Coronavirus Science Report #58: Tinerii răspândesc virusul; SARS-CoV-2 nu provine din laborator, spune OMS.

70% dintre cazurile de COVID-19 sunt provocate de persoane între 20 și 49 de ani. Tulpina britanică B.1.1.7 e depistată tot mai des în România. 

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

1. Virusul e răspândit de persoanele tinere, în timp ce mortalitatea cea mai ridicată se înregistrează la vârstnici. Asta înseamnă că izolarea celor din urmă nu ar duce la sfârșitul pandemiei;
2. OMS a prezentat concluziile unei controversate vizite în China. Virusul n-ar proveni din laborator, spun experții, și nici n-a circulat înainte de decembrie 2019;
3. O veste proastă: coronavirusurile provenite de la lilieci pot infecta direct celulele umane;
4. Tocilizumabul este eficient în cazurile grave de COVID-19, în combinație cu dexametazona;
5. Vaccinul de la AstraZeneca are o eficacitate foarte redusă împotriva variantei sud-africane a virusului;
6. B.1.1.7, tulpina britanică a coronavirusului, a fost depistată în mai multe județe din Românie de cercetători de la Universitatea din Suceava.

Persoanele până în 49 de ani răspândesc coronavirusul

Conform unui studiu al departamentului de matematică de la Imperial College London publicat în Science,„Age groups that sustain resurging COVID-19 epidemics in the United States”, science.sciencemag.org persoanele între 20 și 49 de ani au contribuit cel mai mult la răspândirea virusului anul trecut, în timp ce decesele s-au înregistrat în majoritate la cei de peste 50 de ani. Conform studiului, tinerii ar fi vinovați de circa 70% dintre cazuri, în timp ce redeschiderea școlilor și copii până la 19 ani ar fi vinovați doar pentru 15% dintre cazuri.

O posibilă explicație ar fi faptul că mobilitatea este mai ridicată în cazul persoanelor adulte până în 49 de ani, care interacționează mai mult unii cu alții, în contexte personale sau profesionale, iar faptul că riscul de a face forme grave e mult mai scăzut îi face și mai puțin atenți cu măsurile de prevenție. Studiul mai spune că aceste date arată că strategia care propune izolarea celor în vârstă și lăsarea virusului să se răspândească în restul populației nu ar funcționa.

Virusul SARS-CoV-2 nu provine dintr-un laborator, spune OMS

După o scurtă și criticată vizită în China, care vine la un an de la declanșarea epidemiei, experții Organizației Mondiale a Sănătății au spus, într-o conferință de presă,„WHO team says theory Covid began in Wuhan lab ‘extremely unlikely’”, theguardian.com că e foarte puțin probabil ca virusul să provină din laborator și că originea acestuia e cel mai probabil naturală, virusul ajungând la oameni prin intermediul unui animal. Pisicile și nurcile, două specii susceptibile la infecția cu SARS-CoV-2, au fost adăugate pe lista suspecților, pe lângă deja celebrul pangolin. De asemenea, experții OMS spun că virusul nu a circulat înainte de decembrie 2019. 

Departamentul de Stat american, care în ultimele zile ale administrației Trump a anunțat că, pe baza informațiilor pe care le au, susține ipoteza unui accident de laborator, spune acum„U.S. to scrutinize WHO report that rules out COVID-19 came from Chinese lab”, reuters.com că așteaptă raportul oficial al experților înainte de a se pronunța. Americanii spun că nu sunt convinși că China a fost suficient de cooperantă și că ar prefera să aibă propriii experți pe teren.

Coronavirusurile pot sări de la lilieci direct la om

Conform unui studiu publicat în Nature„SARS-CoV-2 infection is effectively treated and prevented by EIDD-2801”, nature.com două coronavirusuri similare cu SARS-CoV-2 pot infecta direct celule pulmonare umane, o veste destul de proastă. Asta ar însemna că noi pandemii provocate de alte coronavirusuri sunt oricând posibile.

Studiul vine și cu o veste bună. Cercetătorii au urmărit și eficacitatea medicamentului experimental EIDD-2801 în tratarea COVID-19, iar datele arată că administrat la începutul infecției sau profilactic acesta inhibă drastic replicarea SARS-CoV-2. Antiviralul oral EIDD-2801 sau molnupiravir este testat, în acest moment, în studii clinice.„The Safety of Molnupiravir (EIDD-2801) and Its Effect on Viral Shedding of SARS-CoV-2 (END-COVID)”,  centerwatch.com 

Tocilizumab are efect în cazurile grave

Deși este folosit de a la începutul pandemiei, studiile despre acest inhibitor de citokine care se utilizează în tratarea artritei reumatoide au fost contradictorii. Chiar Roche, producătorul Acterma (denumirea comercială a tocilizumabului), a anunțat că acesta n-ar reduce mortalitatea, dar ar putea grăbi recuperarea, conform unui studiu de fază a III-a„Roche provides an update on the phase III COVACTA trial of Actemra/RoActemra in hospitalised patients with severe COVID-19 associated pneumonia”, roche.com efectuat în prima parte a lui 2020. 

CITEȘTE ȘI: Tratamentul pentru COVID-19. Situația la zi.

Recent însă, medicamentul a intrat în atenția britanicilor care desfășoară cercetarea Recovery, cea care a descoperit și eficacitatea dexametazonei. Rezultatele au fost anunțate pe 11 februarie, iar studiul arată că tocilizumab reduce mortalitatea în cazurile grave,„Tocilizumab reduces deaths in patients hospitalised with COVID-19”, recoverytrial.net însă cu un procent relativ mic (4%). Majoritatea pacienților care au fost incluși în studiu au primit și dexametazonă. La pacienții cu forme grave, la care nivelul inflamației e semnificativ, dacă cele două medicamente sunt administrate împreună, mortalitatea e redusă cu o treime la cei care primesc oxigen și cu aproape jumătate la cei care necesită intubare.

AstraZeneca, probleme cu noile tulpini

Africa de Sud a anunțat că oprește, temporar, distribuția vaccinului de la AstraZeneca după ce au fost anunțate rezultatele unui studiu„Latest – Oxford Covid-19 vaccine trial results”, wits.ac.za realizat la Universitatea Witwatersrand din Johannesburg care spune că eficacitatea vaccinului împotriva variantei B.1.351, majoritară în această țară, este substanțial redusă. Conform comunicatului universității, vaccinul a fost testat pe circa 2.000 de persoane cu vârsta medie de 2.000 de ani pentru a vedea dacă protejează împotriva infecțiilor ușoare și moderate cu COVID-19. 

Coordonatorul studiului a declarat pentru The Guardian,„Oxford Covid vaccine has 10% efficacy against South African variant, study suggests”, theguardian.com că eficacitatea a fost de circa 10%, departe de cei 60% estimați de studiul de faza a III-a în baza căreia vaccinul a fost aprobat. 

Știrea e cu atât mai îngrijorătoare cu cât mutația E484K, care pare a ajuta varianta sud-africană să păcălească sistemul imunitar, a fost depistată și în unele probe„Britain risks becoming virus ‘melting pot’ as mutations spread”, ft.com (momentan puține) ale variantei britanică a coronavirusului, B.1.1.7 (sau Kent, cum i se mai spune). 

CITEȘTE ȘI: E484K: mutația care îngrijorează oamenii de știință

Chiar și așa, un comitet al Organizației Mondiale a Sănătății recomandă, într-o lucrare preliminară,„AZD1222 vaccine against COVID-19 developed by Oxford University and Astra Zeneca: Background paper (draft)”, who.int (PDF) folosirea vaccinului AstraZeneca, și în țările în care circulă noile variante ale virusului. 

De asemenea, comitetul recomandă administrarea vaccinului la toți adulții, nu doar la persoanele până în 55 sau 65 de ani, precum unele țări europene și administrarea celei de-a doua doze la între 4 și 12 săptămâni distanță. OMS evaluează, în această perioadă, posibilitatea aprobării vaccinului de la AstraZeneca.

Varianta britanică, tot mai des depistată în România

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a anunțat„Universitatea din Suceava avertizează: „Răspândire accentuată a noii tulpini într-o mare parte din România”. 14 din 47 de probe analizate sunt în forma britanică”, libertatea.ro că în ultima săptămână, Laboratorul de Metagenomică și Biologie Moleculară a descoperit tulpina britanică în 14 din 47 de probe de la pacienți pozitivi la SARS-CoV-2. Mai grav, aceste probe provin din județe diferite, Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Suceava și Botoșani, ceea ce arată că deja această tulpină e răspândită în toată țara.

De altfel, conform proiectului Grinch (Global Report Investigating Novel Coronavirus Haplotypes),„B.1.1.7 report 2021-02-08”, cov-lineages.org până în această săptămână, tulpina britanică a fost semnalată în 85 de țări, cu mențiunea că multe dintre acestea nu au o răspândire susținută și că, în unele cazuri, a putut fi făcută o legătură directă între probe și Marea Britanie (pacienți care au călătorit, de exemplu).

EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #57: Rezultate inițiale bune ale vaccinurilor mRNA la bătrâni