Lucia Spînoiu

Ghidul digital al benzilor desenate25 min read

De Alin Răuțoiu 15.04.2020, ultima actualizare: 13.08.2020

O trecere în revistă a serviciilor și aplicațiilor care îți aduc pe tabletă benzile desenate pe care le vei vedea peste câțiva ani transformate în filme și seriale.

Spre deosebire de mulți dintre cei care au prins „microbul” benzii desenate, eu n-am început de mic cu reviste ca Pif sau albume cu ștrumfii, ci m-am „îmbolnăvit” relativ târziu, în adolescență, prin webcomics. Inițial prin stripuri de umor relevant intereselor mele de la acea vreme: jocuri video, știință, tehnologie și cultură digitală. Am trecut destul de repede de la Penny Arcade,un webcomic axat pe cultura jocurilor video scris de Jerry Holkins și ilustrat de Mike Krahulikl nasat în 1998, penny-arcade.com PVP,Lansat în 1998, Player vs Player este un webcomic despre jocuri videoo scris și desenat de Scott Kurtz, pvponline.com  XKCDCreat în 2005 de Randall Munroe, XKCD este probabil cel mai cunoscut webcomic care tratează subiecte legate de știință și tehnologie xkcd.com și SMBCSaturday Morning Breakfast Cereal e un webcomic creast în 2002 de Zach Weinersmith, smbc-comics.com  (ce multe acronime) la seriale narative. Nu conta că erau de aventuri, mister, acțiune, SF. De fapt, chiar diversitatea de voci narative, stiluri artistice și genuri era o mare parte din farmecul mediului.

Asta până până prin 2012-2013, când nu doar obiceiurile mele de lectură online s-au schimbat, dar chiar și felul internetului de a opera. A murit Google Reader, web-ul s-a conglomerat mai degrabă în jurul rețelelor de socializare, iar reclamele au devenit o sursă mult mai proastă de monetizare pentru autori, astfel că episoadele apăreau din ce în ce mai rar, ducând la apariția unui ciclu vicios.

În mod natural, ar fi trebuit să urmez tranziția către benzi de gen comerciale (cum de altfel au făcut-o destui dintre artiștii ale căror webcomics le urmăreamam scris despre asta un articol pe site-ul editurii Grafic, grafic-art.ro), consumând din oferta de la Marvel, DC, Dark Horse și Image. Aș vrea să pot spune că strict mulțumită gusturilor mele impecabile m-am reorientat către romane grafice alternative, către Art Spiegelman,Autorul lui Maus, un roman grafic despre tatăl său supraviețuitor al Holocaustului Marjane Satrapi,Autoarea lui Persepolis, Broderii și Poulet aux prunes, romane grafice despre traiul în Iran și modurile prin care autoarea și cei din familia sa încearcă să-și afirme autonomia în fața regimului represiv Alison BechdelAutoarea romanului grafic Casa Veselă, o operă în care folosește tehnici literare preluate de la Marcel Proust și Virginia Woolf pentru a-și analiza propria viața și sexualitate în raport cu cele ale tatălui său care s-a sinucis sau Charles Burns,Autorul lui Black Hole și a trilogiei formate din X’ed Out, The Hive și Sugar Skulls, romane grafice în estetici mainstream și convenționale sunt străpunse de influențe din body horror și William S. Burroughs pentru a explora alienarea și depresia dar asta nu ar fi pe deplin onest.

După ce aproape a implodat la mijlocul anilor 1990, industria anglofonă de bandă desenată și-a diversificat mijloacele de publicare și distribuție, introducând colecții vândute în librării, în loc să se sprijine în totalitate pe reviste vândute la chioșcuri și în magazine de specialitate. Iar mulțumită succesului avut de unele serii ca Ultimate Spider-Man în aceste colecții (despre care uneori se vorbește impropriu ca fiind romane grafice), benzile desenate încep să devină „decomprimate”, pretându-se mult mai bine lecturii în volum, decât în foileton, cum era tradițional. O decizie care anticipează astfel fenomenul de binge watching care a transformat serialele de televiziune prin anii 2010.

Așadar, preferința pentru romane grafice a venit și dintr-un calcul economic: aș putea citi cele 22 de volume de Ultimate Spider-Man (fiecare costând pe Bookdepository.com în jur de 80 de lei) sau aș putea citi 22 de romane grafice premiate și răspremiate, unele dure, altele înduioșătoare, multe dintre ele informative. Desigur, în realitate, o ierarhizare între cele două (în linii mari) tendințe din lumea benzii desenate nord-americane este imposibilă și mă bucur că în ultimii ani am avut ocazia să recuperez din lecturile pe care le-am ratat, mulțumită digitalizării.

Ca parte a acelei diversificări a canalelor de difuzare pe care am menționat-o anterior, editurile au experimentat și cu diferite moduri de a distribui benzile desenate ca fișiere electronice, intrând astfel pe piața de e-books. În cele ce urmează voi prezenta câteva dintre astfel de mijloace și experiențele mele cu ele.

CBZ/CBR

Acestea sunt fișiere digitale cinstite, pur și simplu arhive .zip sau .rar cu imaginile care compun banda desenată. Oricine le poate produce, numerotând corespunzător fișierele și folosind un program de arhivare.De câteva ori am transformat webcomics în astfel de fișiere folosind un mic script care să parcurgă site-ul autorilor și să descarce imaginile. Simplitatea lor le face să fie cel mai versatil format, putând fi citite de orice dispozitiv care poate reda imagini. Există și numeroase aplicații, pentru cam toate sistemele de operare, care ușurează organizarea bibliotecii virtuale. Apar, totuși, două impedimente.

În primul rând, fiind lipsite de DRM,Digital rights management, în esență măsuri anti-piraterie digitală. majoritatea editurilor sunt reticente să pună la dispoziția publicului astfel de fișiere. În afara unor tentative independente izolate, doar Image Comics au făcut așa cevaImage Comics Goes Solo with Image Expo in San Francisco, hollywoodreporter.com începând cu 2013, însă după cinci ani i-au pus capăt,Image to Stop Selling DRM-Free Digital Comics on Website, hollywoodreporter.com fără să dezvolte motivația din spatele deciziei.

În acest context, principala sursă a unor asemenea benzi digitale rămâne Humble Bundle, cu ofertele sale eclectice. Pentru că unele pachete servesc mai degrabă drept mostre, altele (de obicei cele care sărbătoresc aniversări sau promoții cu ocazia adaptărilor în filme artistice ori seriale de televiziune) sunt adevărate comori, să treci prin fiecare Bundle seamănă cu explorarea unui anticariat, ceea ce e o experiență familiară fanilor benzilor desenate.

Al doilea lucru care face CBZ/CBR-urile uneori insuficiente e că o bandă desenată nu poate fi reformatată automat în funcție de ecran, așa cum se întâmplă ca în cazul unor fișiere text. Astfel, multe din aceste opere pot fi citite confortabil doar pe ecrane suficient de mari, cu o rezoluție mulțumitoare. Ceea ce până acum câțiva ani înseamna ori un monitor (destul de incomod de petrecut mult timp citind în fața calculatorului) ori o tabletă prohibitiv de scumpă.

ComiXology

De-a lungul timpului, cele două probleme au fost rezolvate printr-un magazin virtual care are propria sa aplicație (cu variante atât pentru sistemele de operare de pe dispozitivele mobile, cât și pentru web) de citit benzi desenate. Iar cititorii cedează controlul asupra bibliotecii personale (riscând, de exemplu, ca serviciul să falimenteze și să dispară cu toate colecția utilizatorului) în schimbul posibilității ca reader-ul să selecteze casete, detalii și baloane de dialog în ordinea optimă, facilitând lectura până și pe telefoane. În cazul lui ComiXologyLansat în 2007, a pornit ca un serviciu prin care cititorii puteau să găsească cel mai apropiat magazin specializat în benzi desenate și să-și administreze abonamentele. În 2009 lansează serviciul Comics by ComiXolog prin care încep să distribuie versiuni digitale ale unor benzi desenate, comixology.eu , cel mai longeviv astfel de magazin, mecanismul este numit Guided View.

A durat multă vreme până să încep să folosesc cu regularitate serviciul. Inițial, catalogul era destul de limitat și neatractiv. În 2011, când DC Comics au lansat programul day-and-dateau decis să publice benzile digitale în același timp cu apariția lor în magazine, wired.com, au tras după ei mare parte din industrie, accelerând umplerea acelor multe goluri. Chiar și așa, unele benzi desenate s-au lăsat așteptate mai mult decât altele. De exemplu, Dark Horse (editura care a publicat Hellboy, Sin City și Umbrella Academy) și-a făcut disponibil catalogul prin ComiXology de abia din 2015.

De asemenea, prețurile au continuat să rămână egale cu ale edițiilor tipărite, iar costurile ridicate au contribuit la dezinteresul meu față de astfel de benzi desenate. Totuși, după ce serviciul a fost achiziționat de Amazon în 2014, a început să propună promoții din ce în mai agresive, mai ales după ce trecut de la a fi doar un distribuitor la editură, prin linia ComiXology Originals, ba chiar au început să ofere servicii de tipografie de tipul print-on-demand. Evident, astfel de practici au potențialul să fie neconcurențiale atât prin practicarea prețurilor de dumping, cât și prin monopolizarea întregului lanț de producție. Pe de altă parte, industria deja este monopolizată și cartelizată – există un singur distribuitor de benzi desenate în SUA, Diamond Comics – iar ComiXology introduce puțină concurență în sistem, propunând noi moduri de a vinde și cumpăra benzi desenate. Ceea ce deocamdată e în interesul consumatorilor și creatorilor. De exemplu, dacă cele șase colecții care strâng benzile Hellboy scrise (și în mare parte desenate) de Mike Mignola costă în mod normal 125 de euro, am reușit să le achiziționez cu mai puțin de 20 în urma unor astfel de promoții.

Marvel Unlimited

Încă dinainte să existe Disney+, a existat Marvel Unlimited,Poate fi accesat prin marvel.com răspunsul lui Marvel Comics la presiunea de a-și digitaliza catalogul de benzi desenate. La fel ca în cazul ComiXology, serviciul poate fi accesat de pe web, cât și de pe dispozitive mobile, prin intermediul aplicațiilor cu același nume. Tot ca în cazul lui ComiXology, pune la dispoziție un mod de lectură ghidat, denumit aici „panel view”.

Spre deosebire de ComiXology, unde utilizatorul cumpără numere sau volume individuale, Marvel Unlimited este un serviciu pe bază de abonament, în schimbul căruia utilizatorul obține acces la întregul catalog al benzilor desenate de la Marvel, mai puțin cele lansate în ultimele șase luni. Cât timp se află în perioada de valabilitate a abonamentului, evident.

Din nefericire, aplicația pentru dispozitivele mobile este învăluită în infamie, prezentând tot felul de inconveniențe. De la bug-uri, cum ar fi că paginile au tendința să nu se încarce, necesitând restartarea aplicației, până la decizii neprietenoase de design, precum posibilitatea descărcării a numai 12 numere pentru a putea fi citite în absența unei conexiuni la internet. Ceea ce e insuficient pentru călătorii lungi, mai ales când este vorba despre benzi desenate mai noi, care se pot citi nerezonabil de repede.

Pe de altă parte, Marvel pune la dispoziție un enorm catalog întins pe 70 de ani la un preț rezonabil. La $10 pe lună/$70 pe an, posibil chiar mai puțin, în funcție de diferitele promoții, aș putea citi toate cele 22 de volume din Ultimate Spider-Man la jumătate din prețul unuia singur. Ceea ce am și făcut. Iar experiența de educare a cititorului și ghidare a sa prin oferta disponibilă, indicarea secvenței în care trebuie citite titlurile, mi se pare secundară doar celei oferite de mubi.comUn serviciu de streaming dedicat filmelor de artă. Spre deosebire de Netflix sau HBO Go, Mubi selecționează câte 30 de filme pe lună, prezentându-le prin scurte eseuri, mubi.com. Lucru binevenit, din moment ce seriile de la Marvel pot fi neprietenoase din punctul acesta de vedere, având numerotări confuze, cu poveștile dintr-o serie care se intersectează adesea cu povești din alte serii. Astfel, Marvel Unlimited nu e doar o bibliotecă digitală de benzi desenate, ci și un soi de asistent care ajută cititorul să navigheze printre rafturi.

Menționez că există un serviciu similar și pentru benzile desenate de la DC, anume DC Universe, dar acesta nu este încă disponibil în România.

InkyPen

Bate vântul prin secțiunea de aplicații utilitare a magazinului electronic al lui Nintendo Switch. Nu poate fi găsit nici măcar un calculator sau o aplicație de luat notițe, nici nu se pune problema lui Netflix (cu toate că un asemenea serviciu de streaming s-ar potrivi perfect pentru dispozitiv). Are, în schimb, un soi de Netflix pentru benzi desenate. Anume InkyPen.

La fel ca Marvel Unlimited, InkyPen este un serviciu pe bază de abonament, care are însă un catalog mult mai divers. Aproape tot ce înseamnă bandă desenată publicată în SUA în afară de Marvel și DC, inclusiv banda desenată europeană tradusă de Humanoids (The Incal, Metabarons de Alejandro Jodorowsky și Moebius, respectiv Jodorowsky și Juan Giménez) și Papercutz (Ștrumfii).

Mă așteptam să nu mă pot bucura de catalogul acesta pentru că ecranul Switch-ului are o diagonală de 6,2 inch și o rezoluție de 720p, dimensiuni sub-optime pentru citit benzi desenate, mai ales în lipsa unui mod de lectură asistată. Dar în afara momentelor când sunt utilizate pagini duble sau casete înalte, nu am simțit că mă împiedică să mă bucur pe deplin de povești. De fapt, majoritatea benzile desenate moderne, în încercarea lor de a emula mediul cinematografic, par a fi făcute pentru a fi citite pe un asemenea dispozitiv. Momentan parcurg catalogul Valiant Comics (printre care se numără și Bloodshotacum un film de acțiune cu Vin Diesel, youtube.com) și mi-am propus să citesc seria Locke & Keytocmai a fost adaptată într-un serial de către Netflix, netflix.com de la IDW).

De pe un ecran pe altul

Până la urmă, tot ce înseamnă distribuție de produse media este afectat de tehnologiile digitale, în special de cele de streaming. Nu am făcut întâmplător trimiteri la astfel de servicii, dedicate filmelor și serialelor, pe parcursul articolului. Foarte multe dintre noile producții care apar pe aceste platforme au la bază benzi desenate. Și nu doar cele cu supereroi, care oricum sunt din ce în ce mai numeroase decât acum câțiva ani. Industria filmului, a televiziunii și a benzii desenate interacționează mai mult ca niciodată, iar mijloacele de distribuție joacă un rol esențial în aceste interacțiuni. Industria americană de bandă desenată a anticipat unele tendințe, la altele de abia acum ajunge.

Desigur, pe lângă interesul academic stârnit de magazinele și piețele digitale sau de mecanismele producerii culturii populare și a adaptării dintr-un mediu în altul, aceste aplicații mai sunt importante și din alt motiv: permit accesul la benzi desenate.

Banda desenată îmi este un mediu artistic drag, cu propriile mijloace de a crea dramă și spectacol. Chiar dacă niciunul dintre serviciile disponibile nu este perfect, m-au ajutat să aprofundez zone ale benzii desenate la care altfel aș fi avut acces cu destul de mari dificultăți și fără să ajung să mă împiedic prin casă de supermeni și spidermeni.



Text de

Alin Răuțoiu

Utilizează ziua tehnologii .Net și-și zice programator, seara citește benzi desenate, teorie critică sau încearcă să învățe să facă jocuri video. În weekend își terorizează pisica cu aspiratorul.


Ilustrație de

Lucia Spînoiu

Ilustratoare. De obicei e arhitect, dar în restul timpului desenează, smotocește pisica, iar uneori poartă discuții complexe în timp ce mănâncă pufuleți.

CULTURĂ|Q&A

Noi împotriva noastră. Cu dragoste, despre schizofrenie

De
Un documentar regizat de Andra Tarara are ca subiect central sănătatea psihică, văzută prin prisma propriei povești de familie. Filmul propune un discurs empatic și solidar cu persoanele afectate de tulburări psihice, fiind difuzat în țară ca parte a unei serii de activități artistice și de conștientizare.
CULTURĂ|FILM&TV

Dune 2021: o adaptare fidelă, dar împotmolită

De
Despre Dune-ul lui Denis Villeneuve s-a proclamat că ar fi filmul de al cărui succes depinde viitorul unui anume fel de cinema. Am dubii. Cam cât filmul de masive.
CULTURĂ|EDITORS' CHOICE

Editors’ choice (16-22 septembrie). Unde mergi, ce vezi, ce citești săptămâna asta

De
Un nou muzeu recuperează viața copiilor abandonați din perioada comunistă, Netflix reimaginează Masters of the Universe, The Atlantic vorbește despre partea nesuferită a e-book-urilor.
CULTURĂ|FILM&TV

Apple pune bazele noii Fundații

De
Prima ecranizare a Fundației lui Asimov promite opt sezoane epice bazate, în realitate, pe o fundație destul de peticită.