Foto: Alexandra Iftime

Cum se îmbină realitatea virtuală cu arta? O discuție cu Marius Hodea, designer de experiențe virtuale15 min read

De Daniela Vasilache 07.09.2023

Ideo Ideis este un festival dedicat teatrului și artelor, dar în secolul al XXI-lea până și arta are nevoie de tehnologie pentru a evolua.

Mediul digital este tot mai prezent în cadrul evenimentelor de orice tip, de la cele de știință până la cele artistice. Așa a fost și cazul festivalului Ideo IdeisSite oficial: ideoideis.ro care a organizat pentru al doilea an consecutiv un atelier de realitate virtuală (VR), dedicat adolescenților din trupele de teatru venite la Alexandria pentru a participa la cea de-a XVIII-a ediție a evenimentului. 

Marius Hodea a fost trainerul care, la fel ca în 2022, i-a introdus pe tineri în universul digital și le-a arătat cum pot să se exprime artistic în acest mediu. 

Experiența VR la Ideo Ideis

Tinerii care au participat anul acesta la Ideo Ideis nu erau inițiați în VR, astfel că Marius a fost cel care le-a oferit primul contact cu lumea digitală. 

„Contează foarte mult cine îți oferă prima dată această experiență. E importantă medierea între tehnologie și realitate”, a spus trainerul. „Cei care nu sunt obișnuiți cu VR-ul și sunt introduși brusc în această lume, se pot speria. E bine să le oferi o experiență bună de la început, ca apoi să fie cât mai dornici să se întoarcă și să aprofundeze”. 

Atelierul de VR face parte din seria atelierelor de arte pentru care elevii care participă la Ideo Ideis optează în mod individual. Acesta este mai tehnic decât celelalte, pentru că tinerii trebuie să învețe întâi cum să folosească dispozitivele specifice. Designerul încearcă, apoi, să-i treacă prin toate fazele pe care le poate experimenta o persoană în VR: de la producție și performace la public care asistă la munca colegilor lor. 

„Încerc să-i fac conștienți că există un nou mediu în care se pot prezenta, exprima și performa. Aici ei pot fi și personaj principal și spectator”, a spus Hodea

Marius a adus patru headseturi de VR în Alexandria, pe care le-au folosit cei nouă elevi care au participat la atelierul lui. Adolescenții au utilizat dispozitivele pe rând, iar cei care așteptau puteau observa reacțiile pe care le au colegii lor când își pun casca de VR pe ochi. Aceștia din urmă nu își mai dau seama de acțiunile lor din realitate și nu mai sunt conectați la ce se întâmplă în jurul lor, pentru că intră în povestea pe care o văd. 

Atelierul de VR a fost introdus la Ideo Ideis în 2022. Față de anul trecut, trainerul a adus îmbunătățiri tehnicilor de predare-învățare. Scopul final al atelierului a fost ca elevii să realizeze un produs în VR. Marius i-a ajutat la partea de post procesare, unde sunt folosite programe software speciale, a căror utilizare nu poate fi învățată în doar câteva zile. 

„Vreau să îi implic cât mai mult în procesul de producție, pentru ca în viitor să poată să facă singuri și chiar să continuie în acest domeniu dacă le place”, a zis Marius. 

Arta în mediul virtual

„VR-ul a permis existența unui nou mediu artistic. A creat o nouă nișă, o nouă paradigmă artistică, pe care depinde cum o prezinți și o pui în context tu ca artist”, a spus Hodea. 

Pictorii pot realiza tablouri 3DVR painting, youtube.com care te transpun în mijlocul lor, iar regizorii pot crea filme unde personajele se află la câțiva centimetri de spectatori.Inside the Theater 360º VR, youtube.com

Când a intrat în contact cu această lume digitală, Marius și-a dorit să își mute aici toate prezentările sale arhitecturale, spațiile și instalațiile artistice. „Vizitatorul expoziției vine într-un spațiu gol, unde aparent nu se află nimic, dar când își pune casca VR pe cap, vede toată construcția artistică.” 

Hodea nu se consideră artist, ci designer de experiențe. „Din punctul meu de vedere, designul e un pic mai rigid, eu încerc să fiu atent la factorul social, la organizare, la mai multe aspecte. Artistul își permite să fie un pic mai relaxat, mai boem”. 

Marius a creat în VR foarte multe lucruri pe care nu ar fi putut să le construiască fizic în realitate. Tema principală a instalațiilor sale este spațiul liminal (de trecere). „Mă joc foarte mult cu forma și cu modificarea percepției asupra lucrurilor. În acest spațiu virtual, materialitatea poate să aibă alte forme”. 

Instalațiile făcute de Hodea în VR se rezumă, de cele mai multe ori, la aplicații concrete, stil joc, în care se găsesc muzee sau galerii create direct în universul digital. Designerul a explicat că pentru a crea astfel de aplicații trebuie să ai cunoștințe arhitecturale ca să construiești de la zero sau să știi să folosești scanarea 3D pentru a aduce obiecte reale în mediul virtual. 

„Joaca artistică s-a transformat deja în IT. Trebuie să ai cunoștințe tehnice, pe lângă latura creativă”, a spus designerul. „Încerc să-i ofer omului o experiență asemănătoare cu realitatea, ca și cum ar putea păși în spațiul respectiv”. 

CITEȘTE ȘI: Experiențele imersive: cum arată viitorul artei în era digitală?

Marius Hodea Foto: arhiva personală

Evoluția VR-ului: De la Development Kit 1 la Metaverse

Marius este unul dintre oamenii care a asistat la evoluția VR-ul de la începuturile sale până în prezent.  

Prima menționare a VR-ului a fost într-o nuvelă SF numită Pygmalion’s Spectacles,O poți citi pe gutenberg.org în 1935, iar spre finalul secolului al XX-lea au apărut unii dintre precursorii realităților virtuale.

Primul val de dezvoltare al acestei tehnologii a început cu adevărat în 2010, iar doi ani mai târziu, s-a lansat Oculus Rift Development Kit 1,Detalii pe wikipedia.org unul dintre primele headseturi 3D. Când a apărut și cea de-a doua variantă a Kit-ului, Marius a știut că trebuie să și le achiziționeze pe ambele. „Mai mult ca oricând, o tehnologie făcea sens în practica mea artistică”. 

De atunci, partea hardware a VR-ului a continuat să progreseze și să se îmbunătățească. „Tehnologia avansează și artistul se adaptează”. Calitatea dispozitivelor poate fi apreciată după câteva caracteristici: senzorul de mișcare al căștii, rezoluția, confortul, dimensiunile. 

Designerul și-a început chiar propria colecție de headseturi, achiziționate de la dezvoltatori și producători. „Am un mic muzeu. Le am aproape pe toate, de la început până acum. Unii colecționează timbre, eu – kituri de VR”. 

Realitatea virtuală a pornit ca o idee abstractă, dar a devenit un mediu tot mai des utilizat de artiști, designeri, gameri și oameni obișnuiți. „Valul de hype a cam trecut”, a spus Hodea. 

Într-adevăr, conceptul de VR pare că a fost înlocuit cu cel de Metaverse. „Dacă le-aș fi spus adolescenților că învățăm despre Metaverse la atelier, cred că înțelegeau mai bine la ce mă refer decât dacă zic VR”. 

CITEȘTE ȘI: Metaversul între post-cyberpunk și post-pandemie 

Există, totuși diferențe între Metaverse și VR.Metaverse vs virtual reality: Head-to-head differences between the two, softwebsolutions.com Primul dintre ele este un mediu deschis, asemenea realității, unde toată lumea poate interacționa cu alți oameni și poate deține obiecte virtuale. VR-ul, în schimb, este tehnologia în sine, headseturile care au fost menționate pe parcursul articolului. În plus, VR-ul permite existența unui număr limitat de avataruri în spațiul digital. 

Pasiunea lui Marius Hodea pentru design virtual

Marius Hodea este absolvent de design de spațiu și mediu la Facultatea de Arte Decorative și Design din cadrul UNArte, iar, în prezent, este doctorant în cadrul aceleiași universități. 

„Îmi place să creez spații, medii care te captivează și îți prezintă o poveste. Bineînțeles că intenția lor este artistică, performativă”, a spus el. „Ca student de design, tu generezi imagini, creezi sisteme și, atunci, ești foarte tehnologizat și mereu la curent cu trendurile digitale. Una dintre inovațiile de acum câțiva ani a fost realitatea virtuală, cu care am început să lucrez.” 

Marius activează acum atât în domeniul cultural, ca virtual experience designer, dar și în mediul universitar, fiind asistent de cercetare în cadrul Centrului Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovatoare și Creative (CINETic) de la UNATC. 

Ideo Ideis nu a fost prima ocazie cu care designerul a lucrat cu studenții. El este obișnuit să îi ajute pe studenții de la UNARTE și UNATC să folosească universul VR pentru a picta, performa sau crea și pentru a se defini ca artiști.



Text de

Daniela Vasilache

Danielei îi place să testeze limitele „imposibilului”, nu se ferește niciodată de complexitate și e mereu pregătită pentru o nouă provocare. Și-a început cariera scriind articole despre artă, dar mai târziu s-a îndrăgostit de lumea științei. A scris timp de un an de zile pentru ZME Science, iar unele dintre articolele ei au fost preluate de presa italiană și ungară.

CULTURĂ|POPCRAFT

La Chimera: Trecut, prezent și niciun viitor

De
Scurt și la obiect: un film impresionant, ireproșabil și complet, cum n-am mai văzut demult.
CULTURĂ|GAMING SPOTLIGHT

(Aproape) Tot ce trebuie să știi despre Fallout dacă nu ai încercat jocurile

De
Povestea de fundal a serialului postapocaliptic care a devenit un hit instant este pe cât de fascinantă, pe atât de complexă și stufoasă.
CULTURĂ|BOOK CLUB

La masă cu vampirii. Dracula a fost integrat cam forțat în gastronomia românească

De
Nici Nadia, nici Hagi, nici Ilie Năstase nu sunt atât de cunoscuți precum contele Dracula, personajul imaginat de scriitorul irlandez Bram Stoker la finalul secolului al XIX-lea, confundat adesea cu Vlad Țepeș, dar asociat cu Transilvania. Brand puternice ale României, notorietatea lui Dracula e speculată și în gastronomie. 
CULTURĂ|POPCRAFT

Fallout: Postapocalipsa nu va fi la televizor

De
Western, acțiune și satiră politică într-o nouă și reușită adaptare a unui joc video, Fallout are mai multe lucruri de zis decât pare la prima vedere.