Universal Studios

Top 100 filme SF (50-26)56 min read

De Mindcraft Stories 07.08.2020, ultima actualizare: 13.08.2020

Topul Mindcraft Stories al celor mai bune science fiction-uri din toate timpurile continuă

În cea de-a treia parte a topului, intrăm în zona filmelor esențiale ale genului și a regizorilor care au dat temele și estetica cinematografiei science fiction moderne. Din nou, Hollywood-ul domină topul, dar avem și animații japoneze, precursori germani, filme independente, ba chiar și un film sovietic pe care multă lume încă nu l-a descoperit. O nouă serie de personaje-icon ale genului își fac apariția în partea aceasta a topului. 

Pe măsură ce topul înaintează, realizăm cât de multe filme importante lipsesc de pe canalele de streaming disponibile la noi. Să sperăm că lucurile se vor îmbunătăți în ultima parte a topului.

PRECEDENTELE POZIȚII: Top 100 filme SF (75-51)

Akira (1988)

Japonia | Regia: Katsuhiro Ôtomo. Scenariul: Katsuhiro Ôtomo, Izô Hashimoto
Voci: Mitsuo Iwata, Nozomu Sasaki, Mami Koyama

Un film obligatoriu, atât pentru cei care vor să se inițieze în anime, cât și pentru orice colecționar respectabil de SF-uri. Akira este considerat a fi Kilometrul 0 al cyberpunkului, lansând teme politice și meditații sociale curajoase: consumerism, alienarea tinerilor în megalopolisuri, cinismul planificării sociale, terorism. Doi prieteni dintr-o gașcă de adolescenți motocicliști se înfruntă într-o luptă pentru putere cu efecte cataclismice și implicații cosmice. Ca orice anime care se respectă, oferă o cartografiere minuțioasă și empatică a (pre)adolescenței, vârsta marilor întrebări și transformări. Dincolo de stilul vizual devenit iconic, Akira te răsfață cu o linie narativă la zece clase peste Hollywood: imprevizibilă, curajoasă și amplă. Iar muzica, ah, muzica!

Trivia: Warner Bros. este pe cale să strice (pardon, ecranizeze) povestea, cumpărând, în 2002, drepturile pentru remake. Din fericire, proiectul este pe hold. (V.T.)

Walt Disney Pictures/Pixar Animation Studios

WALL·E (2008)

SUA | Regia: Andrew Stanton. Scenariul: Andrew Stanton, Pete Docter, Jim Reardon
Voci: Ben Burtt, Elissa Knight, Jeff Garlin

În secolul al XXIX-lea, consumerismul sălbatic și lipsa de preocupare pentru protejarea mediului au transformat Pământul într-o groapă de gunoi. Oamenii au fost evacuați de o megacorporație, Buy-N-Large (BnL), undeva în spațiu, iar singurul rămas pe planetă ca să facă curat e WALL·E, un robot-gunoier, căruia îi place să strângă tot felul de fleacuri de prin gunoaie. Într-o zi, apare EVE, un robot trimis de o navă interstelară ca să găsească dovezi că viața e în continuare sustenabilă pe Pământ, de care WALL-E se îndrăgostește nebunește. Sunt foarte puține replici, mai ales în primele secvențe, unele personaje comunicând exclusiv prin limbajul corporal și sunete robotice. Filmul e o animație romantică produsă de Pixar și critică cultura consumerismului, marile corporații, managementul gunoiului, obezitatea etc. A fost un succes de box-office la vremea lansării, în 2008, și a câștigat, printre altele Globul de Aur și Oscarul pentru cea mai bună animație. 

Trivia: Regizorul Andrew Stanton și echipa Pixar s-au uitat la toate filmele lui Charlie Chaplin și Buster Keaton în fiecare zi la prânz, timp de 18 luni, ca să exploreze posibilitățile de a spune o poveste numai prin elemente vizuale. (V.N.)

Metro-Goldwyn-Mayer

Forbidden Planet (1956)

SUA | Regia: Fred M. Wilcox. Scenariul: Cyril Hume.
Cu: Walter Pidgeon, Anne Francis, Leslie Nielsen 

Dacă ți se pare că Forbidden Planet este un episod din Star Trek-ul original, e fix invers. Star Trek s-a inspirat masiv din acest film, după cum recunoaște chiar Gene Roddenberry. În 1976, avem pentru prima dată într-un film o navă interplanetară construită de oameni pentru a explora galaxia cu viteze supraluminice și o acțiune care se desfășoară în întregime pe o planetă extraterestră. Mai pune-l în calcul și pe robotul Robbie, unul dintre primii roboți cu personalitate (fanii Dr. Who îl vor găsi familiar) și organizarea inspirată din marină a echipajului de pe navă și ai niște tropi SF care rezistă și acum. Bonusuri sunt un Leslie Nielsen tânăr, brunet și surprinzător de arătos și fusta scurtă a Annei Francis care a făcut ca filmul să fie interzis în Spania.

Trivia: Este și primul film care folosește în întregime muzica electronică drept coloană sonoră. Bebe și Louis Barron au fost compozitori, iar mișcarea a fost făcută de producători pentru a evita să plătească drepturi de autor pentru melodii „clasice”. (M.G.)

Predestination (2015)

Australia, SUA | Regia: Michael & Peter Spierig. Scenariul: Michael & Peter Spierig.
Cu: Ethan Hawke, Sarah Snook, Noah Taylor

Ecranizarea după povestirea lui Heinlein, All You Zombies, beneficiază și suferă din cauza materialului-sursă. Este greu să întinzi câteva pagini, fie ele impecabil scrise, cale de 97 de minute fără să devii pedant sau previzibil. Din acest motiv, ultima treime a filmului nu reușește să-și păstreze doza de surpriză și derapează în sentimentalisme. Jocul lui Ethan Hawke și al Sarahei Snook este, însă, fluid și entuziast cap-coadă, iar povestea rămâne fascinantă: un agent secret temporal vânează un terorist care… gata, nu dăm spoilere. Predestination primește puncte-bonus pentru modul competent în care abordează un subiect dificil: transexualitatea.

Trivia: Ethan Hawke se declară fan al marilor maeștri SF: Heinlein, Vonnegut, K. Dick, Wells. Ar fi și cazul după numeroasele roluri în filme de gen. (V.T.)

Metro-Goldwyn-Mayer

The Terminator (1984)

SUA | Regia: James Cameron. Scenariul: James Cameron, Gale Ann Hurd
Cu: Arnold Schwarzenegger,Michael Biehn, Linda Hamilton

Primul film Terminator își merită locul în acest top chiar și doar ca punct de plecare pentru una dintre cele mai populare francize SF din istorie. Dar e mai mult decât atât. Oricât de interesantă ar părea premisa – un cyborg se întoarce dintr-un viitor în care oamenii și mașinăriile sunt în război pentru a o elimina pe mama salvatorului omenirii înainte ca acesta să se nască –, ar fi putut foarte ușor să rămână în categoria B-movie. Însă The Terminator își folosește momentele dese de acțiune în mod inteligent, servind unei povești care se dezvoltă cu fiecare scenă fără a se transforma în expoziție inutilă, acompaniată magistral de soundtrack-ul legendar pe sintetizator al lui Brad Friedel și cu efecte vizuale care n-ar părea nelalocul lor nici astăzi. Faptul că personajul titular jucat de Arnold, un antagonist feroce, a fost așa de bine-primit că în filmele ulterioare a fost făcut „băiat bun” arată cât de bine a reușit The Terminator să-și transpună ideile cool într-un spectacol cinematografic.

Trivia: O.J. Simpson s-a numărat printre candidații pentru Terminator, dar producătorii se temeau că acesta părea „prea de treabă” pentru a fi luat în serios ca un ucigaș cu sânge rece. Arnold Schwarzenegger are doar 14 replici în tot filmul. (I.P.)

Columbia Pictures/Sony Picturess

The Fifth Element (1997)

SUA | Regia: Luc Besson. Scenariul: Luc Besson, Robert Mark Kamen
Cu: Bruce Willis, Milla Jovovich, Gary Oldman

În viitor, lumea e amenințată de forțele răului, iar singura speranță de salvare e în Al Cincilea Element, o armă cu formă umană care vine pe Pământ o dată la cinci ani ca să protejeze oamenii cu patru pietre – simboluri ale focului, apei, pământului și aerului. Nava care aduce elementul pe planetă e distrusă, dar câțiva oameni de știință reușesc, totuși, să refacă Al Cincilea Element sub forma unei femei, Leeloo. Când evadează din laborator, Leeloo nimerește în taxiul fostului maior Korben Dallas. Filmul e realizat în stilul relaxat a lui Besson, care combină elemente de fantasy și sci-fi. Este mai degrabă apreciat pentru estetica aparte a unui viitor colorat și amuzant, cu majoritatea scenelor filmate pe lumină puternică, în contrast cu SF-urile filmate pe coridoare întunecate a unor nave, decât pentru acuratețe. Costumele create de Jean-Paul Gaultier și numeroasele scene de acțiune sunt un bonus. 

Trivia: Milla Jovovich a îmbunătățit „limbajul divin” – limba vorbită de Leeloo și inventată de regizor –, pe care l-a învățat cu ușurință. Ea și regizorul au purtat conversatii și și-au scris scrisori în această limbă. (V.N.)

District 9 (2009)

Noua Zeelandă/SUA/Africa de Sud | Regia: Neil Blomkamp.Scenariul: Terri Tatchell
Cu: Sharlto Copley, Jason Cope, Nathalie Boltt

District 9 ia ideile tradiționale ale filmelor SF de acțiune și le întoarce pe dos. O navă extraterestră ajunge în Johannesburg, doar că nu are la bord o inteligență superioară, ci milioane de muncitori insectoizi refugiați. Autoritățile îi pun în tabăra de refugiați titulară, de unde decid să-i evacueze după 20 de ani, din cauza opoziției umane crescânde. Protagonistul Wikus Van De Werve (Sharlto Copley) e opusul unui erou SF: e un birocrat, ginerele șefului unei companii militare private, trimis să le dea notificări de evacuare oaspeților nepoftiți. În mare parte, pelicula e un mocumentar,Un film de ficțiune realizat în stilul unui documentar, wikipedia.com iar asta combinat cu unele influențe tonale de Children of Men – vorbim aici de momente cvasi-comice sau absurde care alternează cu scene de încărcătură emoțională serioasă – îi dau un aer alegoric. De altfel, n-a fost niciodată vorba despre extratereștri, după cum a demonstrat și criza refugiaților care a izbucnit la doar câțiva ani de la lansarea filmului. Și trimiterile la apartheid sunt destul de transparente. 

Trivia: Barăcile din districtul titular al filmului chiar existau la acel moment în Johannesburg, și la fel ca în film rezidenții urmau să fie evacuați și mutați în case oferite de autorități. District 9 a fost și primul mocumentar care a fost nominalizat la Oscarul pentru cel mai bun film. (I.P.)

Primer (2004)

SUA | Regia: Shane Carruth. Scenariul: Shane Carruth.
Cu: Shane Carruth, David Sullivan, Casey Gooden

Cum să câștigi Marele Premiu al Juriului la Sundance cu un film al cărui buget este de 7.000 de dolari (da, ați citit bine)? Simplu: îți folosești garajul ca platou; regizezi, scrii, joci și compui; dar și vorbești despre călătorie în timp în termeni tehnici pe care o să-i înțeleagă 0,1% din audiență. Primer este un film-cult tocmai pentru că este improbabil și incredibil de dens. Dacă ascultăm fanii, este cel mai competent film despre călătoria în timp făcut vreodată, care a generat, de altfel, mii de pagini de interpretări și diagrame. Deși se studiază în facultățile de film, Primer nu a avut privilegiul vreunor scene căzute la montaj. Fiecare minut filmat a ajuns în versiunea difuzată.

Trivia: Niciunul dintre protagoniști nu este actor profesionist, în ciuda unui casting de peste 100 de persoane. (V.T.)

Touchstone Pictures

The Hitchhiker’s Guide to the Galaxy (2005)

SUA | Regia: Garth Jennings. Scenariul: Douglas Adams, Karey Kirkpatrick
Cu: Martin Freeman, Yasiin Bey, Sam Rockwell

(Jurăm că n-am pus filmul acesta pe locul 42 intenționat, e doar o coincidență.)

Într-o dimineață, Arthur Dent, jucat de Martin Freeman, se trezește și află că o să-i fie demolată locuința. Mai mult, întreg Pământul urmează să fie demolat ca să se facă loc unei autostrăzi spațiale. Înainte ca totul să se ducă de râpă, prietenul lui, Ford Perfect, care lucrează la un Ghid al autostopistului galactic– și despre care Arthur află că este extraterestru – îl ia pe sus într-o navă și pornesc într-o aventură prin Univers. Filmul e bazat pe seria SF creată de Douglas Adams, care a fost inițial lansată ca emisiune la BBC Radio 4 în 1978. Ulterior, a fost adaptată și prezentată ca spectacol de teatru, roman, revistă de benzi desenate, serial, joc video etc. Adams a contribuit inițial la scenariu, dar a murit în 2011, înainte de începerea producției.

Trivia: Cartea Ghidul autostopistului galactic menționată în film este o variantă parodică a Enciclopediei galactice din Fundația lui Isaac Asimov. În film apar în secvențe scurte mama, fratele, sora și fiica lui Douglas Adams. (V.N.)

DreamWorks

Minority Report (2002)

SUA | Regia: Steven Spielberg. Scenariul: Scott Frank, Jon Cohenț
Cu: Tom Cruise, Colin Farrell, Samantha Morton
📽️  Disponibil pe: Prime Video

În anul 2054, în Washington D.C. nu mai există infracționalitate, datorită departamentului Precrime, care se folosește de trei pre-cogs, oameni care pot ghici viitorul și care pot, deci, prezice crimele înainte să se întâmple. John Anderton, jucat de Tom Cruise, conduce departamentul și crede cu tărie în infailibilitatea sistemului folosit. Doar că într-o zi, ce să vezi, sistemul prezice că Anderton însuși va omorî pe cineva în mai puțin de 36 de ore, dar nu se știe pe cine. Adaptat după o povestire scurtă scrisă de Philip K. Dick în 1956, tema centrală a filmului este liberul arbitru versus determinism – se mai poate vorbi de liber arbitru când viitorul e cunoscut dinainte? 

Trivia: Cei trei pre-cogs au fost numiți după scriitori faimoși de mystery și romane polițiste: Dashiell Hammett, Arthur Conan Doyle și Agatha Christie. Steven Spielberg s-a consultat cu mai mulți experți înainte de a începe filmările, ca să poată reda o versiune a anului 2054 cât mai aproape de realitate, din punct de vedere științific și tehnologic. Și reușește în parte: de exemplu, tehnologia de recunoaștere prin amprente sau prin scanarea retinei fac astăzi parte din viața de zi cu zi. (V.N.)

Columbia Pictures/Sony Pictures

Gattaca (1997)

SUA | Regia: Andrew Niccol. Scenariul: Andrew Niccol
Cu: Ethan Hawke, Uma Thurman, Jude Law

Andrew Niccol a reușit un The Talented Mr. Ripley distopic, un bio-punk care rămâne unul dintre cele mai originale SF-uri ale fertililor ani ’90. Într-o lume care practică eugenia și discriminează pe criterii genetice, un tânăr ambițios preia identitatea unui infirm pentru a-și realiza visul de a călători în spațiu. Deși stilistica SF este impecabilă, de la gadgeturi la costume, regizorul nu sacrifică nici profunzimea personajelor, nici consistența dialogului. Poate tocmai de asta filmul nu a fost un succes de box office, deși a avut o primire critică generoasă, dar și laude din partea comunității științifice pentru acuratețea premiselor.

Trivia: Ethan Hawke și Uma Thurman au luat în serios relația din film, devenind un cuplu și în viața reală. (V.T.)

Ghost in the Shell (1996)

Japonia | Regia: Mamoru Oshii.Scenariul: Kazunori Ito
Cu: Atsuto Tanaka, Akio Otsuka, Koichi Yamadera

Nu te lăsa păcălit de stilul anime – seriozitatea și consecvența cu care Ghost in the Shell își tratează subiectele filozofice ar putea concura cu orice film de artă. Într-un oraș futurist desenat splendid în care augmentările cibernetice au devenit disponibile la scară largă, maiorul de trupe speciale cyborg Motoko Kusanagi (Atsuto Tanaka) e trimisă să investigheze o serie de asasinate comise de către hackerul misterios Puppet Master. Investigația se transformă într-un conflict existențialist pentru Motoko, care e pusă în poziția de a contempla natura conștiinței și a individualității într-o eră în care tehnologia aduce alternative și îmbunătățiri infinite creației naturale.  Este foarte ușor s-o dai în bară cu un film care combină acțiunea cu teme mult mai reflective și să-l transformi într-un dezastru pretențios, dar Ghost in the Shell își îmbină elementele aproape perfect și rămâne cea mai bună animație care abordează cyberpunk-ul. De fapt, e unul dintre cele mai bune pelicule cyberpunk făcute vreodată, punct.                       

Trivia: Banda desenată manga pe care este bazat filmul a fost numită de creatorul Masamune Shirow după cartea The Ghost in the Machine a scriitorului maghiaro-britanic Arthur Koestler. (I.P.)

Guliver/Getty Images

Star Wars: Episode VI – Return of the Jedi (1983)

SUA | Regia: Richard Marquand. Scenariul: Lawrence Kasdan, George Lucas.
Cu: Mark Hamill, Harrison Ford, Carrie Fisher
📽️  Disponibil pe: HBO GO

Poate cel mai interesant lucru despre al treilea film al trilogiei originale Star Wars este că, după ce primele două filme profitaseră de o perioadă de relaxare a regimului comunist și ajunseseră în cinematografe aproape imediat după lansare, Return of the Jedi n-a venit niciodată pe marile ecrane. Pentru majoritatea copiilor și adolescenților așteptarea finalului, amplificată de sfârșitul și așa șocant la Imperiului Contraaatacă, a fost satisfăcută abia în anii ‘90, de casetele VHS și apariția videotecilor. Întârziere care poate ar fi trebuit să fie un semn că, în timp ce fanii îi îmbătrânesc, Lucas se străduiește să facă mereu filme pentru copii. Altfel, în film avem o a doua Stea a Morții, în construcție, pe care eroii noștri trebuie să o distrugă. Și ewoks, controversații ewoks.

Trivia: În primul poster, filmul era numit Revenge of the Jedi, dar Lucas a decis că nu-i frumos ca un Jedi să fie răzbunător. Ulterior, al treilea film din trilogia-prequel, lansat în 2005, a fost numit Star Wars: Episode III – Revenge of the Sith. (M.G.)

Kin-dza-dza! (1986)

URSS | Regia: Giorgi Danelia. Scenariul: Giorgi Danelia, Revaz Gabriadze.
Cu: Stanislav Liubșkin, Levan Gabriadze, Evgeni Leonov, Iurii Iakovlev

Nu prea poți să descrii filmul georgianului Danelia, care nu seamănă cu nimic și pare că nu se ia vreodată în serios, chit că regizorul a și inventat o limbă – e drept, cu un număr limitat de cuvinte. E despre doi inși care, după o discuție ciudată cu ceea ce pare un cerșetor, se trezesc pe o planetă deșertică locuită de ființe cu puteri telepatice. E un soi de Ghidul autostopistului galactic sovietic care te transportă într-o lume Mad Max în care distopia steam-punk e înlocuită cu un soi de samovar-punk, cu personaje și situații luate dintr-un Monty Python mai coerent. De altfel, când te prinzi că Iurii Iakovlev, unul dintre cei doi extratereștri pe care eroii noștri îi întâlnesc, seamănă cu John Cleese, comparația cu grupul de comedie britanică nu mai poate fi uitată.

Trivia: Filmul a fost ignorat multă vreme, pentru că a fost lansat pe DVS fără subtitrări. A căpătat un număr destul de mare de fani în ultimii ani, mai ales după ce Mosfilm l-a pus pe YouTube. (M.G.)

20th Century Fox

Predator (1987)

SUA | Regia: John McTiernan. Scenariul: Jim Thomas, John Thomas
Cu: Arnold Schwarzenegger, Carl Weathers, Jesse Ventura

Definiția cuvântului cool din dicționarele engleze ar trebui să atașeze o poză din Predator. Pentru început, ai o echipă de forțe speciale condusă de Arnold care n-ar fi fost nelalocul ei într-un ring de wrestling, în care cantitatea de testosteron pe metru pătrat e depășită doar de frecvența one-liner-elor dure. Respectivii domni sunt trimiși într-o junglă sud-americană cu destul armament cât să niveleze bucăți întregi de pădure tropicală. Și, cumva, creatorii filmului reușesc să creeze o amenințare credibilă ca să bage frica în cea mai macho echipă asamblată în istorie. Predatorul, aterizat accidental în aceeași junglă, e unul dintre cei mai memorabili și amenințători antagoniști din istoria cinemaului. Nu doar pentru că are un design excelent, care îl face mai degrabă să pară ca o versiune mult-avansată și îmbunătățită a unui om decât vreo entitate greu de înțeles, ci și pentru că modul calculat și cu sânge-rece în care își vânează prada e o antiteză excelentă la temperamentul iute al protagoniștilor. Ceea ce pare că va fi un film de acțiune plin de clișee și exagerat devine una dintre cele tensionate jocuri de-a șoarecele și pisica transpuse pe micul ecran.

Trivia: Inițial, s-a încercat filmarea scenelor în care Predatorul se mișcă printre copaci cu ajutorul unei maimuțe într-un costum făcut pentru a fi suprapuse efecte speciale. Ideea a fost abandonată, pentru că maimuța nu voia să rămână în costum. (I.P.)

Columbia Pictures

Dr. Strangelove or: How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb (1964)

SUA | Regia: Stanley Kubrick. Scenariul: Stanley Kubrick, Terry Southern.
Cu: Peter Sellers, George C. Scott, Sterling Hayden
📽️  Disponibil pe: HBO GO

Filmul lui Kubrick e o comedie neagră, vag bazată pe cartea Red Alert de Peter George, în care un general american oarecum dus cu pluta declanșează un război nuclear, atacând Uniunea Sovietică fără acordul președintelui. Războiul nu s-a întâmplat, deci e fiction, și avem bombe și avioane, deci e și science, dar se pare că filmul e mai aproape de realitateAlmost Everything in «Dr. Strangelove» Was True”, newyorker.com decât ne-am fi dorit de la o comedie aparent absurdă. Filmul satirizează politica de distrugere reciproc asigurată (prescurtată MAD în engleză) și face niște trimiteri fățișe la programul Paperclip, prin care savanți germani care au colaborat cu naziștii au fost aduși în SUA după război. Peter Sellers a jucat mai multe roluri nu pentru că a vrut Kubrick, ci pentru că a fost una dintre condițiile puse de studio pentru a finanța filmul (ca să nu se mai spună că studiourile au mereu idei proaste). 

Trivia: Un prim screening de test al filmului trebuia să aibă loc pe 22 noiembrie 1964, ziua asasinării lui Kennedy. Lansarea a fost amânată cu câteva luni, iar o scenă în care unul dintre personaje spunea „un tip ar putea avea un weekend destul de bun în Dallas cu toate aceste lucruri” a fost dublată ca să se audă Vegas în loc de Dallas. (M.G.)

Columbia Pictures

Blade Runner 2049 (2017)

SUA | Regia: Denis Villeneuve. Scenariul: Hampton Fancher, Michael Green
Cu: Ryan Gosling, Harrison Ford, Ana de Armas

Blade Runner 2049 a avut o misiune ingrată: e sequelul unui film de cult, care se întâmplă să fie o adaptare foarte largă după unul dintre cele mai bune romane SF din istorie. Roman care n-a avut o continuare din partea autorului original. Cumva, reușește să se diferențieze de filmul original în timp ce îi duce mai departe temele, într-un mod logic. Un nou vânător de replicanți, K (Ryan Gosling) e pus în mijlocul unei investigații care vrea să ascundă faptul că un android a putut avea o naștere biologică. Pe parcursul unui runtime foarte lung, de două ore și 40 de minute, investigația îl aduce pe K față în față cu fire narative continuate sau dezvoltate din povestea originalului, într-o călătorie printr-o estetică cyberpunk uluitoare și grandioasă. Spre deosebire de noile Star Wars, e un sequel care se supune fanilor exact cât trebuie și care nu se interpune deloc în calea unei povești care se susține și pe cont propriu. Ritmul mai lent și durata lungă a peliculei nu o face atractivă pentru toată lumea, dar nici filmul original nu a fost vreun blockbuster cu acțiune non-stop.

Trivia: Roger Deakins, responsabilul cu imaginea filmului, și-a câștigat primul premiu Oscar pentru Blade Runner 2049, după 13 nominalizări precedente ce includeau pelicule ca The Shawshank Redemption, A Beautiful Mind și Skyfall. (I.P.)

Close Encounters of the Third Kind (1977)

SUA | Regia: Steven Spielberg. Scenariul: Steven Spielberg.
Cu: Richard Dreyfuss, Melinda Dillon, Teri Garr
📽️  Disponibil pe: Netflix

E filmul perfect pentru conspiraționiștii care cred că extratereștrii există și întâlnirile cu OZN-uri sunt reale, iar guvernul american îi ascunde de lume. Pe scurt, mai mulți civili care au diverse întâlniri cu extratereștri sunt atrași spre un munte bizar, în timp ce savanții investighează numeroasele relatări despre întâlnirile de gradul 3. Spielberg are o slăbiciune pentru extratereștri și pentru conspirații guvernamentale, poate și pentru că primul său film, Firelight, făcut la 17 ani cu un buget de 500 de dolari e pe aceeași temă – de altfel, multe dintre scene sunt identice între cele două filme. E drept că pentru Close Encounters… bugetul a fost semnificativ mai serios și mai ușor de obținut după succesul avut cu Jaws.

Trivia: Regizorul și actorul francez François Truffaut apare în film în rolul unui savant francez. Este singurul său rol în engleză și într-un film care nu e făcut de el. (M.G.)

Contact (1997)

SUA | Regia: Robert Zemeckis. Scenariul: James V. Hart, Michael Goldenberg
Cu: Jodie Foster, Matthew McConaughey, Tom Skerritt 

Dr. Ellie Arroway găsește, după ani de căutări, ironii din partea colegilor și probleme de finanțare, dovezi că există viață extraterestră undeva într-un sistem stelar aflat la 26 de ani lumină distanță, numit Vega. Semnalele primite de pe Vega includ scheme pentru construirea unei mașini complexe cu care ar putea călători o singură persoană. Vestea e primită cu entuziasm, diverse națiuni contribuie la finanțarea proiectului, dar lucrurile se complică atunci când politicieni, lideri religioși, alți oameni de știință încearcă capitalizeze pe munca Dr. Arroway. Filmul e adaptat după romanul cu același nume al lui Carl Sagan, iar autorul a lucrat împreună cu soția sa, Ann Druyan la povestea pentru film. 

Trivia: Scena în care NASA îi dă lui Arroway o pastilă de cianură, în caz că vrea să se sinucidă în spațiu, e controversată. NASA a negat că ar folosi această practică, pe când Carl Sagan a insistat că asta se întâmplă la fiecare misiune trimisă în spațiu. (VN.)

Universal Studios

Videodrome (1983)

Canada | Regia: David Cronenberg. Scenariul: David Cronenberg.
Cu: James Woods, Sonja Smits, Debbie Harry 

În această fantezie bizară creată de Cronenberg, televiziunea îi face protagonistului ceea ce-și închipuie unii că le-ar face 5G-ul astăzi. Este un body horror cu elemente sci-fi și cu o „estetică techno-suprarealistă” în stilul specific al canadianului. Filmul îl urmărește pe directorul unei mici televiziuni care descoperă o transmisie video în care apar scene pline de violență și tortură și, pe măsură ce încearcă să descopere sursa semnalului, se scufundă într-o conspirație despre controlul minții și în halucinații tot mai grafice, sexualizate și înspăimântătoare. 

Trivia: În scena în care James Woods își pune casca Videodrome, regizorul a folosit o dublură, pentru că actorului i-a fost frică să nu se electrocuteze. (M.G.)

Paramount Pictures

Star Trek: First Contact (1996)

SUA | Regia: Jonathan Frakes. Scenariul: Gene Roddenberry, Rick Berman
Cu: Patrick Stewart, Jonathan Frakes, Brent Spiner

Considerat a fi cel mai bun film din serie, până la reboot-ul lui Abrams, este și preferatul actorilor din cauza atmosferei relaxate de la filmări. Pentru a evita bătăi de cap legate de stil narativ sau incongruențe cu universul lui Roddenberry, producătorii l-au ales pe Jonathan Frakes drept regizor. Memorabilul Number One al lui Picard nu avea experiență în lungmetraje, dar s-a descurcat admirabil, primind și porecla de Two Takes Frakes (Frakes-Două-Duble) datorită eficienței pe platou. Filmul îmbătrânește demn mai ales datorită umorului, personajele fac constant referințe la momente iconice din seria The Next Generation, astfel încât fanii adevărați pot avea senzația că li se face, un pic cam des, cu ochiul.

Trivia: Când navele Federației atacă Cubul Borg, Millennium Falcon-ul din Star Wars apare pentru câteva secunde în cadru. (V.T.)

Ex Machina (2014)

SUA/Marea Britanie | Regia: Alex Garland. Scenariul: Alex Garland
Cu: Alicia Vikander, Domhnall Gleeson, Oscar Isaac

Mare parte din Ex Machina are loc cu doar trei personaje: Caleb Smith, un programator care câștigă o vacanță la reședința izolată a lui Nathan Bateman, un tânăr cu comportament extrem de toxic și narcisist și CEO de gigant tehnologic, și Ava, un robot umanoid asamblat de Nathan cu scopul de a părea o persoană adevărată. Majoritatea filmului este o reflecție asupra testului Turing și a capacității unui AI de a avea moralitate, nu neapărat originală, dar care se păstrează suficient de coerentă pentru a nu fi considerată doar pretențioasă. Dinamica mereu schimbătoare dintre cele trei personaje principale menține filmul antrenant, iar faptul că Alex Garland a ținut morțis să rămână în teritoriul ficțiunii speculative, dar plauzibile, fără proiecții mult prea complicate, reușește să mențină un ton contemplativ peliculei – deși sfârșitul nu este la fel de puternic ca restul.

Trivia: Titlul este derivat din expresia latină „Deus Ex-Machina”, care original se referea la actori din tragediile grecești coborâți pe scenă din cer cu ajutorul unei platforme ca să rezolve orice problemă a personajelor principale. Între timp, a devenit asociat cu soluțiile care apar din senin în diverse scenarii și rezolvă o problemă altfel imposibilă, oferind un final fericit. (I.P.)

Universal Studios

E.T. – The Extra-Terrestrial

SUA | Regia: Steven Spielberg. Scenariul: Melissa Mathison
Cu: Henry Thomas, Drew Barrymore, Peter Coyote
Disponibil pe: Prime Video

E.T spune povestea unui băiețel pe nume Elliott care se împrietenește cu un extraterestru rătăcit pe Pământ. Elliott îl prezintă pe E.T. fratelui și surorii sale și decid să păstreze existența lui un secret, dar când extraterestrul se îmbolnăvește, tot mai mulți oameni află de el, se implică politicienii și lucrurile o iau la vale. Devenit unul dintre cele mai iconice personaje din toate timpurile, extraterestrul din E.T. e bazat pe un prieten imaginar creat de Spielberg când era mic, după ce părinții lui au divorțat. La data lansării, în 1982, a avut un succes uriaș de box office, depășind Star Wars și devenind unul dintre cele mai profitabile filme din toate timpurile – titlu pe care l-a deținut 11 ani, până când un alt film de Spielberg, Jurassic Park, l-a detronat. 

Trivia: Majoritatea scenelor au fost filmate de la nivelul ochilor unui copil, pentru ca privitorii să se conecteze mai puternic cu Elliott și E.T. În plus, scenele au fost filmate cronologic, pentru ca actorii copii să performeze credibil. (V.N.)

Metropolis (1927)

SUA | Regia: Fritz Lang. Scenariul: Thea von Harbou
Cu: Brigitte Helm, Alfred Abel, Gustav Fröhlich

Metropolis, filmul mut care e un pionier al genului SF, este plasat într-un viitor distopic în care locuitorii orașului sunt strict împărțiți între muncitori și cei care planifică viața orașului. Cei din urmă duc o viață lipsită de griji, așa cum este Freder Frederson, fiul fondatorului orașului Metropolis. Într-o zi Freder întâlnește o femeie frumoasă de care se îndrăgostește, Maria, doar că, atunci când o urmărește prin oraș, descoperă lumea subterană a muncitorilor, de care el – la fel ca alții din clasa lui socială – habar nu avea că există. De aici încolo, Freder se alătură cauzei muncitorilor și încearcă, la îndemnul Mariei, să fie un mediator între muncitori („Mâinile”) și conducători („Capul”), adică să fie „Inima”. Filmul este primul inclus vreodată în Registrul memoriei lumii al UNESCO, deși când a fost lansat a fost criticat pentru lungimea lui și pentru mesajul pe care îl transmitea, considerat prea comunist. 

Trivia: Spre oroarea lui Fritz Lang, lui Hitler și lui Goebbels le-a plăcut la nebunie filmul. Goebbels chiar s-a întâlnit cu Lang și i-a spus că poate să-l facă cetățean arian de onoare, în ciuda descendenței iudaice a regizorului. Ministrul Propagandei Publice i-ar fi spus: „Domnule Lang, noi decidem cine e evreu și cine nu”. Fritz Lang a fugit în Paris în acea noapte. (V.N.)

Moon (2009)

SUA | Regia: Duncan Jones. Scenariul: Nathan Parker.
Cu: Sam Rockwell

Undeva în viitorul apropiat, Lunar Company extrage heliu-3, izotopul stabil al heliului ce este folosit drept combustibil pentru fuziunea nucleară, în jumătatea ascunsă a satelitulul Pământului. Operațiunea este extrem de automatizată și nu necesită decât prezența unui om per stație, într-o misiune solitară de trei ani. Pe măsură ce contractul lui Sam Bell, unul dintre operatorii unei asemenea stații se apropie de final, acesta descoperă că lucrurile sunt mult mai complicate decât par. Filmul i-a adus un premiu BAFTA pentru debut regizorului britanic Duncan Jones.

Trivia: Regizorul a lansat în 2018 Mute, un film creat în exclusivitate pentru Netflix care se desfășoară în același univers ca și Moon, și intenționează să încheie seria în acest an cu Madi: Once Upon A Time in the Future. (M.G.)

Revino săptămâna viitoare pentru ultima parte a topului.

CULTURĂ|POPCRAFT

3 Body Problem. And we only got one

De
Netflix încearcă să pornească o nouă franciză din lumea SF cu ambiții de „Dune” sau „Fundația” a unui autor chinez, cu ajutorul celor care au ridicat (și apoi distrus) „Game of Thrones”.
CULTURĂ|GAMECRAFT

Pacific Drive: Un Stalker și rabla lui credincioasă

De
Ironwood Studios are unul dintre cele mai spectaculoase debuturi din ultimii ani, cu un joc care demonstrează potențialul road-trip-urilor post-apocaliptice.
CULTURĂ|MS TALKS

Palazzina LAF: oțel, sudoare și trădare. O discuție cu Michele Riondino

De
„Palazzina LAF” spune povestea fostei oțelării ILVA din Taranto, Italia, un loc unde mai bine de 85 de persoane au fost private de libertate și de dreptul de-a munci. Regizorul, un localnic, reflectă asupra impactului pe care oțelăria l-a avut asupra oamenilor din acea zonă săracă, în care „ori munceai la ILVA, ori mureai de foame”.
CULTURĂ|POPCRAFT

Spaceman: Infinit de plictisitor

De
Deși are o distribuție spectaculoasă și o premisă ofertantă, Netflix a reușit, pentru a câta oară?, să mai rateze un film.