Coronavirus Science Report #93: COVID-19 este mai periculos pentru femeile însărcinate

În România, se discută carantinarea Capitalei. Femeile însărcinate și nevaccinate au un risc crescut de a face forme extrem de grave de COVID-19 

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

1. Institutul Național de Sănătate Publică a propus carantinarea Bucureștilor și a județului Ilfov. Guvernul încă dezbate;
2. O șesime dintre persoanele care au ajuns la cea mai gravă formă a bolii, în Anglia, au fost femei însărcinate și nevaccinate;
3. FDA-ul american a aprobat booster-ul Moderna sub forma unei jumătăți de doză;
4. CureVac a anunțat că renunță la producerea propriului vaccin și la contractele semnate, după ce acesta a avut o eficacitate redusă în teste;
5. În Africa, șase din șapte cazuri de COVID-19 rămân nedetectate;
6. Organizația Mondială a Sănătății a format un nou comitet care investighează originea virusului;
7. Merck a aplicat pentru autorizarea molnupiravir și va oferi licențe neexclusive producătorilor de medicamente generice;
8. Vaccinurile de tip mRNA produc celule de memorie rezistente în timp.

Carantină în București și Ilfov?

În această joi, din cauza creșterii incidenței cazurilor de COVID-19 la 15/1.000 în București și județul Ilfov, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a propus guvernului introducerea carantinei în aceste zone.„INSP propune carantină în București și Ilfov, premierul interimar are în vedere alte soluții. Cine ia decizia”, digi24.ro Aceasta ar presupune circulția doar cu declarație, trecerea școlilor în online (nu și a creșelor și grădinițelor), închiderea restaurantelor, magazine deschise doar până la ora 20 și piețe până la 17, slujbe efectuate doar în afara lăcașurilor de cult.

O decizie se va lua astăzi în Comitetul pentru Situații de Urgență, însă premierul Florin Cîțu nu s-a declarat adeptul unor măsuri atât de radicale. În schimb, acesta a sugerat că s-ar putea introduce obligativitatea folosirii certificatului verde și în magazine.

CITEȘTE ȘI: Problemele recurente ale carantinei

Femeile însărcinate au un risc crescut de a face forme grave ale bolii

O analiză făcută de Serviciul Național de Sănătate (NHS) din Anglia„NHS encourages pregnant women to get COVID-19 vaccine”, england.nhs.uk arată că o șesime dintre persoanele care au necesitat folosirea oxigenării cu membrană extracorporală (ECMO) erau femei însărcinate nevaccinate.

ECMO, denumit uneori și suport vital extracorporal (ECLS), este cea din urmă formă de terapie posibilă pentru persoanele care nu mai pot respira singure, fiind folosită la bolnavii de COVID-19 care nu pot fi ajutați prin administrarea directă a oxigenului. ECMODetalii pe wikipedia.org  ​funcționează prin extragerea temporară a sângelui din organism pentru a permite oxigenarea artificială a globulelor roșii și eliminarea dioxidului de carbon. 

Conform NHS Anglia, 20 dintre cele 118 persoane care au primit acest tratament într-o perioadă de trei luni erau tinere femei însărcinate, dintre care 19 nevaccinate și una vaccinată doar cu prima doză. 

Conform autorilor unui studiu încă nepublicat din Israel„Vaccines don’t harm pregnancies, and may even help babies, Israeli doctors claim”, timesofisrael.com vaccinurile sunt sigure pentru femeile însărcinate și nu afectează sarcina, în timp ce COVID-19 crește ușor riscul de naștere prematură. Și un studiu american publicat în JAMA„Short-term Reactions to the COVID-19 Vaccine Among Pregnant and Lactating Individuals”, jamanetwork.com recomandă vaccinul persoanelor însărcinate sau care alăptează. 

Booster-ul Moderna, aprobat în SUA

Un comitet al Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a votat în unanimitate„FDA advisory panel endorses Moderna’s Covid booster for some groups”, statnews.com pentru autorizarea administrării unei jumătăți de doză a vaccinului Moderna, ca booster, la șase luni de la vaccinare, anumitor categorii de persoane. 

Persoanele peste 65 de ani, cei între 18 și 65 cu risc crescut de a face forme grave de COVID-19 și cei care lucrează în medii în care sunt expuși la boală ar trebui să-și facă acest booster.

Până acum, autoritățile din SUA și Europa recomandaseră administrarea unui booster doar pentru vaccinul Pfizer/BioNTech. În România, ambele vaccinuri – Pfizer și Moderna – sunt administrate ca booster, la șase luni de la vaccinarea cu două doze.

CureVac renunță la primul lor vaccin

Compania germană CureVac a anunțat„CureVac to Shift Focus of COVID-19 Vaccine Development to Second-Generation mRNA Technology”, curevac.com că își retrage cererea de autorizare a vaccinului CVnCoV și se concentrează pe un nou vaccin, de a doua generație, numit CV2CoV.

Firma, care a început dezvoltarea unui vaccin bazat pe ARN mesager la începutul pandemiei, susține că vaccinul ar putea fi aprobat mult prea târziu, autorizarea suprapunându-se cu cele de a doua generație. De fapt, cel mai probabil aprobarea n-ar fi venit niciodată, pentru că vaccinul a avut o eficacitate de doar 48% în testele clinice efectuate în primăvară, conform unui anunț făcut de companie în iunie.„CureVac Provides Update on Phase 2b/3 Trial of First-Generation COVID-19 Vaccine Candidate, CVnCoV”, curevac.com

În plus, în condițiile în care Pfizer și Moderna sunt disponibile pe scară largă, un al treilea vaccin nu ar mai fi necesar oricum. CureVac a renunțat și la precontractul semnat cu Uniunea Europeană pentru 405 milioane de doze ale vaccinului.

Firma se va concentra pe noul vaccin, dezvoltat în colaborare cu GSK, despre care spune că în testele preclinice ar fi fost de 10 ori mai puternic decât cel inițial.

Știri de la OMS

Șase din șapte cazuri, nedetectate în Africa

O analiză făcută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS)„Six in seven COVID-19 infections go undetected in Africa”, reliefweb.int arată că șase din șapte cazuri de COVID-19 rămân nedetectate în Africa. De la începutul pandemiei și până acum, doar 70 de milioane de teste au fost raportate de țările africane, la o populație de 1,3 miliarde. Prin comparație, România a făcut aproape 14 milioane de teste PCR și rapide, la o populație de sub 20 de milioane.

Oficiul Regional al OMS din Africa a anunțat că va finanța programe de screening în șapte țări africane: Burundi, Côte d’Ivoire, Republica Democrată Congo, Guinea-Bissau, Mozambic, Congo, Senegal și Zambia.

OMS recomandă boosterele pentru imunocompromiși

Luni, comitetul pentru vaccinuri al OMS a recomandat„WHO experts back extra Covid jab for people with weak immune systems”, france24.com administrarea unei doze booster persoanelor imunocompromise, la șase luni de la vaccinarea completă. În schimb, organizația continuă să susțină adoptarea un moratoriu asupra boosterelor pentru persoanele sănătoase, până la finalul anului, în condițiile în care țările sărace nu au acces la vaccinuri.

Nou grup pentru cercetarea originii virusului

OMS a anunțat„Covid: New WHO group may be last chance to find virus origins”, bbc.com formarea unui nou grup de lucru, de 26 de persoane, care să încerce să afle de unde a apărut virusul SARS-CoV-2. Grupul conține și șase dintre experții care au vizitat China în această primăvară. Organizația atrage atenția că ar putea fi ultima șansă pentru a găsi eventualul pacient-zero și sursa originară a virusului.

Merck a aplicat pentru aprobarea molnupiravir

Așa cum anunțau săptămâna trecută, Merck și Ridgeback au aplicat„Merck and Ridgeback Announce Submission of Emergency Use Authorization Application to the US FDA for Molnupiravir, an Investigational Oral Antiviral Medicine, for the Treatment of Mild-to-Moderate COVID-19 in At Risk Adults”, merck.com la FDA pentru autorizarea de urgență a utilizării molnupiravirului pentru tratarea adulților cu forme ușoare și medii de COVID-19 care au un risc crescut de a dezvolta forme grave.

Firma a anunțat că va produce 10 milioane de doze până la finalul anului, că discută cu mai multe autorități pentru autorizare și că a oferit licențe neexclusive producătorilor indieni de medicamente generice pentru a accelera accesul altor țări la medicament.

CITEȘTE ȘI: Tratamentul pentru COVID-19. Situația la zi.

Vaccinurile mRNA produc celule de memorie rezistente în timp

Conform unui studiu publicat în Science,„mRNA vaccines induce durable immune memory to SARS-CoV-2 and variants of concern”, science.org deși cantitatea de anticorpi scade în timp, vaccinurile de tip ARN mesager produc celule de memorie de tip B, al căror număr crește între trei și șase luni de la vaccinare. De asemenea, aceste celule recunosc variantele Alpha, Beta și Delta ale virusului. Și celulele T de tip CD4+ și CD8+ T, esențiale în lupta cu virusul, sunt dezvoltate de cei vaccinați. Studiul confirmă că vaccinurile mRNA protejează împotriva coronavirusului cel puțin la șase luni de la vaccinare.

EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #92: molnupiravir reduce riscul de deces