Merck Sharp & Dohme Corp.
Coronavirus Science Report #92: molnupiravir reduce riscul de deces17 min read
Merck a anunțat ca antiviralul molnupiravir este eficient împotriva COVID-19; masca devine obligatorie în București; variantele Alpha și Delta se transmit mai ușor prin aer.
Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:
- Masca a devenit obligatorie, de vineri, în București, în condițiile unei incidențe cumulate a cazurilor de peste 12/1.000;
- Cercetătorii au arătat că varianta Alpha a virusului se răspândește prin aerosoli mult mai eficient decât cea originală și presupun că descoperirea este valabilă și pentru Delta;
- Medicamentul antiviral molnupiravir dezvoltat de Merck reduce cu 50% riscul de a dezvolta o formă gravă a bolii, susține compania, care a anunțat că va aplica pentru autorizare;
- Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat booster-ul Pfizer și a recomandat o a treia doză a unui vaccin mRNA, la o lună de la a doua, pentru persoanele cu sistem imunitar scăzut;
- Johnson & Johnson cere aprobarea unei doze booster, în SUA. Germania recomandă deja o doză booster cu Pfizer/BioNTech sau Moderna celor care au primit acest vaccin;
- Un studiu american a descoperit un număr crescut de cazuri de miocardită la tinerii bărbați care s-au vaccinat cu vaccinuri mRNA, deși riscul rămâne extrem de scăzut. Mai multe țări nordice au oprit administrarea vaccinului Moderna la tineri;
- Un simptom rar provocat de virusul SARS-CoV-2, „degetele de Covid” – leziuni asemănătoare degerăturilor –, este produs de o reacție exagerată a sistemului imunitar.
Masca devine obligatorie în București
Capitala României avea joi, 7 octombrie, o incidență cumulată a cazurilor de COVID-19 la 14 zile de 11,49/1.000, conform Direcției de Sănătate Publică. Doar în Ilfov această rată era mai mare: 11,89. În aceste condiții, Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă „Masca de protecţie, obligatorie de vineri în toate spaţiile publice din Bucureşti. Care sunt excepțiile”, digi24.ro ca, începând de vineri, 8 octombrie, masca de protecție să fie obligatorie în toate spațiile publice închise și deschise. Măsura se adaugă carantinei de noapte, introduse încă de săptămâna trecută.
Există o serie de excepții, cum ar fi activitățile, inclusiv sportive, desfășurate individual sau de persoane care locuiesc împreună, activitățile fizice intense, copiii sub 5 ani sau cei cu nevoi speciale etc. Între timp, incidența din Capitală a fost calculată la 12,24.
De remarcat că măsura este luată abia acum, deși săptămâna trecută se anunțate că ar trebui introdusă la depășirea unei incidențe de 6/1.000.
CITEȘTE ȘI: Evoluția COVID-19 în România
Alpha și, probabil, Delta se transmit mai ușor prin aer
„Increased aerosol transmission for B.1.1.7 (alpha variant) over lineage A variant of SARS-CoV-2”, biorxiv.org varianta Alpha a coronavirusului (cea depistată inițial în Marea Britanie) se transmite mai eficient prin aerosoli decât cea originală. Studiul sugerează că este nevoie de o cantitate mai mică a virusului pentru o transmitere eficientă, în cazul variantei noi.
Un alt studiu, publicat în „Infectious SARS-CoV-2 in Exhaled Aerosols and Efficacy of Masks During Early Mild Infection”, academic.oup.com arată că persoanele infectate cu varianta Alpha expiră de 43 de ori mai mult virus, sub formă de aerosoli, decât cele infectate cu varianta originală. De asemenea, studiul arată că măștile (indiferent dacă sunt chirurgicale sau din pânză) reduc cantitatea virală cu 48%, ceea ce înseamnă că virusul se transmite chiar și când se poartă măști, mai ales dacă acestea nu sunt foarte bine fixate.
Cercetătorii estimează că varianta Delta ar fi și mai eficientă în transmitere decât Alpha, dar este nevoie de noi studii pentru a confirma acest lucru.
Merck va aplica pentru aprobarea molnupiravirului
Compania famaceutică Merck a anunțat că medicamentul experimental molnupiravir reduce cu 50% riscul de a dezvolta forme grave și de deces, dacă este administrat persoanelor cu forme ușoare și moderate de COVID-19, la începutul apariției simptomelor. „Merck and Ridgeback’s Investigational Oral Antiviral Molnupiravir Reduced the Risk of Hospitalization or Death by Approximately 50 Percent Compared to Placebo for Patients with Mild or Moderate COVID-19 in Positive Interim Analysis of Phase 3 Study”, merck.com medicamentul produs în colaborare cu Ridgeback a obținut rezultate pozitive într-un studiu clinic de faza a III-a, motiv pentru care firma va aplica pentru autorizare în SUA și alte țări ale lumii.
O analiză interimară făcută pe 775 de pacienți arată că doar 7,3% dintre cei care au primit molnupiravir au fost spitalizați sau au murit, la 29 de zile de la începerea testării, față de 14,1% în grupul placebo, ceea ce arată o reducere de aproximativ 50% a efectelor negative ale bolii. Momentan, însă, nu au fost publicate datele complete ale studiului.
Molnupiravir intervine în ciclul de reproducere a virusului, înlocuind molecule din codul genetic, și îl determină să producă un număr atât de ridicat de mutații încât îl împiedică, practic, să se răspândească în organism. Mai important, medicamentul – care păcălește virusul să-l folosească în locul moleculelor uracil (U) și citozină (C) –, nu acționează asupra celulelor umane.
Antiviralul dezvoltat de Merck este primul medicament care a fost conceput special pentru a trata COVID-19. El mai are avantajul că poate fi administrat oral și că este relativ mai ieftin decât alte tratamente noi folosite împotriva bolii, precum anticorpii monoclonali – un tratament complet costă circa 700 de dolari.
Medicamente similare sunt testate de Pfizer și Roche, dar primele rezultate sunt așteptate peste câteva luni.
Dozele suplimentare și boosterele au fost aprobate în UE
Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) „Comirnaty and Spikevax: EMA recommendations on extra doses and boosters”, ema.europa.eu administrarea unei a treia doze a vaccinurilor Cominarty (Pfizer/BioNTech) și Spikevax (Moderna) persoanelor cu sistem imunitar slăbit, la cel puțin 28 de zile de la cea de-a doua.
De asemenea, EMA recomandă administrarea dozei booster pentru vaccinul Cominarty, pentru cei cu un sistem imunitar normal, care au primit deja două doze, la cel puțin șase luni de la vaccinarea completă. Analiza unui booster al vaccinului Spikevax încă e în desfășurare.
România a început administrarea unui booster înainte de anunțul EMA și folosește ambele vaccinuri mRNA.
Johnson & Johnson cere autorizarea boosterului în SUA
Compania americană va aplica pentru „Johnson & Johnson will seek F.D.A. authorization for a booster shot.”, nytimes.com în SUA. Vaccinul produs de Johnson & Johnson are o eficacitate de 71%, mai scăzută decât în cazul celor bazate pe ARN mesager, și există îngrijorarea că persoanele vaccinate cu acestea au un risc mai crescut de a face infecții postvaccinare. Statele Unite au folosit doar vaccinurile Pfizer/BioNTech, Moderna și Johnson & Johnson în campania de imunizare împotriva COVID-19.
Între timp, Germania „Germany recommends booster shots for over 70s”, dw.com administrarea unei doze booster a unui vaccin mRNA celor care au primit doar o doză de Johnson & Johnson, indiferent de vârstă, pentru că s-a observat o eficacitate mai scăzută față de varianta Delta și pentru că riscul infecțiilor postvaccinare cu simptome mai severe e mai ridicat. Anunțul vine în contextul mai larg al recomandării administrării unei doze booster la toate persoanele vaccinate care au peste 70 de ani.
Provoacă vaccinurile mRNA miocardită?
Un studiu publicat în „Acute Myocarditis Following COVID-19 mRNA Vaccination in Adults Aged 18 Years or Older”, jamanetwork.com a descoperit un număr mai ridicat de cazuri de miocardită acută la bărbații tineri adulți decât cel așteptat, după administrarea unei a doua doze a unui vaccin mRNA.
Studiu observațional a fost efectuat pe circa 2,4 milioane de persoane adulte din California, care s-au vaccinat între decembrie 2020 și iulie 2021. Cercetătorii au găsit un total de 15 cazuri în persoanele pe care le-au studiat, adică 5,8 cazuri la un milion, față de 0,8 cazuri, cât ar fi normal la această grupă de vârstă. Toți cei care au raportat simptome de miocardită s-au vindecat. Cercetătorii spun însă că nu pot trage concluzii despre legătura dintre vaccinurile mRNA și miocardita acută pe baza acestor date, datorită caracterului observațional al studiului.
Observații similare au fost efectuate și în alte locuri. Suedia a suspendat administrarea vaccinului Moderna persoanelor născute după 1991, iar Danemarca celor sub 18 ani, după ce s-a observat că există „Sweden, Denmark pause Moderna COVID-19 vaccine for younger age groups”, reuters.com O decizie similară a fost luată de „Finland joins Sweden and Denmark in limiting Moderna COVID-19 vaccine”, reuters.com Aceste țări recomandă însă imunizarea acestor persoane cu Cominarty, vaccinul produs de Pfizer.
„Degetele de Covid” sunt provocate de un sistem imunitar puternic
Un studiu publicat în „Type I interferon response and vascular alteration in chilblain‐like lesions during the COVID‐19 outbreak”, onlinelibrary.wiley.com explică un simptom rar apărut la cei infectați cu COVID-19: leziuni dureroase asemănătoare cu degerăturile apărute la degetele de la picioare și, uneori, chiar la mâini.
Întâlnite mai ales la adolescenți și adulți tineri, simptomele, care au fost numite „degete de Covid”, apăreau chiar și atunci când persoanele erau testate negativ la boală. Studiul susține că leziunile apar ca urmare a unei reacții exagerate a sistemului imunitar la prezența virusului. Cercetătorii au găsit un nivel crescut al interferonului de tip 1 și al anticorpilor în probele recoltate de la pacienții cu aceste simptome.
EDIȚIA ANTERRIOARĂ: Coronavirus Science Report #91: Din nou cu măști pe stradă
