacy).

Totul e clar, în acest sens, încă din primele zece minute, când Cassian Andor, într-o perioadă anarhistă din punct de vedere politic și speculativă din punct de vedere economic a personalității sale (în mare, tot un fel de Han Solo), deci înainte să se dedice trup și suflet Cauzei, intră într-un bordel, cum ar începe orice poveste western clasică, de pe planeta industrială Morlana One. Iar în urma unui conflict verbal și a unei altercații ulterioare, pe o străduță lăturalnică, cu doi foști agenți de securitate, Andor se vede responsabil de moartea acestora. Accidental, în cazul primului, prin execuție, în cazul celui de-al doilea.

În același timp, ai secvențe retrospective din copilăria lui Andor, petrecută în tribul Kenari, alături de sora sa, Kerri, pe care încă o caută, după ce s-au pierdut unul de celălalt, în urma unei întâlniri nefericite a tribului cu câțiva inspectori de securitate ai imperiului. Mai exact, Andor a fost adoptat de Maarva, care, astfel, a încercat să-l salveze din calea răzbunării imperiului. Doar că, în următoarele câteva episoade, interesul pentru Kerri dispare, iar Andor se vede nevoit să accepte propunerea unui reprezentant al Rebeliunii, Luthen Rael (Stellan Skarsgård), altfel un dealer posh de antichități scumpe din capitala galactică Coruscant, de a lupta alături de o gașcă mică, dar hotărâtă, pe planeta Aldhani (așa-i că mult mai puține nume de personaje și planete n-ar fi o idee rea?), într-o misiune de sabotaj împotriva, evident, Imperiului.

Și cam astea sunt, în mare, datele problemei în primele patru episoade (am evitat personajul lui Bix, interpretat de Adria Arjona, pentru că încă nu mi se pare suficient de conturat, în afara faptului că filtrează aproape necontrolat cu Cassian, deși ea e deja într-o relație). Patru episoade care, în ciuda faptului că au în jur de 30 sau 40 de minute, se scurg suficient de lent încât să-ți aduci mai bine aminte de ce ți-a plăcut Rogue One.

Dar, chiar dacă știi deja soarta celebrului spion al rebelilor, chiar dacă povestea e uneori încâlcită, chiar dacă misterul fascinant din jurul acelui Cassian din Rogue One dispare și chiar dacă 24 de episoade par, în perspectivă, mult prea multe, chiar și pentru șarmul lui Diego Luna, Andor găsește cârlige în detalii, fie că e vorba despre o scenă-omagiu The Motorcycle Diaries (dacă îți vine să crezi!), personajele cu accent Cockney ori un android bâlbâit.

Așadar, îl voi duce, cel mai probabil, până la capăt. Măcar din respect pentru rebelul Gilroy.


Disponibil pe Disney+ | Per total: 7/10 | Știință & Tehnologie: 7/10



Text de

Mihai Tița

Jurnalist de lifestyle și cultură, care a mai scris pentru Playboy, GQ, FHM, Sunete sau Scena9. 

CULTURĂ|POPCRAFT

La Chimera: Trecut, prezent și niciun viitor

De
Scurt și la obiect: un film impresionant, ireproșabil și complet, cum n-am mai văzut demult.
CULTURĂ|GAMING SPOTLIGHT

(Aproape) Tot ce trebuie să știi despre Fallout dacă nu ai încercat jocurile

De
Povestea de fundal a serialului postapocaliptic care a devenit un hit instant este pe cât de fascinantă, pe atât de complexă și stufoasă.
CULTURĂ|BOOK CLUB

La masă cu vampirii. Dracula a fost integrat cam forțat în gastronomia românească

De
Nici Nadia, nici Hagi, nici Ilie Năstase nu sunt atât de cunoscuți precum contele Dracula, personajul imaginat de scriitorul irlandez Bram Stoker la finalul secolului al XIX-lea, confundat adesea cu Vlad Țepeș, dar asociat cu Transilvania. Brand puternice ale României, notorietatea lui Dracula e speculată și în gastronomie. 
CULTURĂ|POPCRAFT

Fallout: Postapocalipsa nu va fi la televizor

De
Western, acțiune și satiră politică într-o nouă și reușită adaptare a unui joc video, Fallout are mai multe lucruri de zis decât pare la prima vedere.