Cosmin Dragomir10 min read

EDITOR

Cosmin Dragomir este jurnalist specializat în gastronomie, istoric și antropolog amator. A fondat gastroart.ro – prima revistă dedicată cercetării istoriei gastronomiei românești, a inițiat legea Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului. În august 2021 a publicat volumul „Curatorul de Zacuscă și alte povestiri gastronomice românești”, o antologie de texte, studii, editoriale, interviuri despre istoria culinară autohtonă. În prezent, scrie o istorie a dulciurilor în România și o Enciclopedie Universală a Sarmalelor. A fondat editura GastroArt specializată în valorificarea patrimoniului gastronomic.

Articole

CULTURĂ|HISTORY OF FOOD

Salată grecească, bulgărească, sârbească... Nu și românească 

De
Deși în România se găsesc multe salate în meniurile restaurantelor și de acasă, niciuna nu a primit titlul de salată națională.
HISTORY OF FOOD

Ospitalitate balcanică la ceașcă: de la „bună dimineața la cafeluță” la sictir caffe

De
Istoria cafelei pe actualul teritoriu românesc începe cu un fake news promovat de Ion Neculce și culminează cu cea mai rapidă dezvoltare a industriei de profil din Europa.
CULTURĂ|HISTORY OF FOOD

Cu ciorba de burtă pe mapamond

De
O incursiune culinară ce are ca temă ciorba de burtă arată că nu doar românii știu ce-i bun la mahmureală. Iar subiectul e atât de vast că merită o întreagă carte (în curs de apariție).
CULTURĂ|HISTORY OF FOOD

Caragiale, cel mai prost cârciumar din istoria literaturii

De
O scurtă istorie a aventurilor marelui dramaturg român în lumea mult mai complicată a antreprenoriatului.
CULTURĂ|HISTORY OF FOOD

Bobul, leguma care a dispărut din bucătăriile românești

De
Bobul (Vicia Faba) este (aproape) dispărut din rețetele locale, fiind o apariție rară în bucătăriile românilor. Lucrurile n-au stat întotdeauna așa.
CULTURĂ|HISTORY OF FOOD

Istoria pastelor la români și cum în 1900 i-am bătut pe italieni 

De
În care apar multe rețete cu fidea, tăieței, macaroane și tocmagi. Și o explicație despre cum se prepară corect pastele carbonara. 
CULTURĂ|HISTORY OF FOOD

O mică istorie a micilor și mititeilor

De
De la cârciuma lui Iordache la Terasa Obor, micii au o istorie complicată, care ține foarte mult de un ingredient controversat: bicarbonatul de sodiu
CULTURĂ|HISTORY OF FOOD

Epopeea salatei (de) boeuf la români 

De
Istoria spune că această mâncare găsită pe toate mesele de Sărbători poate conține fasole verde, dar și homari.
CULTURĂ|HISTORY OF FOOD

România – Ucraina, mâncarea care ne unește și ne desparte

De
Deși am fost multă vreme o țară de la Porțile Orientului, gastronomia românească are și multe locuri comune cu cele din Europa Centrală sau cu bucătăriile slave de la nord și nord-est de România.
CULTURĂ|HISTORY OF FOOD

O scurtă istorie a fructelor de mare în România. Care are sute de ani

De
Brâncoveanu mânca stridii, ardelenii știau de păianjeni de mare în secolul al XIX-lea, iar la Focșani, la 1900, era recomandat homarul. Țăranii aveau parte de variante neaoșe – fructele de baltă: raci, broaște, scoici și melci. 
CULTURĂ|HISTORY OF FOOD

De ce sarmalele sunt (și) românești și nu sunt turcești

De
O (nu foarte) scurtă analiză a istoriei sarmalelor arată că românii pot să și-o revendice fără griji drept rețetă tradițională.
CULTURĂ|HISTORY OF FOOD

Un gurmand la curtea domnească a lui Brâncoveanu

De
Curțile regale, împărătești ori voievodale, au fost descălicătoare de mode și au impus trenduri în varii domenii: de la design și arhitectură, la îmbrăcăminte și mâncare. Nici românii nu au fost mai prejos, iar în cazul lui Brâncoveanu   documentele vremii dezvăluie o sumedenie de surprize culinare, de la folosirea furculiței la consumul de stridii și sparanghel.