sorbetto/Getty Images
Coronavirus Science Report #71: Mai avem cum să atingem imunitatea colectivă?
Un raport al Ministerului Sănătății arată că numărul deceselor de COVID-19 e mai mare decât cel făcut public. Un studiu american explică de ce unii oameni refuză vaccinarea.
Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:
- A fost publicat un raport al Ministerului Sănătății care arată diferențe de peste 7.000 de decese provocate de COVID-19 între cifrele publice și cele dintr-o aplicație internă a ministerului;
- Guvernul român renunță la obligativitatea măștii în aer liber, din 15 mai, și dă drumul la nunți și botezuri, din 1 iunie. Acestea sunt doar două dintre noile măsuri anunțate;
- Un studiu american explică de ce imunitatea colectivă e pusă în pericol de refuzul unei părți a populației de a se vaccina. Motivele refuzurilor sunt mai complexe decât simpla atitudine anti-vaccinistă;
- Atingerea imunității colective ar putea fi o țintă nerealistă, cred cercetătorii. Ținerea sub control a virusului e, totuși, posibilă;
- În SUA, a fost aprobată utilizarea vaccinului Pfizer și la adolescenții între 12 și 16 ani;
- Un studiu controversat, realizat la MIT, susține că virusul SARS-CoV-2 poate fi integrat, în anumite condiții specifice, în genomul celulelor umane.
Câți români au fost uciși de COVID-19?
Un raport al Ministerului Sănătății, „Raport privind modul de raportare a deceselor COVID-19”, http://www.ms.ro (PDF) arată că între cele două aplicații folosite pentru raportarea deceselor de COVID-19 în România, Corona Forms și alerte.ms.ro, există diferențe majore, care, până la finalul lui martie 2021 ajung la nivelul de 23,1%.
Mai exact, în alerte.ms.ro s-au raportat cu 7.201 mai multe decese decât în Corona Forms.
Asta nu înseamnă neapărat că numărul deceselor de COVID-19 este cu atât mai mare, pentru că modul de raportare din cele două platforme este radical diferit, la fel ca și scopul pentru care au fost folosite. În Corona Forms sunt înregistrate cazurile individuale, după CNP-ul pacientului, în alerte.ms.ro sunt înregistrare cifre agregate, la nivel de spitale.
CITEȘTE ȘI: Câți români a ucis COVID-19 cu adevărat?
Concluzia raportului este că, pe de o parte, o serie de decese nu au fost raportate în Corona Forms, aplicația care este folosită pentru furnizarea datelor zilnice despre COVID-19, la care ne-am raportat pe tot parcursul pandemiei, pe de altă parte, în alerte.ms.ro au fost făcute erori de raportare, care au dus la creșterea cifrelor.
Pe scurt, în România au murit de COVID-19, în spitale, mai multe persoane decât cele anunțate oficial (conform Corona Forms), dar nu cu 7.201 mai multe, ca în platforma alternativă, alerte.ms.ro. Cu cât mai multe? Nu știe nimeni.
CITEȘTE ȘI: Evoluția COVID-19 în România
Se ridică o parte dintre restricții
Guvernul român a anunțat o relaxare a restricțiilor, începând cu 15 mai, în urma scăderii cazurilor noi de COVID-19 din ultimele săptămâni.
Principalele modificări sunt eliminarea obligativității purtării măștii în aer liber, cu excepția piețelor și târgurilor, și ridicarea restricțiilor de circulație noaptea. În plus, programul magazinelor nu va mai fi unul restricționat, iar activitățile sportive în aer liber vor putea să se desfășoare cu publica, dar doar cu un sfert din locuri ocupate.
Din 1 iunie, se vor putea face nunți și botezuri, cu 50 de participanți în interior sau cu 70 în exterior. Limita poate fi ridicată dacă toate persoanele sunt vaccinate, însă verificarea participanților este făcută de organizator, pe propria răspundere – ceea ce înseamnă că, de facto, nu vor exista limite de participanți.
O situație similară se întâlnește în sălile de sport/fitness, unde nu va exista o limită dacă cei din interior sunt vaccinați.
De ce nu vrea lumea să se vaccineze?
Cercetători de la Universitatea din Michigan au publicat „In Communities we Trust: Institutional Failures and Sustained Solutions for Vaccine Hesitancy (2021)”, stpp.fordschool.umich.edu care arată că ezitarea populației de a se vaccina poate fi o piedică în calea atingerii imunității colective și, prin urmare, în calea încetării mai rapide a pandemiei. Aceștia spun că circa 30% dintre americani refuză vaccinarea, în timp ce în Europa procentul e chiar mai ridicat.
CITEȘTE ȘI: Pot anti-vacciniștii să amenințe imunitatea colectivă?
Cercetătorii spun însă că ezitarea populației de a folosi vaccinurilor nu e cauzată doar de atitudinea anti știință a anti-vacciniștilor și oferă explicații mai complexe. Un alt motiv ar fi limitările și eșecurile instituțiilor științifice, care scad încrederea publică în acestea. De asemenea, tratamentul aplicat minorităților de către stat, de-a lungul timpului, duce la o neîncredere mai ridicată față de politicile sanitare publice.
În esență, studiul spune că ezitarea unei părți a populației e dată de neîncrederea în stat, iar acest lucru poate fi rezolvat, mai ales, printr-o comunicare mai bună și prin depolitizarea discuțiilor despre vaccinuri – ceea ce pare destul de puțin probabil să se întâmple.
Mai e posibilă imunitatea colectivă?
Tot mai mult cercetători spun că imunitatea colectivă e o țintă nerealistă și că eradicarea virusului SARS-CoV-2 nu va putea fi realizată. De altfel, nici nu e clar care ar putea fi nivelul la care imunitatea colectivă ar putea fi atinsă, cifrele inițiale, de 60-70% fiind revizuite recent – acum se discută chiar de „Covid-19: How Much Herd Immunity is Enough?”, nytimes.com În condițiile în care nici țară n-a atins aceste niveluri – ca să nu mai vorbim de faptul că România este pe unul dintre ultimele locuri în Europa –, atingerea imunității colective pare o țintă tot mai îndepărtate.
Totuși, asta nu înseamnă că trebuie să trăim cu virusul. Un studiu al cercetătorilor de la Centrul Național pentru Cercetare Științifică din Grenoble, Franța, publicat în „SARS-CoV-2 elimination, not mitigation, creates best outcomes for health, the economy, and civil liberties”, thelancet.com spune că eradicarea virusului e imposibilă în acest moment, dar că acesta poate fi ținut sub control. Conform studiului, dacă nivelul infectărilor poate fi coborât suficient, este posibil ca țările să identifice și să oprească din timp noile focare, iar cei care au adoptat această strategie, în locul unei de atenuare a efectelor, au dus-o mai bine din punct de vedere economic.
Studiul ia însă în calcul țări precum Australia, Islanda, Japonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă, care au avantajul izolării geografice, ceea ce face mult mai ușoară limitarea pătrunderii virusului în comunitate din alte teritorii.
Avem vaccin și pentru adolescenți
Vaccinul BioNTech/Pfizer va fi folosit, în SUA, și pentru adolescenții de 12-15 ani. Extinderea vârstei de la care vaccinul poate fi administrat a fost aprobată de către Administrația pentru Medicamente și Alimente (FDA), FDA Authorizes Pfizer-BioNTech COVID-19 Vaccine for Emergency Use in Adolescents in Another Important Action in Fight Against Pandemic, fda.gov pe baza unui studiu la care au participat 2.260 de persoane, dintre care 1.131 au primit vaccinul și restul un ser salin, placebo.
Conform studiului, ale căror rezultate au fost anunțate „BioNTech Announce Positive Topline Results of Pivotal COVID-19 Vaccine Study in Adolescents”, pfizer.com vaccinul a fost 100% eficient în prevenirea COVID-19 (niciuna dintre cele 1.005 persoane evaluate care au primit vaccinul și 16 dintre cele 978 care au primit un placebo au făcut boala). Până acum, vaccinul ara aprobat pentru a fi folosit pentru persoanele peste 16 ani.
Agenția Europeană a Medicamentului a anunțat, „EMA starts evaluating use of COVID-19 vaccine Comirnaty in young people aged 12 to 15”, ema.europa.eu că va evalua vaccinul Cominarty, denumirea comercială a acestui produs BioNTech/Pfizer, pentru extinderea grupei de vârstă la care poate fi utilizat până la 12 ani. O decizie este așteptată pentru luna iunie, ceea ce înseamnă că vaccinarea adolescenților va putea începe în Uniunea Europeană și, implicit, România, undeva pe la mijlocul lunii viitoare.
Se integrează virusul în genomul uman?
Un studiu publicat în „Reverse-transcribed SARS-CoV-2 RNA can integrate into the genome of cultured human cells and can be expressed in patient-derived tissues”, pnas.org arată că ARN-ul coronavirusului SARS-CoV-2 poate fi transcris și integrat în genomul unei celule infectate, ceea ce ar putea explica de ce unii pacienți au teste pozitive la multe săptămâni după infecție.
Studiul, condus de Rudolf Jaenisch și Richard Young, specialiști de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), a stârnit controverse în lumea științifică încă din decembrie, când a fost publicat în format pre-print, mulți alți experți spunând că, din moment ce sunt folosite culturi de celule, ar putea fi vorba de un artefact de laborator. În plus, anti-vacciniștii se folosesc de acest studiu pentru a promova ideea că vaccinurile bazate pe ARN mesager ar putea altera genomul uman.
Conform cercetătorilor de la MIT, o enzimă numită reverstranscriptază (RT) face ca, în situații extrem de rare, să copieze ARN-ul virusului SARs-CoV-2 în ADN-ul celulelor și să-l integreze în cromozomi. Respectiva enzimă este acordată de elementele genetice LINE-1, o secvență de gene care se găsește răspândită în genomul uman, în proporție de 17%, rămășiță a unor infecții străvechi cu rinovirusuri. Pentru că, da, virusurile au fost integrate mereu în ADN.
În studiul din PNAS, cercetătorii admit că parte dintre rezultatele obținute sunt artefacte de laborator, date de chiar tehnica folosită pentru a identifica celulele himerice (care au integrat ARN-ul viral), însă spun că nivelurile obținute nu pot fi explicate doar prin acest lucru – însă nu există dovezi a unei astfel de integrări în țesuturi obținute de la pacienții care au avut COVID-19. La noul studiu a participat și Stephen Hughe, de la Institutul Național al Cancerului, unul dintre criticii primelor descoperiri.
