Anadolu Agency via Getty Images

Mediul în 2022: Pământul traversează a șasea extincție în masă, dar își reglează singur temperatura (în sute de mii de ani)58 min read

De Adriana Moscu 21.12.2022

Iată cele mai importante știri legate de mediu din 2022, de la recorduri absolute de temperatură cauzate de schimbările climatice până la eforturile globale de a trece mai rapid la o economie durabilă.

În 2022, schimbările climatice au devenit tot mai vizibile nu doar pentru cercetători, dar și pentru publicul larg. Planeta a înregistrat anul acesta valuri de căldură și secete fără precedent, inundații și alte fenomene extreme greu de trecut cu vederea. Nu degeaba „schimbările climatice” au intrat în topul căutărilor pe Google în acest an.

Și, chiar dacă, așa cum a demonstrat recent un studiu,„Presence or absence of stabilizing Earth system feedbacks on different time scales”, science.org Pământul are resurse să se refacă în urma catastrofelor climatice, inclusiv a celor desfășurate cu rapiditate acum, provocate de activitățile umane, oamenii ar putea fi victimele propriilor decizii, dacă nu-și vor învăța lecția la timp. Concret, asta înseamnă o tranziție accelerată la o economie durabilă, care presupune, în principal, practici agricole ecologice, renunțarea la combustibili fosili și investiții masive în energie verde. În plus, este esențial ca țările sărace și cele în curs de dezvoltare, în același timp, cel mai puțin responsabile de emisiile de carbon și încălzirea globală, să fie ajutate de marii poluatori. 

Din fericire, 2022 pare să fi fost un an al conștientizării problemelor de mediu. S-a vorbit mai mult ca oricând pe subiect, iar presiunea publică și atenția acordată în media începe să dea roade. E-adevărat, dincolo de vorbe ar fi bine să se treacă mai repede la fapte. 

Mindcraft Stories a făcut o prioritate din abordarea temelor legate de mediu. Am participat la Climate Change Summit,Organizatorii au anunțat deja datele desfășurării celei de-a doua ediții: climatechange-summit.org primul eveniment internațional dedicat schimbărilor climatice organizat în România, și am debutat pe TikTok,Link: tiktok.com cu o rubrică în care am invitat tinerii să adreseze specialiștilor principalele lor preocupări legate de situația climatică. 

Vom continua să scriem la fel de susținut și în 2023, dar, până atunci, a venit timpul pentru o privire asupra celor mai fierbinți teme de mediu din anul care se încheie, cu bune și cu rele, de la deciziile istorice luate în cadrul COP27 din Egipt până la dispariția speciilor de plante și animale, criza alimentară generată de secetă și anxietatea climatică – un fenomen care începe să fie prezent mai ales în rândul tinerei generații. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Mediu-schimbari-climatice-COP27-Incalzire-globala-emisii-carbon-recorduri-temperatură_07_picture-alliance-via-Getty-Images.jpg

Dunărea a secat vara aceasta în mai multe țări prin care trece. Foto: de Armin Weigel/picture alliance via Getty Images

A șasea extincție în masă e aici

Ca și cum nu era suficient că ianuarie este considerată drept cea mai tristă lună din an,„Jan. 24 called worst day of the year”, nbcnews.com 2022 a și început cu o știre cât se poate de deprimantă. Oricât de bombastic ar suna, afirmația e corectă și se bazează pe studiile anterioare care documentează pierderea biodiversității: cercetătorii au confirmat faptul că o a șasea extincție în masă, cauzată în întregime de activitatea antropică, este în desfășurare.„The Sixth Mass Extinction: fact, fiction or speculation?”, onlinelibrary.wiley.com 

O extincție în masă presupune dispariția majorității speciilor într-o perioadă relativ scurtă, în timp ce revenirea durează câteva milioane de ani. La nivel global, cele mai vizibile efecte sunt asupra biodiversității, în special asupra barierei de corali. Din anul 1500 și până acum, Pământul ar fi pierdut aproximativ o zecime din cele două milioane de specii cunoscute, mai spun oamenii de știință.„Study confirms sixth mass extinction is currently underway, caused by humans”, independent.co.uk 

Dispar specii și seceta severă se extinde în mai multe zone din lume. Apar, de asemenea, schimbări de sezon, care afectează puternic agricultura și creșterea animalelor. În orașe, apar tot mai des valuri de căldură.

În România, „vestea bună” este că, deși efectele au început să apară, ele nu au încă un impact major. Însă pe viitor se va întâmpla asta – nu doar că sudul se deșertifică, dar și zonele alpine și habitatele de la altitudini mari vor avea de suferit, pe măsură ce clima va deveni tot mai fierbinte. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Mediu-schimbari-climatice-COP27-Incalzire-globala-emisii-carbon-recorduri-temperatură_12_Traveladventure-Getty-Images.jpg

Populația de Koala este în pericol din cauza schimbărilor climatice provocate de om. Foto: Traveladventure/Getty Images

Populația de animale sălbatice a scăzut cu aproape 70% în ultimii 50 de ani

Defrișările, exploatarea umană, poluarea oceanelor și schimbările climatice sunt principalele cauze ale dispariției masive a animalelor, la nivel global. World Wildlife Fund (WWF) a întocmit în toamnă un Index al Planetei Vii (LPI),Detalii: livingplanet.panda.org unde a calculat tendința medie de evoluție a populațiilor de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni. Organizația a folosit date din 2018, furnizate de Societatea de Zoologie din Londra, și a analizat 32.000 de populații de animale sălbatice, din peste 5.000 de specii.

În Europa, populația de animale sălbatice a scăzut în medie cu 18%. Dar, potrivit lui Andrew Terry, director de conservare la Societatea Zoologică din Londra, acest procent aparent scăzut maschează pierderile istorice extreme ale biodiversității din Europa, care s-au petrecut înainte de perioada analizată. Descoperirile acestui studiu recent le întăresc pe cele desprinse din precedentul, publicat de WWF în 2020: populația de animale sălbatice continuă să scadă cu o rată de aproximativ 2,5% pe an.

Pentru a inversa tendința de pierdere a biodiversității și a atenua efectele schimbărilor climatice asupra animalelor, eforturile de conservare și restaurare trebuie să crească, producția și consumul alimentar trebuie să devină mai durabile, iar decarbonizarea tuturor sectoarelor economice să se întâmple mai rapid.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Mediu-schimbari-climatice-COP27-Incalzire-globala-emisii-carbon-recorduri-temperatură_03_Naomi-Rahim-Getty-Images.jpg

Burger din tofu vegan. Foto: Naomi Rahim/Getty Images

Dietele pe bază de plante nu doar că reduc amprenta de carbon, dar cresc și captarea acestuia

Aproape 100 de miliarde de tone de dioxid de carbon ar putea fi eliminate din atmosferă până la sfârșitul secolului, descopereau cercetătorii de la Universitatea Leiden într-un studiu publicat în Nature Food,„Dietary change in high-income nations alone can lead to substantial double climate dividend”, nature.com în aceeași zi în care colegii lor stabiliseră că lumea traversează o nouă extincție în masă. 

Pentru asta, țările cu venituri mari ar trebui să treacă la o dietă bazată pe plante, iar terenurile agricole și pășunile ar trebui readuse la starea lor naturală. Carbonul captat astfel din atmosferă ar ajuta în mod semnificativ la prevenirea încălzirii planetei cu peste 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială. Dincolo de atenuarea schimbărilor climatice, inițiativa ar avea beneficii importante pentru calitatea apei, biodiversitate, poluarea aerului și, în general, pentru accesul la natură. Există sute de lucrări care arată cât de important este ca oamenii să petreacă timp în natură pentru propria lor sănătatea psihică și mentală. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Mediu-schimbari-climatice-COP27-Incalzire-globala-emisii-carbon-recorduri-temperatură_08_mladenbalinovac-Getty-Images.jpg

Apele sunt verificate pentru a se stabili nivelul poluării chimice conținut. Foto: mladenbalinovac/Getty Images

Poluarea chimică a depășit limita de siguranță pentru umanitate

Cocktailul de poluare chimică care străbate planeta amenință acum stabilitatea ecosistemelor globale de care depinde omenirea, a concluzionat o echipă de savanți suedezi de la Stockholm Resilience Centre (SRC).„Outside the Safe Operating Space of the Planetary Boundary for Novel Entities”, ncbi.nlm.nih.gov 

Plasticul reprezintă principalul motiv de îngrijorare, dar și alte 350.000 de substanțe chimice sintetice, incluzând pesticide, compuși industriali și antibiotice. Studiul concluzionează că poluarea chimică a depășit o „graniță planetară”, punctul în care schimbările făcute de om asupra Pământului îl împing în afara mediului stabil din ultimii 10.000 de ani.

Problema e că nu se cunosc prea multe despre marea majoritate a acestor chimicale (de exemplu, PCB-urile, care sunt foarte răspândite, sunt și foarte rezistente în timp), și nici despre cantitatea în care sunt produse, despre durabilitatea lor, despre efectul lor asupra mediului ori despre toxicitatea lor, au subliniat savanții. 

Chiar şi cele mai cuprinzătoare baze de date, precum Reach (Uniunea Europeană),Detalii: echa.europa.eu listează doar 150.000 de produse, dintre care doar o treime fac obiectul unor studii ample de toxicitate. Potrivit celor 14 coautori ai studiului, mai e timp pentru a inversa această situaţie, dar este nevoie de acţiuni urgente şi ambiţioase la nivel global. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Mediu-schimbari-climatice-COP27-Incalzire-globala-emisii-carbon-recorduri-temperatură_02_Kevin-Frayer-Getty-Images.jpg

la JO de la Beijing, poluarea nu a venit de la risipa de energie, ci de la cantitatea de apă folosită de mașinile de făcut zăpadă, dar și de la emisiile uriașe de carbon necesare pentru organizarea olimpiadei. Foto: Kevin Frayer/Getty Images

Olimpiada de Iarnă de la Beijing s-a bazat pe zăpadă artificială în proporție de 100%

Un record negativ s-a înregistrat cu ocazia desfășurării Jocurilor Olimpice de iarnă de anul acesta, găzduite de capitala Chinei. 

Mașinile de zăpadă au pompat nonstop zăpadă artificială pentru ca sportivii să poată să se desfășoare într-un oraș și-așa ales în mod ciudat pentru o astfel de competiție. În Beijing, rar mai vezi zăpadă în ultimii ani – e cam aceeași situație ca-n București –, iar temperatura medie iarna e în jur de zero grade. 

Astfel că autoritățile chineze au folosit peste 350 de mașini de zăpadă pentru a asigura condițiile necesare – o practică devenită comună la ultimele ediții ale Jocurilor Olimpice de iarnă. Cele de la Soci și Pyeongchang s-au bazat și ele pe zăpadă artificială în proporție de 80% și, respectiv, 98%. 

În acest caz, problema legată de mediu nu a fost factura la curent, așa cum ai putea crede. În principiu, mașinile de zăpadă funcționează folosind răcirea naturală care are loc atunci când apa se evaporă. Deoarece pierderea de energie necesară formării gheții în acest proces este determinată de evaporare, mașinile de zăpadă nu trebuie să cheltuiască energie pentru a îngheța apa, ci doar pentru a alimenta ventilatoarele și compresoarele care dispersează picăturile de apă.

Problema aici a fost cantitatea de apă folosită și emisiile de gaze rezultate din organizarea competiției. Compania angajată de China pentru fabricarea zăpezii, TechnoAlpin, a declarat pentru Insider,„The Olympics’ artificial snow requires the equivalent of a day’s worth of drinking water for 900 million people. Experts say it’s the unfortunate future of winter sports”, insider.com înainte de startul jocurilor, că se așteaptă să fie nevoie de aproximativ 343 de milioane de galoane de apă pentru zăpadă – necesarul de apă potabilă pe o zi pentru aproape 900 de milioane de oameni, pe baza aportului de apă recomandat de medici, de șase pahare pe zi.

În același timp, Comitetul Olimpic Internațional a calculat emisiile totale estimate pentru desfășurarea JO la un echivalent de 1.306 milioane de tone dioxid de carbon. La această cifră, cel mai mult au contribuit construcția locațiilor, transportul și spectatorii.„Beijing 2022 Pre-Games Sustainability Report outlines climate solutions, development of winter sports and regional regeneration in China”, olympics.com Nu există încă un raport public cu emisiile recalculate după încheierea Jocurilor. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Mediu-schimbari-climatice-COP27-Incalzire-globala-emisii-carbon-recorduri-temperatură_01_japatino-Getty-Images.jpg

Foto: japatino/Getty Images

Sunt peste 73.000 de specii de copaci pe Pământ

În februarie, o echipă internațională formată din peste 100 de oameni de știință a pus cap la cap informațiile provenite din bazele de date oferite de Global Forest Biodiversity Initiative şi TreeChange,„The number of tree species on Earth”, pnas.org pentru a determina câte specii de copaci există pe planetă. Savanții au descoperit că numărul de specii unice este cu 14% mai mare decât cele cunoscute în prezent. Cele mai multe dintre speciile nedescoperite (aproximativ 9.200) sunt probabil rare, cu populații foarte scăzute și distribuție spațială limitată, arată studiul.

Pentru a ajunge la acest număr, echipa a comparat curbele de acumulare a speciilor, care măsoară numărul cumulat de specii dintr-un anumit mediu în funcție de efortul depus pentru a le căuta. Acest lucru a permis echipei să stabilească numărul de specii care rămân neînregistrate în setul de date.

Autorii speră că aceste noi descoperiri vor încuraja eforturile de conservare a pădurilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele și vor preveni invadarea în continuare a habitatelor vulnerabile, unde se găsesc cele mai rare specii. 

Iar savanții de la Universitatea din Utah au descoperit lucruri noi despre felul în care cresc copacii.„What We’re Still Learning About How Trees Grow”, biology.utah.edu Ce se va întâmpla cu pădurile lumii într-o lume care se încălzește? Oare creșterea dioxidului de carbon din atmosferă va ajuta copacii să se dezvolte în continuare? Sau temperaturile extreme și precipitațiile vor împiedica creșterea? Dezvoltarea copacilor nu pare să fie limitată de fotosinteză, ci mai degrabă de creșterea celulelor, a constatat studiul. Lucrul acesta sugerează că trebuie regândit modul în care este prognozată creșterea pădurilor într-un climat în schimbare, dar și că, în viitor, pădurile ar putea să nu absoarbă atât de mult carbon din atmosferă pe cât se credea. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Mediu-schimbari-climatice-COP27-Incalzire-globala-emisii-carbon-recorduri-temperatură_06_Florian-Gaertner-Photothek-via-Getty-Images.jpg

De obicei, metanul se scurge din instalațiile de petrol și gaze în timpul operațiunilor de întreținere. Foto: Florian Gaertner/Photothek via Getty Images

Prima hartă globală a „ultra-emițătorilor” de gaze cu efect de seră, bazată pe date satelitare

Nori uriași de gaz metan proveniți din zăcăminte de petrol și gaze au fost cartografiați pentru prima dată la nivel global folosind sateliți. Noua cercetare, publicată în Science,„Global assessment of oil and gas methane ultra-emitters”, science.org a descoperit că acești nori acoperă zone vaste, uneori întinzându-se până la peste 300 de kilometri. Cele mai mari trei țări poluatoare s-au dovedit a fi Turkmenistan, Rusia și SUA. Se crede că scurgerile sunt în mare parte neintenționate.

De obicei, metanul se scurge din instalațiile de petrol și gaze în timpul operațiunilor de întreținere, în timp ce se fixează o supapă sau o conductă, sau din stațiile de compresoare – instalații care mențin debitul și presiunea gazelor naturale. De asemenea, este produs de gropi de gunoi, agricultură și producția de cărbune. 

Un studiu IPCC„Climate change: IPCC report is ‘code red for humanity’”, bbc.com de anul trecut a sugerat că 30-50% din creșterea actuală a temperaturilor se datorează metanului. 

Metanul poate fi însă eliberat și prin procese naturale, inclusiv cele din lacuri și râuri. Cercetările anterioare au produs estimări cu un grad mare de variabilitate privind cantitatea totală de metan eliberată de lacurile din întreaga lume. Însă o nouă estimare„Methane Emission From Global Lakes: New Spatiotemporal Data and Observation-Driven Modeling of Methane Dynamics Indicates Lower Emissions”, agupubs.onlinelibrary.wiley.com a savanților americani vine cu o veste bună: anual, lacurile eliberează un total de aproximativ 42 de milioane de tone de metan în atmosferă, adică mai puțin decât se credea anterior.

Totuși, anul acesta, cea mai mare scurgere de gaze din istorie s-a produs din cauza războiului. Pe 29 septembrie, o serie de explozii la cele două conducte Nord Stream au eliberat circa jumătate de million de tone de metan în atmosferă.„The Nord Stream pipelines have stopped leaking. But the methane emitted broke records”, npr.org Cantitatea e una estimată – au circulat variante diverse, de la 100.000 la 500.000 –, dar nu este niciun dubiu că s-a stabilit un record.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Mediu-schimbari-climatice-COP27-Incalzire-globala-emisii-carbon-recorduri-temperatură_04_Adriana-Van-De-Wal-EyeEm-via-Getty-Images.jpg

Foto: Adriana Van De Wal/EyeEm via Getty Images

Cantitatea de energie solară și eoliană poate crește suficient pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade C

Asta dacă rata medie de creștere de 20% pe zece ani va fi menținută până în 2030, potrivit unui nou raport publicat în luna martie de grupul independent de studii climatice Ember.Detalii, aici: ember-climate.org 

În raport se arată că producția de energie solară a crescut cu 23% la nivel global în 2021, iar cea eoliană cu 14%, în aceeași perioadă. Împreună, ambele surse regenerabile au reprezentat 10,3% din totalul producției globale de energie electrică, în creștere cu 1% față de 2020. Țările de Jos, Australia și Vietnam au avut cele mai rapide rate de creștere.

CITEȘTE ȘI: „Cu cât ai mai multe surse de energie regenerabilă, cu atât devin mai ieftine.” Interviu cu Mark Campanale, expert în finanțe durabile

Vestea bună (deși ipotetică) a fost urmată în aprilie de încă una, de data asta, palpabilă. În 2017, oamenii de știință de la Universitatea de Tehnologie Chalmers din Gothenburg, Suedia, au creat un sistem prin care energia solară poate fi captată și stocată timp de până la 18 ani, fiind eliberată sub formă de căldură atunci când este necesar, cu ajutorul unor molecule speciale care-și schimbă forma atunci când sunt expuse la lumină solară. În 2022, cercetătorii au reușit să facă sistemul să producă energie electrică prin conectarea acestuia la un generator termoelectric.„Converting solar energy to electricity on demand”, chalmers.se Deși încă în stadii incipiente, conceptul dezvoltat ar putea fi un prim pas pentru crearea de centrale solare care utilizează energia solară stocată la cerere.

Iar în august, o echipă internațională de oameni de știință a stabilit un nou record mondial și a deschis astfel calea către un viitor energetic mai curat și mai ieftin. Ei au creat două celule solare pe bază de siliciu și perovskit, cu o eficiență energetică mai mare de 30%. Celulele solare absorb lumina și o transformă în electricitate. Aproximativ 95% dintre ele sunt fabricate din siliciu, un material care se găsește ușor în natură și este relativ ieftin. Majoritatea celulelor solare din siliciu vândute astăzi transformă în electricitate doar 22% din energia solară. Dacă eficiența acestora ar putea crește fără a mări dramatic costurile de producție, s-ar putea genera aceeași cantitate de electricitate cu mai puține panouri solare. 

Schimbările climatice ar putea provoca următoarea pandemie

Până în 2070, încălzirea globală va duce la răspândirea a mii de noi viruși printre animale. Crește astfel riscul ca bolile infecțioase nou apărute să treacă de la animale la oameni, atrăgea atenția un nou studiu, publicat la sfârșitul lui aprilie de către cercetătorii de la Universitatea Georgetown din Washington, SUA, în revista Nature.„Climate change will force new animal encounters — and boost viral outbreaks”, nature.com 

Temperaturile tot mai ridicate obligă animalele să migreze spre zone mai răcoroase, pentru a găsi condiții adecvate de trai. Odată cu ele, noi tipuri de paraziți și agenți patogeni se răspândesc la alte specii din arealele invadate. În timp, asta sporește riscul unui fenomen numit „transmitere zoonotică”, în care virusurile cu potențial pandemic, pentru care omenirea nu are imunitate, trec de la animale la oameni.

Cercetătorii au folosit un model pentru a examina felul în care peste 3.000 de specii de mamifere ar putea migra și împrăștia viruși în următorii 50 de ani, dacă lumea se încălzește cu două grade Celsius. Oamenii de știință au constatat că, și dacă încălzire globală continuă într-un ritm mai încetinit, tot vor exista cel puțin 15 mii de evenimente de transmitere între specii a unuia sau mai multor virusuri. Liliecii vor avea o contribuție mare, atenționau savanții, întrucât zboară și își pot schimba cu ușurință habitatul. 

În studiu se mai arată că, până de curând, infectările încrucișate între specii nu se produceau foarte des, dar pe măsură ce habitatele naturale au fost distruse pentru agricultură și expansiune urbană, tot mai mulți oameni au intrat în contact cu animalele infectate.

Pentru a atenua dezastrul, creșterea investițiilor în sistemele sanitare globale și încetinirea emisiilor de gaze ar trebui să fie obiective prioritare. Studiul este primul de acest fel care explică modul cum încălzirea globală va spori schimbul de virusuri între specii. Păsările și animalele marine nu au fost incluse în cercetare.

Au crescut plante din pământul adus de pe Lună

Ce se va întâmpla dacă Pământul va deveni nelocuibil? Cel mai probabil, oamenii vor cuceri spațiul. În luna mai, un grup de cercetători de la Centrul Interdisciplinar de Cercetare în Biotehnologie al Universității din Florida a reușit să crească plante ale căror semințe au încolțit în sol adus de pe Lună în urmă cu 50 de ani.„Plants grown in Apollo lunar regolith present stress-associated transcriptomes that inform prospects for lunar exploration”, nature.com Demersul este considerat esențial pentru posibilitatea de colonizare a altor planete. 

CITEȘTE ȘI: „Avem o planetă, nu cinci. Trebuie să ne gândim la asta.” Interviu cu ecologul Chris Hines

Tot plantele, de data asta algele, dezvăluie indicii despre schimbările climatice de-a lungul a milioane de ani, au concluzionat cercetătorii de la Universitatea din Göttingen.„Algae reveal clues about climate changes over millions of years”, sciencedaily.com Ei au studiat un grup specific de lipide care se găsesc în sedimentele marine din întreaga lume și care pot fi conservate milioane de ani și au observat că organismele își ajustează pereții celulari în funcție de condițiile de mediu, cum ar fi temperatura. 

Și dacă oamenii se pregătesc să se mute pe Lună, schimbările climatice și defrișările pot muta animalele din copaci, pe pământ. Un studiu amplu asupra a 47 de specii de maimuțe și lemuri a constatat că schimbările climatice și defrișările împing aceste animale, care locuiesc de obicei în copaci, pe sol.„Factors influencing terrestriality in primates of the Americas and Madagascar”, pnas.org Aici ele sunt expuse unor riscuri mai mari de deces, din cauza lipsei de hrană și adăpost și a interacțiunii cu oamenii și animalele domestice.

Studiul mai sugerează că, pe măsură ce schimbările climatice se agravează și habitatele arboricole se reduc, primatele care consumă o dietă mai diversă și care trăiesc în grupuri mai mari se pot adapta mai ușor la un stil de viață terestru. 

Plouă mai mult în orașele circulare față de cele cele pătrate sau triunghiulare

Forma unui oraș poate influența cantitatea de precipitații care cade deasupra lui, iar asta fiindcă în orașele circulare amestecarea fronturilor de aer se produce mai ușor. Studiul, publicat în Earth’s Journal„Impacts of City Shape on Rainfall in Inland and Coastal Environments”, agupubs.onlinelibrary.wiley.com de o echipă internațională de oameni de știință, reprezintă prima cercetare de acest gen asupra modului în care ploile urbane diferă de cele observate în mediile continentale și de coastă. Autorii au analizat orașele Dallas, New York și Los Angeles și au comparat rezultatele modelelor de cercetare și prognoză meteo. S-a putut obseva, de exemplu, că un oraș circular prezintă o acumulare de precipitații cu aproape 22% mai mare și o intensitate a precipitațiilor cu 78,6% mai ridicată în comparație cu un oraș triunghiular. Descoperirea este valoroasă pentru planificarea urbană durabilă și rezistentă, în special pentru orașele aflate în expansiune.

Sunetul ploii te-ar putea ajuta să dormi mai bine mai bine, însă încălzirea globală reduce numărul orelor de somn, arată un studiu„Rising temperatures erode human sleep globally”, cell.com care a centralizat datele colectate de ceasurile inteligente. Temperaturile mai ridicate pe timp de noapte fac ca somnul să fie întrerupt și, ca atare, insuficient. Studiul, publicat în revista One Earth, a analizat datele despre somn și vreme colectate între 2015 și 2017. Bazat pe compilarea a peste zece miliarde de date înregistrate de ceasurile inteligente la nivel global, rezultatul arată că temperaturile ridicate au determinat, în medie, pierderea a 11 nopți de somn de persoană, în fiecare an. Cercetătorii au folosit pentru acest experiment un eșantion de 47.000 de persoane cu vârste diferite, din 68 de țări, iar înregistrările au fost comparate cu datele meteorologice globale.

Ca și cum veștile nu ar fi destul de proaste, cercetătorii de la Universitatea din Chicago au arătat că poluarea aerului cu particule fine, legată în principal de arderea combustibililor fosili, reduce speranţa de viaţă în medie cu peste doi ani la nivel mondial. Autorii raportului Air Quality Life Index„Most of the World Breathes Unsafe Air, Taking More Than 2 Years Off Global Life Expectancy”, aqli.epic.uchicago.edu spun că reducerea constantă a poluării atmosferice globale pentru a îndeplini recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) ar adăuga în medie 2,2 ani la speranţa de viaţă. 

Surprinzător, deși în 2020 activitățile industriale au încetinit și emisiile de dioxid de carbon au scăzut pe fondul pandemiei de COVID-19, poluarea cu microparticule PM2,5 a rămas comparabilă cu cea înregistrată cu un an în urmă.

Statistic, mortalitatea din cauza poluării cu PM2,5 este comparabilă cu cea cauzată de consumul de tutun, de trei ori mai mare decât cea legată de consumul de alcool şi de şase ori mai mare decât mortalitatea legată de HIV, potrivit raportului. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Mediu-schimbari-climatice-COP27-Incalzire-globala-emisii-carbon-recorduri-temperatură_09_Nika-Mamulia-EyeEm-via-Getty-Images.jpg

Foto: Nika Mamulia EyeEm via Getty Images

Războiul din Ucraina pune în pericol viața delfinilor din Marea Neagră

Creșterea recentă a deceselor în rândul delfinilor în Marea Neagră ar putea fi cauzată de războiul din Ucraina, spun oamenii de știință din Turcia. Peste 80 de animale au fost găsite moarte în vestul Mării Negre. Cercetătorii cred că poluarea fonică puternică din nordul Mării Negre, cauzată la acea vreme de aproximativ 20 de nave ale marinei ruse și de activitățile militare în desfășurare, ar fi putut conduce cetaceele spre țărmurile turcești și bulgare, unde au fost blocate sau prinse în plasele de pescuit. 

Navele se bazează de obicei pe sonar pentru a detecta submarinele inamice de la distanțe mari. Fiindcă și mamiferele marine depind de sunet pentru comunicare sau alte activități, zgomotul subacvatic poate avea efecte grave, chiar fatale, asupra lor. 

Invazia Ucrainei de către Rusia a adus în prim plan amenințarea războiului nuclear. Dar care ar putea fi impactul unor bombardamente nucleare asupra lumii de astăzi? În iulie, dintr-un studiu„How nuclear war would affect earth today”, sciencedaily.com realizat de savanții de la Louisiana State University din SUA a reieșit că, printre altele, furtunile nucleare ar elibera funingine și fum în atmosfera superioară, fapt ce ar bloca soarele, ducând la pierderea recoltelor în întreaga lume. 

Peste 30 de grade Celsius diferență de la soare la umbră

Criza climatică amplifică valurile de căldură, care se produc acum cu o frecvență de șase ori mai mare decât în urmă cu 40 de ani, a constatat o echipă internațională de cercetători, într-un studiu publicat în Journal of the American Meteorological Society.„Sixfold Increase in Historical Northern Hemisphere Concurrent Large Heatwaves Driven by Warming and Changing Atmospheric Circulations”, journals.ametsoc.org

Tibor Hartel,Îl poți urmări pe Tibor Hartel și pe canalul nostru de TikTok. Link: tiktok.com profesor la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a Universității Babeș Bolyai din Cluj, a analizat temperatura solului din curtea instituției la care lucrează și atrage atenția asupra felului în care se întrețin spațiile verzi, mai ales cele din marile aglomerații urbane. Așa a descoperit că, în jurul orei 12, la umbră, iarba necosită avea 28,87 grade, în timp ce iarba cosită, expusă la soare, a înregistrat 60,6 grade. La o adâncime de doi centrimetri în sol, temperatura era de 25,01 grade.

Și Dunărea a atins cote minime istorice,„Ce înseamnă nivelul scăzut al Dunării pentru statele riverane”, dw.com în urma perioadei de secetă extremă înregistrată vara asta. Pe tronsonul românesc comercial și turistic al fluviului, navigația a fost restricționată. Agricultura și fauna sălbatică din zonă au fost afectate de nivelul scăzut al apei. În lipsa unor sisteme de irigații coerente, întinse pe suprafețe de teren mari, preoții mănăstirii Pogleţ din judeţul Bacău, bunăoară, s-au rugat pentru ploaie, alături de localnici. Meteorologii le-au dezumflat entuziasmul: un cod galben de ploaie fusese prognozat în zonă cu o zi înainte.„Seceta face ravagii în România. 115 localități sunt afectate. Jumătate dintre ele primesc apă potabilă cu porția”, earth.org 

De la inundațiile devastatoare până la incendiile de pădure și seceta record înregistrate în diferite colțuri ale lumii, vara aceasta a adus cu ea, în multe feluri, ceea ce climatologii au avertizat de zeci de ani: clima se schimbă rapid și dramatic, cu efecte catastrofale pentru natură și, implicit, oameni.

Pentru cei care urmăresc îndeaproape fenomenul, nu a fost deloc surprinzătoare această (încă o) vară plină de dezastre. Neașteptată a fost, însă, o petiție semnată de „peste 1.100 de oameni de știință și profesioniști”, care a devenit brusc virală online la mijlocul lunii august, și care susținea că, de fapt, „urgența climatică nu există”. La o privire mai atentă asupra listei semnatarilor, s-a putut observa că printre ei există o mulțime de ingineri, medici și geologi petrolieri și aproape niciun cercetător în domeniul climei. Alți experți în climă au remarcat că grupul din spatele mesajului – Climate Intelligence Foundation, sau CLINTEL – are legături strânse cu banii din petrol și grupurile de interese pentru combustibili fosili și că petiția nu este, în fapt, altceva decât o reluare a unor ipoteze mai vechi (și false), folosite de negaționiștii climatici.„Fact check: Did 1,200 climate experts sign ‘declaration’ denying climate emergency?”, euronews.com  

De altfel, un raport din 2021 al Universității Cornell a constatat că 99,9% din peste 88.000 de studii privind schimbările climatice sunt de acord că oamenii au accelerat fenomenul, în mare parte din cauza emisiilor de carbon.„More than 99.9% of studies agree: Humans caused climate change”, news.cornell.edu

Summit dedicat schimbărilor climatice în România

După o vară extremă, era, cumva, firesc ca febra discuțiilor despre schimbările climatice să ajungă și în România. Ea s-a concretizat prin organizarea, pe 4 și 5 octombrie, a primei ediții a Climate Change Summit,Detalii, aici: climatechange-summit.org un eveniment dedicat discuțiilor despre și soluțiilor pentru schimbările climatice. La eveniment au fost prezenți peste 50 de speakeri din țară și din străinătate. Cercetători, antreprenori și factori de decizie la nivel național și european, inovatori și societatea civilă, și-au prezentat ideile pentru un viitor sustenabil. Mindcraft Stories a fost acolo și a vorbit cu mai mulți dintre invitați, printre care Mark Campanale, fondatorul Carbon Tracker Initiative, Chris Hines, fondatorul A Grain of Sand, sau Etienne Variot, specialist în agroecologie și CEO Rize.

Summitul a venit în contextul în care, în 2021, Uniunea Europeană și-a propus și asumat să reducă emisiile de gaz cu efect de seră cu minimum 55% și să atingă neutralitatea climatică până în anul 2050, iar mai bine de o treime dintre cele mai importante companii din Europa și-au propus, de asemenea, obiectivul net zero până în 2050, dar și al crizei energetice declanșate de războiul din Ucraina. 

Evenimentul a fost organizat de BRD Groupe Société Générale, în calitate de inițiator și partener fondator, și Social Innovation Solutions, organizație activă în sustenabilitate, impact social și inovație. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Mediu-schimbari-climatice-COP27-Incalzire-globala-emisii-carbon-recorduri-temperatură_05_Anadolu-Agency-via-Getty-Images.jpg

Foto: Anadolu Agency via Getty Images

Acord istoric privind ajutoarele financiare climatice pentru țările sărace la COP27

Tot în toamnă a avut loc Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2022 (COP27) la Sharm El-Sheikh, în Egipt. Invitații s-au confrunte cu un raport ONU recent: nu există nicio cale credibilă către 1,5°C, iar încercarea de a limita creșterea temperaturii globale a eșuat. 

CITEȘTE ȘI: Ce au stabilit decidenții la COP27, după mai bine de două săptămâni petrecute în Sharm El Sheikh?

Poate cea mai mare victorie de anul acesta a fost că țările participante au ajuns, cu greu, ce-i drept, la concluzia că e nevoie de un fond de finanțare a țărilor sărace afectate de dezastre climatice. Decizia istorică marchează doar acceptul înființării unui nou mecanism de finanțare specific pentru pierderi și distrugeri, fără să menționeze exact cine contribuie și cum sunt alocați banii. Asta pentru că statele istoric responsabile să plătească, cum ar fi SUA sau Uniunea Europeană, vor să includă și țările în curs de dezvoltare care, recent, au contribuit cu cantități enorme de emisii de gaze cu efect de seră – mai precis, China, însă nu doar ea. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Mediu-schimbari-climatice-COP27-Incalzire-globala-emisii-carbon-recorduri-temperatură_11_aryos-Getty-Images.jpg

Foto: aryos/Getty Images

Pământul își poate regla singur temperatura

După atâtea știri cu gust amar, am păstrat pentru final o veste bună (pentru planetă, nu neapărat pentru om). Un studiu realizat recent de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și publicat în Science Advances„Presence or absence of stabilizing Earth system feedbacks on different time scales”, science.org confirmă faptul că planeta dispune de un mecanism numit „feedback de stabilizare”, care acționează pe parcursul a sute de mii de ani pentru a regla clima și a menține temperaturile globale într-un interval constant, unul în care flora și fauna pot exista în continuare. 

Cum se întâmplă asta? Cel mai probabil, în urma unui proces geologic care implică degradarea lentă și constantă a rocilor de silicat prin reacții chimice care, în cele din urmă, atrag dioxidul de carbon din atmosferă și din sedimentele oceanice, și îl fixează în roci. Cu puțin noroc și mult mai multă cumpătare, oamenii vor mai fi aici sute de mii de ani mai târziu, ca să prindă redresarea climatică la care, cine știe, și ei vor fi contribuit. 



Text de:

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

TEHNOLOGIE|OVERVIEW

Mașini electrice. Planurile fiecărui producător auto major și strategiile celor din România

De
Cursa pentru înlocuirea motoarelor cu combustie internă a început deja, iar marii producători de mașini au înțeles că viitorul este electric.
MEDIU|FYI

Eco-impact: 2022, al treilea cel mai călduros an de când se fac măsurători în România

De
Anul trecut, temperatura medie anuală în România a fost cu 1,5 grade mai mare față de cea din perioada 1981-2010. Europa a înregistrat, în 2022, al doilea cel mai călduros an din istorie. 
MEDIU|BIODIVERSITATE URBANĂ

Polenizatorii prosperă în orașe, în ciuda declinului global

De
Dependența agriculturii de polenizatori este în creștere. Cauza? Oamenii consumă tot mai multe fructe, legume sau plante oleaginoase care depind de insecte ca să se reproducă. 
SPAȚIU|OVERVIEW

Evenimentele astronomice din 2023: conjuncții, planete la opoziție și ploi de meteori

De
Ești pasionat de astronomie? Iată ce fenomene nu trebuie ratate în acest an.