Lumea microscopică a materiei poroase, redimensionată într-o formă artistică13 min read

Timișoara 2023 – Capitala Europeană a Culturii a adus în prim plan, pe lângă spectacolele artistice, și diverse subiecte științifice prin expoziții tematice.

Expoziția POROUS MATTER. Void Fractions in Materials, Ideas and Society// Detalii aici: timisoara2023.eu // face parte din programul Timișoara 2023 – capitala europeană a culturii. 

Expoziția de la MV Sci-Art Center// Site oficial: metacontemporary.ro  // prezintă lucrări de artă inspirate din materiile poroase, adică acele materiale care conțin spații goale, precum buretele de baie, prin care moleculele „oaspeți” pot fi absorbite de moleculele „gazdă” și transformate chimic. Această caracteristică le face utile în aplicații industriale și domestice, precum separarea gazelor, stocarea energiei și schimbul de ioni.// The changing state of porous materials, nature.com // 

Artiștii invitați le-au folosit în proiecte artistice în care, prin îmbinarea artei cu știința și cu un ochi la perspectivele sociale, au încercat să ofere un sens „fracțiilor vide”, acele golurile microscopice care se regăsesc în substanțele poroase, și să le asemene cu golurile înțelegerii umane. 

Chiar dacă proiectul capitalei culturale se încheie, cele șase lucrări de artă pot fi vizitate până la 1 martie 2024. 

CITEȘTE ȘI: „Ești exact acolo unde trebuie să fii”. Tradiția și inovația se îmbină la Timișoara, capitala europeană a culturii 

Foto: Daniela Vasilache

Studiul curgerii fluidelor interne

Am vizitat expoziția la mijlocul lunii noiembrie, când Timișoara încă era împânzită de activități culturale și de vizitatori gata să descopere secretele orașului. Situat în curtea unui cămin studențesc, meta spațiul arată ca orice altă clădire din jur, fără să dea vreun semn că dincolo de ușile sale de sticlă se află metafore științifice despre omenire.

În centrul primei încăperi sunt așezate trei instalații cinetice albastre care seamănă cu vase de sânge înfășurate în jurul unor cadre metalice. Dacă te apropii de ele, se aude un sunet asemănător sevei care trece prin vase sau a sângelui care este pompat în vene. Aceasta este lucrarea Internal flow studies,// Detalii pe facebook.com // a artistei Floriama Cândea, care reprezintă o ilustrare vizuală a proceselor care au loc într-un material poros, o frunză și corpul uman.

Artista creează o simulare ca să ilustreze curgerea fluidelor în mediul poros. Dacă în natură acest fenomen este arbitrar, Floriama creează un spațiu controlat prin care pot fi înțelese procesele și mecanismele fizice care stau la baza procesului de curgere a lichidelor. 

CITEȘTE ȘI: Știința și arta: idei noi, dar și dileme etice și estetice 

Foto: Daniela Vasilache

Computerizarea ecologică a fluidelor

În aceeași încăpere cu Internal flow studies, se află lucrarea artistului norvegian Stahl Stenslie, Fluid processor for ecological computing,// Detalii pe facebook.com // formată din două părți, un cub și un tablou. 

Cubul transparent este printat 3D și reprezintă o cameră poroasă, fiind, în același timp, un prototip al unui dispozitiv de „liquid computing”. În interiorul cubului, se află o sferă poroasă și canale prin care este ghidată apa în acest mediu artificial. 

Lângă cub, se află un tablou generat digital ce ilustrează un material poros privit la microscop. Astfel, se poate observa un contur punctat rotund pe care sunt desenate mai multe cercuri și linii. Cercurile cele mai mari, de culoare albastră, sunt, de fapt, particulele de apă blocate în material, ca într-o pânză de păianjen. 

Foto: Daniela Vasilache

Placenta ar permite terapii personalizate în tratarea bolilor

Cyborg Placenta,// Detalii pe facebook.com // a artistei spaniole María Castellanos, deschide calea către cea de-a doua încăpere. Lucrarea studiază proprietățile placentei și funcțiile acesteia în afara corpului femeii. 

Placenta este un organ tranzitoriu în corpul mamelor, care are multiple beneficii, dar care după nouă luni dispare la fel de brusc cum a apărut. Beneficiile sunt datorate faptului că este un mediu poros care conține celule stem folosite la obținerea substanțelor nutritive pentru făt și eliminarea deșeurilor. 

María crede că, în viitor, acest organ ar putea fi conservat după naștere pentru a fi folosit în tratarea diverselor boli, inclusiv cancerul. Celulele stem, care sunt conținute și de o placentă, stau la baza dezvoltării tuturor organismelor și refacerii țesuturilor. Capacitatea de a folosi propriile celule stem ar permite terapii personalizate, este de părere Castellanos. 

Artistei i-a venit ideea acestei lucrări când era chiar ea însărcinată și a constatat că prin corpul ei circulă ADN-ul fătului, datorită placentei care face transferul de substanțe nutritive de la mamă la copil și invers. După ce a născut, Castellanos și-a păstrat propria placentă pentru a o studia și a concepe proiectul expus acum la Timișoara. 

Foto: Daniela Vasilache

Robotul care atrage atenția asupra distrugerii planetei

Un robot ce pare a avea trei brațe și o cască pe cap este atracția expoziției. Numit H111 – unFortune Cookies,// Detalii pe facebook.com // robotul este creația artistului român Cosmin Haiaș, fiind o metaforă a efectelor negative ale încălzirii globale. 

Robotul pare inert, dar prinde viață atunci când captează CO₂ din respirația unei persoane. Ecranul atașat de cască se luminează, pieptul i se umple, brațele încep să i se miște, iar degetele strânse se desfac și dezvăluie câteva mesaje negative despre umanitate și distrugerea planetei. Robotul este o reflecție a acțiunilor umane care au consecințe asupra viitorului. 

Foto: Daniela Vasilache

Gheața artificială va fi singura amintire a iernii

Poziționată lângă robot, se află cea de-a doua lucrare a lui Cosmin Haiaș, ICE, o mașinărie care produce o mostră de gheață artificială. Dacă o vei atinge, vei simți aceeași senzație de rece și umed pe care o ai când te joci cu bucăți dure de zăpadă. 

Artistul a pornit de la premisa că în viitor ghețarii vor dispărea din cauza temperaturilor tot mai ridicate și omenirea va trebui să sintetizeze gheață, pe care o va expune apoi în muzee. 

Lucrarea trage un semnal de alarmă asupra elementelor naturale aflate în pericol de dispariție ca efect al încălzirii globale. Ceea ce pare acum obișnuit, va ajunge să fie o raritate, un exponat într-un muzeu. 

Foto: Daniela Vasilache

Procesele invizibile din materii poroase, aduse la lumină

Artistul norvegian Marcel Moura propune pentru această expoziție două lucrări, Porous Hypnosis 1 și All roads are porous,// Detalii pe facebook.com // care explică modul în care fluidele și gazele se deplasează în interiorul materiei poroase. 

Un dispozitiv ce conțin materie poroasă printată 3D este conectat la trei săgeți umplute cu lichid albastru. Prin pomparea materialului lichid, se poate observa cum se mișcă fluidele în medii poroase, precum rocile, sau cum se infiltrează apa în sol în timpul ploii. 

Moura este om de știință și fizician în cadrul centrului științific PoreLab din Norvegia, al cărui principal domeniu de activitate este chiar mecanica fluidelor. 

Lucrările din cadrul expoziției POROUS MATTER par a fi desprinse dintr-un univers SF, dar ele reproduc procesele ascunse din natură. De la materia poroasă și placentă până la topirea ghețarilor și poluarea mediului, temele abordate de artiști trag un semnal de alarmă asupra efectelor distructive pe care acțiunile oamenilor le au asupra planetei.