Cunk on Earth: Știință și sarcasm9 min read

Râdem, glumim, dar și învățăm câteva lucruri despre civilizație, în unul dintre cele mai bune show-uri de comedie din ultimii ani.

Philomena Cunk, personajul interpretat de actrița, comedianta și scenarista Diane Morgan, apărea pentru prima dată acum zece ani, în cadrul Charlie Brooker’s Weekly Wipe, un show de satiră, difuzat pe BBC Two, în stilul The Daily Show întâlnește Starea nației, care comenta evenimentele politice sau culturale ale momentului (de la procesul lui Oscar Pistorius la filmul Skyfall, spre exemplu). La vremea respectivă, Brooker, pe care îl știi, cel mai probabil, datorită faptului că a creat serialul Black Mirror, a scris minimal personajul. Cunk apărea, din când în când, alături de alt personaj „din popor”, Barry Shitpeas (interpretat de Al Campbell), să-și spună părerile sincere, piperate cu mult umor involuntar și sarcasm, despre fenomenul „Harlem Shake” sau despre un documentar despre Africa („În mod normal, animalele stau la grădina zoologică, unde oameni le oferă un scop în viață, le aruncă alune și le privesc cum fac tot felul de giumbușlucuri”, spune Cunk, pe un ton prețios).

Pentru că avea potențial, personajul a fost declinat într-o carte, Cunk on Everything: The Philomena Cunk Encyclopedia, și în alte câteva producții de televiziune, Cunk on Shakespeare, Cunk on Britain, Cunk and Other Humans și, recent, în Cunk on Earth, în cadrul cărora rețeta e aceeași: Philomena călătorește în diferite colțuri ale lumii, pentru a-și mărturisi propriile observații mai mult sau mai puțin amuzante despre istorie, cultură și politică, dar și pentru a sta de vorbă cu diverși experți, amabili și umiți, în același timp, de întrebările excentrice ale acesteia.

CITEȘTE ȘI: A Trip To Infinity: Eu sunt mic, tu fă-mă infinit

Capcana în care se poate cădea ușor e că Philomena Cunk îi reprezintă pe oamenii needucați ori ignoranți. Am văzut abordarea asta în mai multe recenzii și mi se pare „după fentă”, cum s-ar zice în fotbal. E simplistă, stereotipă și, aș plusa, poate ascunde chiar și niscaiva prejudecăți ale autorilor. Paradoxal, umorul, chiar dacă uneori dintr-o bucată, usturător sau defăimător, al lui Cunk ascunde, de multe ori, inteligență, nu ignoranță, și metafore, cum sunt acestea, spre exemplu, despre economia capitalistă: „Roata a permis oamenilor să călătorească și să facă schimburi comerciale, însă mai întâi trebuiau să numere câte lucruri dețineau. Asta a dus la nefericita invenție a matematicii” și „Oamenii antici au inventat moneda pentru a face viața pe pământ mai ușoară, dar, făcând asta, au inventat, în mod necugetat, capitalismul, care ne va omorî pe toți”.

Cele cinci episoade parcurg pe repede-înainte istoria civilizației noastre, de la oamenii peșterii până în prezent, și trec fără menajemente prin religie („Ce are religia așa de fascinant, de ne poate cuceri peste noapte? De ce noi, oamenii, avem nevoie să credem în ceva mai mare decât noi înșine? O fi să nu ne mai simțim așa de grași?”, se întreabă retoric Cunk despre creștinism), artă („Care a fost mai importantă, din punct de vedere cultural: Renașterea sau melodia «Single Ladies» a lui Beyonce?”), tehnologie („Evul Mediu a însemnat o tragedie pentru progresul omenirii, care a întârziat lansarea 5% cu sute de ani”) și așa mai departe. Nu toate poantele lovesc, firește. Când vine vorba despre pictura Mona Lisa, Clunk alege calea facilă („La fel ca toate femeile, nu-ți dai seama ce-i trece prin minte”), iar despre Galileo Galilei reciclează o glumă mai veche decât BBC: „E începutul anilor 1600 și acest savant îmbrăcat caraghios e pe cale să schimbe definitiv modul în care se percepe umanitatea. Numele lui e Galileo, printre puținele personalități din istorie devenite atât de faimoase, încât sunt cunoscute după un singur nume. Precum Churchill, Pepsi sau Garfield”.

CITEȘTE ȘI: Bo Burnham trăiește în interiorul internetului

Altele, însă, pur și simplu te lasă cu gura căscată. „Multe revoluții par să fie despre săraci care îi dau jos pe bogați. Credeți că miliardarii, ca Elon Musk, ar trebui să se teamă că pot fi executați cu ghilotina?”, o întreabă Cunk pe Catriona Seth, profesoară de literatură franceză la Universitatea din Oxford. Aceasta trece repede peste șocul întrebării și intră, oarecum, în joc: „Cred că Revoluția franceză a făcut ca mulți oameni puternici să se teamă foarte mult pentru viața lor”. Philomena insistă: „Bănuiesc că Elon Musk ar putea inventa un aparat care să-i taie capul electronic, înainte să sosească mulțimea”. Punchline-ul vine, surprinzător, de la Seth: „E clar că știi mai multe decât mine!”. Iar asta înseamnă, printre altele, umor bine scris: gluma să se întoarcă împotriva ta. Iar Cunk on Earth e foarte bine scris.

Disponibil pe Netflix | Per total: 9/10 | Știință & Tehnologie: 5/10