Coronavirus Science Report #24: noutăți despre hidroxiclorochină și remdesivir14 min read

De Ionuț Preda 06.06.2020, ultima actualizare: 15.07.2020

Hidroxiclorochina e din nou în centrul controverselor, producătorii de vaccinuri își fac deja planuri de producție în masă și OMS recomandă, în sfârșit și cu jumătate de gură, purtarea măștilor.

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală.

Dramele tratamentelor

Hidroxiclorochina nu pare a fi dăunătoare, dar nici eficientă

Cel mai discutat subiect al săptămânii a fost, de departe, scandalul iscat de retragerea unui studiu care sugera că hidroxiclorochina ar fi fost periculoasă pentru pacienți. Am abordat acest subiect pe larg într-un material anterior, dar ca să recapitulăm: prestigiosul jurnal medical The Lancet a fost nevoit să retragă, chiar la cererea autorilor, un studiu„Hydroxychloroquine or chloroquine with or without a macrolide for treatment of COVID-19: a multinational registry analysis”, thelancet.com care susținea că hidroxiclorochina și clorochina aveau efecte potențial periculoase asupra pacienților, crescând riscul de deces sau de dezvoltare a unor aritmii cardiace. Motivul? Compania care a adunat datele primare, Surgisphere, nu a oferit acces pentru o verificare independentă a acestora. Apoi, o investigație apărută în The Guardian„Surgisphere: governments and WHO changed Covid-19 policy based on suspect data from tiny US company”, theguardian.com a ridicat mari semne de întrebare despre companie, arătând printre altele că aceasta nu a avut o prezență online între octombrie 2017 și martie 2020 și că angajații un background științific slab sau inexistent.

CITEȘTE ȘI: De ce a retras The Lancet un studiu despre hidroxiclorochină? 

Studiul a produs efecte la scurt timp după ce a fost publicat. OMS a oprit temporar un test clinic global„WHO Halts Hydroxychloroquine Trial Over Safety Concerns”, npr.org despre eficacitatea tratamentului, pe care l-a repornit după retragerea studiului, iar unele state fie au interzis medicamentul, fie i-au restrâns utilizarea la studii clinice.

Dar asta nu înseamnă că hidroxiclorochina a devenit, peste noapte, eficientă împotriva COVID-19: substanța a fost retrasă dintr-un alt test clinic internațional, Recovery,„Coronavirus: Malaria drug hydroxychloroquine ‘does not save lives’”, bbc.com derulat de Marea Britanie pentru identificarea de potențiale tratamente anti-COVID. Cercetătorii de la Oxford care au agregat datele parțiale ale studiului au anunțat că hidroxiclorochina nu a avut vreun efect în reducerea ratei de mortalitate a pacienților, ba chiar a avut o rată de deces puțin mai mare25,7% din pacienții care au fost tratați cu hidroxiclorochină au decedat după 28 de zile, în comparație cu o rată de 23,5% în același interval pentru cei care au urmat tratamente standardizate decât în cazul tratamentelor standard.

Remdesivirul are beneficii modeste pentru pacienții cu forme moderate de COVID-19

Efectele remedesivirului asupra pacienților cu forme grave de COVID-19 par să fie pozitive, „Federal Scientists Finally Publish Remdesivir Data”, nytimes.com însă date publicate recent de compania producătoare Gilead arată că substanța aduce beneficii modeste, „Gilead’s remdesivir shows modest improvement in moderate COVID-19 patients”, reuters.com în comparație cu tratamentele standardizate, pentru cazuri mai puțin serioase. Conform gigantului farmaceutic, aproximativ 76% din pacienții cu forme moderate ale bolii și-au ameliorat starea clinică după ce au urmat o schemă de cinci zile de tratament, în comparație cu 66% dintre cei care au primit îngrijiri medicale standard.

Procentul a scăzut la 70% atunci când a fost necesară aplicarea unei scheme de tratament pe 10 zile, despre care compania a spus că „tinde spre, dar nu atinge semnificația statistică”. Mai mulți doctori și analiști spun însă că este necesară publicarea unor date mai specifice despre test, precum categoriile de vârstă ale pacienților, pentru a valida eficacitatea medicamentului și a explica diferența dintre cele două grupuri de tratament.

Nimic nou pe frontul vaccinului

Companiile de vaccinuri își fac planuri pentru producerea a miliarde de doze

Nu au apărut știri noi pe partea științifică despre cursa pentru vaccin, dar producătorii se întrec deja în a-și asigurare capacități de producție și distribuție în masă. AstraZeneca, compania care a preluat vaccinul AZD1222 (cunoscut inițial ca ChadAdIOx1) dezvoltat la Oxford, a anunțat că vrea să producă două miliarde de doze ale vaccinului,„AstraZeneca is aiming to produce 2 billion doses of a coronavirus vaccine — and it could be ready by September”, cnbc.com  din care un 400 de milioane ar urma să fie distribuite în Statele Unite și Marea Britanie, iar un miliard vor fi rezervate pentru state cu nivel de trai mediu sau redus. Compania a semnat deja un acord de licențiere cu Institutul Serumurilor din India pentru al doilea caz, după ce anterior Statele Unite și-au asigurat 300 de milioane de doze. Cu toate acestea, AZD1222 se află în urma competiției, compania nepublicând încă rezultate preliminare ale testelor clinice pe oameni.

CITEȘTE ȘI: Cine va câștiga cursa pentru vaccinul COVID-19?

Și Novavax vrea să producă cel puțin un miliard de doze„Novavax aims to make one billion COVID-19 vaccine doses after buying plant”, reuters.com de NVX-CoV2373, vaccinul pe bază de adjuvant Matrix-MSubstanță administrată pentru a amplifica acțiunea de imunizare pe care îl dezvoltă. Compania a anunțat în acest sens că va cumpăra unitatea de producție Praha Vaccines, în prezent deținută de același institut indian. Se prefigurează că vaccinul acestora va necesita două doze la aplicarea pe oameni, însă mai avem până să știm sigur, deoarece Novavax de-abia a recrutat un prim participant pentru teste clinice ale vaccinului pe oameni.

Ce altceva am mai aflat despre coronavirus?

OMS recomandă în sfârșit măștile ca metodă de prevenție

Deși multe state au adoptat obligativitatea purtării măștilor în anumite spații, Organizația Mondială a Sănătății a rămas destul de fermă pe poziții în a nu le recomanda publicului larg. OMS și-a schimbat în sfârșit poziția într-un nou ghid tehnicGhidul poate fi consultat pe who.int publicat pe 5 iunie, însă organizația tot pare să fie reticentă„Medical Workers Should Use Respirator Masks, Not Surgical Masks”, nytimes.com în privința utilizării măștilor. Totuși, OMS recomandă guvernelor să încurajeze purtarea lor, pe baza tot mai multor dovezi observaționale. Însă, organizația notează totodată că utilitatea măștilor nu este susținută de „dovezi științifice directe sau de calitate înaltă” și adaugă și o listă de potențiale dezavantaje, precum dificultatea de a comunica clar și potențial discomfort provocat de purtarea lor.

Pe de altă parte, o analiză a 172 de studii„Physical distancing, face masks, and eye protection to prevent person-to-person transmission of SARS-CoV-2 and COVID-19: a systematic review and meta-analysis”, thelancet.com finanțată de OMS a arătat, pe 1 iunie, că măștile de protecție respiratorie, precum N95, protejează mult mai eficientStudiul susține că acest tip de măști oferă o protecție de 96%, în timp ce procentajul scade la 67% pentru măștile chirurgicale împotriva virusului într-un mediu clinic decât măștile chirurgicale clasice sau cele textile.

Tratamentele pentru tensiune ar putea scădea mortalitatea COVID-19

Un studiu publicat în European Heart Journal „ Association of hypertension and antihypertensive treatment with COVID-19 mortality: a retrospective observational study”, oup.com susține că persoanele care iau tratament pentru a ține sub control hipertensiunea arterială au un risc semnificativ mai scăzut de mortalitate decât cele care nu tratează sau întrerup tratamentul pentru afecțiune. Cercetarea, efectuată pe 2.900 de pacienți chinezi infectați cu COVID, susține că grupul celor care care sufereau de hipertensiune arterială și nu luau tratament prezentau un risc de deces de două ori mai mare decât cei care luau medicamente pentru controlul tensiunii (7,9%, față de 3,2%). Studiul reprezintă încă o dovadă care infirmă speculațiile apărute în lumea științifică pe la începutul pandemiei,„Association of Use of Angiotensin-Converting Enzyme Inhibitors and Angiotensin II Receptor Blockers With Testing Positive for Coronavirus Disease 2019 (COVID-19)”, jamanetwork.com conform cărora anumite tratamente pentru hipertensiune ar putea provoca un risc mai mare de infecție sau de a dezvolta o formă mai gravă a bolii.

EDIȚIA PRECEDENTĂ: Coronavirus Science Report #23



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

CORONAVIRUS|STUDII

Sindromul post-Covid: încercarea de după pandemie

De
Doctorii din Europa îi țin sub supraveghere pe pacienții infectați cu Covid-19 pentru a găsi tratamente pentru o afecțiune prelungită, care este deopotrivă istovitoare și enigmatică.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE REPORT

Games of Science, concursul care îi antrenează pe cercetătorii români pentru postări de Tik Tok

De
Au început înscrierile la ediția a doua a concursului Games of Science, un proiect dedicat cercetătorilor (și nu numai), în care participanții trebuie să capteze atenția publicului în doar 15 secunde.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #115: Honey, I’m back!

De
Pandemia n-a plecat nicăieri, s-a schimbat doar modul în care oamenii se raportează la virus și la boală.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #114: Din val în val

De
Părerea generală este că pandemia s-a încheiat – cel puțin așa se comportă majoritatea. Cifrele arată însă creșteri în mai toată lumea, datorate variantei BA.2