Foto: HBO

The Last of Us: zombie, ideologie și ciuperci9 min read

De Mihai Tița 19.01.2023

După mai multe producții postapocaliptice apărute în ultimii ani, dar și după o pandemie cât se poate de reală, noul serial produs de HBO, paradoxal, nu te va plictisi.

În timpul unui talk-show televizat, din 1968, în care moderatorul învârte discuția cu cei doi epidemiologi invitați din platou în jurul unei posibile pandemii globale și al posibilității infectării unui număr catastrofic de mare de oameni, Dr. Neuman, pe un ton relaxat, mărturisește că gândul la o eventuală pandemie virală nu-l ține treaz noaptea. Sigur, microorganismele, recunoaște el, reprezintă o amenințare, însă pe el îl sperie mai mult ciupercile, decât bacteriile sau virusurile. 

„Ciupercile ni se par destul de inofensive. Multe specii, însă, ar putea să susțină altceva, pentru că sunt unele ciuperci care nu caută să omoare, ci să controleze. LSD-ul provine din ergot, o ciupercă. Psilocibina este, de asemenea, o ciupercă. Virusurile ne pot îmbolnăvi, dar ciupercile ne pot altera mintea”, explică acesta. Doar că ciupercile nu pot rezista, dacă temperatura corpului gazdei depășește 34 de grade. Dar, de exemplu, se întreabă retoric Neuman, ce s-ar întâmpla dacă planeta ar deveni ceva mai caldă? De fapt, probabil același lucru se întreabă și unii dintre noi, de vreo 20 sau 30 de ani încoace.

CITEȘTE ȘI: The Last of Us ar putea sparge blestemul adaptărilor slabe după jocuri video

Chiar și pentru cine nu a jucat jocul cu același nume sau a evitat orice informație despre noul serial produs de HBO, intriga din The Last of Us pare, încă din primele minute, clară: ciupercile vor decima, la un moment dat, planeta. În 2003, mai exact, când Joel, împreună cu fiica sa, Sarah, și fratele său, Tommy, se văd nevoiți, în decurs de doar câteva ore, să supraviețuiască unei astfel de pandemii care se împrăștie fulgerător și care îi transformă pe oameni într-un fel de zombie. Pentru că, până la urmă, temerile lui Neuman au devenit realitate. O ciupercă și-a făcut loc în creierul uman și a ajuns să  controleze miliarde de oameni. „Miliarde de marionete cu minți otrăvite, fixate permanent pe un singur obiect unificator, acela de a răspândi infecția până la ultimul om rămas în viață, prin orice mijloace necesare”, cum, iarăși, zice epidemiologul interpretat de John Hannah. Cam scary, nu?

Douăzeci de ani mai târziu, ce-a mai rămas din societatea americană s-a organizat, cum era firesc, într-o dictatură militară, așa-zisa FEDRA, care îi apără și protejează, încercuiți de garduri care l-ar excita pe Donald Trump, pe cei puțin rămași sănătoși. Ca în orice dictatură militară, există și o rezistență, iar membrii acesteia sunt porecliți Fireflies. Cei doi frați, însă, Joel și Tommy, interpretați cu carismă de către Pedro Pascal (Narcos, The Mandalorian) și Gabriel Luna (pe care-l știi, probabil, din al doilea sezon True Detective sau din Terminator: Dark Fate), au păreri diferite când vine vorba despre confruntarea ideologică. Joel preferă, deocamdată, să se descurce în noua paradigmă, în vreme ce Tommy se implică în rebeliune. Totuși, după ce Tommy nu mai dă un semn de viață de niște zile bune, Joel n-are încotro și pleacă în căutarea lui, însoțit de partenera de viață și afaceri ilegale, Tess (Anna Torv, cunoscută din serialul Fringe). Întâmplător, trebuie să o ia cu ei și o puștoaică, Ellie (interpretată savuros de Bella Ramsey), foarte importantă pentru Fireflies, din motive încă necunoscute, dar care pot fi bănuite (s-a șoptit din spatele clasei Children of Men, cumva?).

CITEȘTE ȘI: 5 filme SF & Fantasy bune din 2022, pe care probabil nu le-ai văzut

Undeva între The Walking Dead, World War Z sau miniseria Station Eleven, produsă acum câțiva ani de același HBO, The Last of Us, coordonat de Craig Mazin (cunoscut, printre altele, datorită ultimelor două filme din trilogia The Hangover și serialul Chernobyl), are ritm bun, echilibrat între acțiune și dramă, interpretări consistente din partea actorilor și, oricât de convențional ar părea în unele momente, reușește să ofere atât emoție, cât și momente izbutite de acțiune – memorabilă, în acest sens, poate fi scena  din primul episod în care personajele principale încearcă să plece din oraș într-un SUV. Decorurile și designul de producție sunt și ele un plus, Paul Healy (care s-a mai ocupat de decoruri și la serialul Fargo) și John Paino (care a mai lucrat la Sharp Objects sau The Morning Show) au reușit să facă Statele Unite să arate ca o zonă de război din Siria sau Afganistan.

Una peste alta, pentru cine știe jocul, serialul s-ar putea să fie redundant, în multe momente. Pentru cine nu, e unul dintre puținele-dar-multele-din-ultimii-ani producții care implică un scenariu postapocaliptic care nu te vor plictisi sau, măcar, nu ți se vor părea grăbite.

Disponibil pe HBO Max | Per total: 7/10 | Știință & Tehnologie: 7/10



Text de

Mihai Tița

Jurnalist de lifestyle și cultură, care a mai scris pentru Playboy, GQ, FHM, Sunete sau Scena9. 

CULTURĂ|BOOK CLUB

8 cărți gastronomice din 2023 care merită citite

De
O primă partea a aparițiilor editoriale despre mâncare dintr-un an destul de generos cu gastronomia. Plus o scurtă recapitulare a ultimului deceniu.
CULTURĂ|POPCRAFT

40 de ani de la The Terminator: Skynet se întoarce?

De
„I'll be back” e una dintre replicile iconice al cinemaului, dar, astăzi, e și o metaforă pentru reîntoarcerea temei principale: cât de periculoasă e, de fapt, inteligența artificială?
CULTURĂ|GAMECRAFT

Prince of Persia: The Lost Crown. Renașterea unui clasic

De
Prințul tău se află într-o altă anomalie temporală, dar măcar a ieșit din hibernare.
CULTURĂ|POPCRAFT

Poor Things: Bella și bestia

De
Unul dintre regizorii însemnați și inconfortabili ai ultimelor decade încearcă să fie mai abordabil, într-o satiră pastelată despre Dumnezeu, autonomie corporală, misoginism și câte și mai câte.