Când a devenit tehnologia mai mult decât o unealtă? Un interviu cu artistul Théo Massoulier14 min read

Hibridizarea și haosul care guvernează evoluția tehnologică sunt  câteva dintre temele pe care Théo Massoulier le explorează în sculpturile sale.

Pe 21 martie, compania de cercetări în neuroștiințe Neuralink a postat pe YouTube un video// Elon Musk’s Neuralink shows brain-chip patient playing online chess, theguardian.com // în care un pacient uman joacă șah pe laptop cu ajutorul cipului care îi fusese implantat în craniu. Dincolo de controversele inerente oricărei „inovații” legate de numele lui Elon Musk, o astfel de știre nu are cum să nu te pună pe gânduri în legătură cu modurile în care tehnologia a ajuns să facă parte din viața ta la propriu.

Încă din preistorie, oamenii s-au folosit de unelte pentru a evolua. Însă pe măsură ce uneltele au devenit tot mai avansate, raportul de putere s-a schimbat, iar acum se vorbește tot mai des despre riscul înlocuirii forței de muncă cu inteligența artificială. Când a încetat unealta să fie doar o unealtă?

Aceasta este doar una dintre temele de reflecție ale artistului francez Théo Massoulier, care chestionează prin sculpturile sale obsesia umanității pentru evoluție tehnologică și viitorul distopic spre care pare că se îndreaptă. Prima lui expoziție la București, intitulată Organism, s-a ținut între 23 februarie și 30 martie la Galeria Gaep.// Site-ul oficial al galeriei: gaepgallery.com // 

Théo Massoulier. Foto: Blandine Soulage

Născut în 1983, Théo a studiat la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Lyon, orașul unde trăiește și lucrează în prezent. Încă din facultate, a început să-și exploreze interesul pentru știință și să-și cristalizeze propria viziune, pe care a exprimat-o în sculpturi, instalații sau tablouri. Într-o discuție pe Zoom, mi-a povestit că marile lui dileme au rămas aceleași: „Sunt mai multe dialectici care îmi guvernează munca. Pe de-o parte, este relația dintre ordine și haos, apoi cea dintre materia vie și materia inertă sau cea dintre stază și mișcare”.

Imediat după terminarea studiilor, Massoulier a creat prima sa serie de sculpturi, Anthropic Combinations of Entropic Elements, care a luat naștere din resturile lucrărilor lui de până atunci. Aceasta a fost expusă în 2017, în timpul Bienalei de la Veneția, și reprezintă, de altfel, punctul zero a ceea ce a creat de atunci încolo. Entropia, un concept legat de a doua lege a termodinamicii, care afirmă că într-un sistem închis (din care nu iese materie sau energie) structurile vor deveni treptat mai dezorganizate până la atingerea echilibrului, va deveni firul roșu al căutărilor sale.

În așteptarea momentului în care tehnologia va domina viața

Prima impresie pe care o ai când intri în spațiul expozițional de la Gaep e că ai ajuns într-o grădină a viitorului care reunește plante și creaturi aduse de pe altă planetă. Imediat în dreapta sunt asamblajele din seria intitulată 5G, niște forme hibride construite extrem de minuțios și inspirate de tehnica japoneză ikebana. Unul dintre elemente comune e că lucrările au la bază un suport de dimensiunea unui telefon mobil. 

Materialele pe care Théo le folosește vin din cele mai neașteptate locuri. O carapace făcută dintr-o rășină cu nisip se îmbină firesc cu o cochilie de stridie, un cuarț sau niște bucăți de plastic dintr-o jucărie pentru copii, încât sculptura rezultată pare cel mai obișnuit organism pe care l-ai văzut vreodată. 

Lucrare din seria „5G”. Foto: Alexandru Paul

La fel de organic se împletesc și referințele artistului, care pendulează între tehnologie, biologie, filosofie sau benzi desenate manga. Théo îmi vorbește despre o călătoria în Japonia pe care a făcut-o în anul sabatic pe care l-a luat după terminarea liceului. „Generația mea a fost foarte influențată de cultura pop japoneză, universul manga și desenele animate pe care le vedeam la televizor”, spune artistul.

„În plus, copiii făceau foarte mult judo. Treptat, am început să mă documentez tot mai mult în legătură cu istoria Japoniei și filmele japoneze. În adolescență, aveam în camera mea posterul filmului Ran, filmul lui Akira Kurosawa. Știi ce înseamnă ran? Haos.”

În perioada petrecută în Japonia, Théo și-a vizitat mătușa, care lucra ca profesoară într-un oraș din apropierea Tokyo, „într-un peisaj idilic, ca într-un film de Miyazaki”. Artistul povestește că această călătorie i-a provocat „un șoc estetic”, iar stranietatea acestui nou spațiu a stat la bazele zonelor lui de reflecție. 

De la „legile” lui Asimov la inteligența artificială

O altă serie importantă din opera lui Théo Massoulier vorbește despre editarea genomică și este intitulată, sugestiv, CriSpR – tehnologia care poate fi folosită pentru a edita ADN-ul. Varietatea materialelor e și mai pregnantă la aceste creaturi zoomorfe care te fac să te gândești la limitele bioeticii – până la urmă, cât de mult ar trebui să fie permisă folosirea tehnologiei pentru a modifica un organism viu?

Lucrare din seria „CriSpR”. Foto: Alexandru Paul

Apoi, cele mai recente lucrări ale artistului reprezintă un alt tip de obiect: e vorba despre niște picturi cu basoreliefuri pe foi de plexiglas pe care le-a realizat în timpul unei rezidențe la o fabrică specializată în producția de machete din Lyon. Sunt multe detalii care o să-ți scape la o primă vedere a lucrărilor lui Théo Massoulier – cu un discurs atât de dens, nici nu prea ar avea cum să fie altfel –, dar asta nu te împiedică să găsești propriile semnificații.

Sigur, cineva avizat te poate îndrepta și asupra unor easter eggs. Într-o vizită a expoziției, managera galeriei Gaep, Ioana Chira, mi-a explicat că pe una dintre plăcuțele dintr-un astfel de obiect hibrid artistul a gravat cele trei legi ale roboticii inventate de Isaac Asimov în anii 1950. 

CITEȘTE ȘI: Asimov și roboții săi: Întâlniri de gradul III (Partea I)

Cele trei legi sună așa: Un robot nu are voie să cauzeze vreun rău unei ființe umane, sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe umane să i se facă un rău. Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atâta timp cât acestea nu intră în contradicție cu Legea 1. Un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atâta timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2.

Doar că ceea ce în 1942 era un device literar a devenit acum o temere din ce în ce mai pregnantă față de roboții care împrumută tot mai multe dintre caracteristicile umane. Bănuiesc că ai văzut și tu imaginile cu robotul umanoid Figure 01, care e capabil să poarte conversații în timp real cu utilizatorii. Ca fan înrăit al genurilor steampunk și cyberpunk, Théo nu e deloc străin de genul acesta de temeri. 

Lucrare din seria „Sensor II”. Foto: Alexandru Paul

Un alt element din istoria japoneză de care este extrem de pasionat e istoria kaiju, un subgen SF care implică monștrii gigantici – reprezentantul cel mai cunoscut e Godzilla. În acest univers însă, nu tehnologia în sine e responsabilă pentru răul adus omenirii, ci mutațiile care au loc din cauza oamenilor, spune el.

CITEȘTE ȘI: Slow Forward: Mai multă putere procesare pentru roboți umanoizi cu AI?

Când se gândește la apocalipsă, Théo nu se teme de inteligența artificială, sau cel puțin nu de scenariile despre care se vorbește articolele alarmiste. „Consecințele AI sunt determinabile, iar tranziția poate fi lină”, spune el. „Lucrurile de care mi-e într-adevăr frică sunt armele nucleare sau un virus și mai virulent decât cele de până acum”.

Standul galeriei Gaep de la târgul internațional de artă modernă și contemporană miart, care va avea loc la Milano între 12 și 14 aprilie, va fi dedicat lui Théo Massoulier. Acesta va cuprinde lucrări noi, multe dintre ele fiind create cu această ocazie.