Lucrări la Albeni, pe râul Gilort. Foto: Fish for Life

Pentru oameni și vidre: pasajele de migrație pentru peștii de pe râul Gilort

De Oana Vasiliu 23.03.2021

După ce inundațiile au stricat aproape complet habitatul unor pești de pe râul Gilort, un nou proiect va construi pasaje de migrație pentru ei, dar și o întreagă infrastructură conexă care să le refacă mediul.

În 2014, inundațiile puternice„Inundaţii puternice în judeţul Gorj”, romania-actualitati.ro din județul Gorj au făcut ca porcușorul de șes (Romanogobio albipinnatus), dunărița (Sabanejewia balcanica), chișcarul (Eudontomyzon mariae) și mreana vânătă (Barbus petenyi) să fie purtați de viitură din amonte către aval, adică dinspre izvor spre vărsare. 

Peștii de pe râul Gilort: chișcarul, dunărița, mreana vânătă, porcușorul de nisip, scobarul. Foto: Fish for Life

Pești de pe râul Gilort: chișcarul, dunărița, mreana vânătă, porcușorul de nisip, scobarul. Foto: Fish for Life

Mai mult, reconstrucțiile făcute de către autorități, după ce inundațiile au făcut ravagii, au dus la apariția a două praguri de beton în vecinătatea a două poduri peste râul Gilort, la Albeni și Târgu Cărbunești. Acestea au blocat migrația peștilor, împiedicându-i să revină în habitatele inițiale. Peștii nu au mai putut urca în amonte pentru că pragurile erau prea înalte, iar asta înseamnă că există riscul dispariției lor complete din apele acestui râu și afectării întregului ecosistem.

CITEȘTE ȘI: Tatăl racului bihorean

O echipă mixtă, formată din specialiști de la Agenția Pentru Protecția Mediului Gorj, Universitatea din București și compania Invisible Nature, și-a propus implementarea pe râul Gilort a unor măsuri de reconstrucție ecologică. Prin intermediul proiectului Fish for Life, aceștia încearcă să favorizeze revenirea în habitatul lor natural a peștilor care populau în mod tradițional râul Gilort.

Pod peste râul Gilort, la Albeni. Foto: Fish for Life

Pod peste și lucrări antiinundație pe râul Gilort, la Albeni. Foto: Fish for Life

La prima vedere, par doar niște pasaje pentru pești, însă proiectul reface, de fapt, conectivitatea râului Gilort pe o distanță de aproximativ 120 de km. Datorită acestor pasaje, peștii care sunt în pericol se pot întoarce în mediul lor natural, în timp ce alte specii ca mreana vânătă și scobarul (Chondrostoma nasus), două specii care n-au fost afectate atât de mult de viituri, vor avea un habitat mult îmbunătățit datorită lucrărilor de reconstrucție la albia râului.

Ce cuprinde bazinul râului Gilort

Râul Gilort găzduiește o faună piscicolă deosebit de diversă, deoarece este vorba de un râu aflat la limita dintre munți, dealuri și câmpie. Aici ar trebui să întâlnim numeroase specii de pești, de la păstrăv până la scobar sau mreană”, spun cercetătorii. „Dimensiunea râului ar susține cantități însemnate de pești, în prezent, însă, fauna piscicolă se dovedește a fi deficitară atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ.”

Problema este că „nu numai Gilortul este fragmentat de obstacolele reprezentate de praguri, dar și afluenții sunt izolați de cursul principal, tot prin praguri și alte obstacole transversale. „Astfel, procesul de recolonizare a râului Gilort a decurs și decurge și în momentul de față foarte încet și anevoios, explică cercetătorii demersul proiectul Fish for Life.

„În situl Natura 2000 Râul Gilort s-a înregistrat o scădere a populației unor specii de pești de interes comunitar și anume: porcușorul de șes, dunărița sau chișcarul. Pentru o singură specie protejată, mreana vânătă, populația este într-o stare bună”, spune Dr. Cristian Tetelea, responsabil cu reconstrucția ecologică în cadrul companiei Invisible Nature. 

Râul Gilort. Foto: Fish for Life

Râul Gilort. Foto: Fish for Life

„Prin refacerea conectivității longitudinale, toate aceste specii vor beneficia de noi oportunități de migrare și ocupare a habitatelor din amonte. Pe lângă speciile protejate, sunt vizate și speciile de interes economic, precum scobarul. Scăderea populațiilor de pești are impact și asupra vidrei (Lutra lutra), care se confruntă cu resurse de hrană limitate”, completează el.

Construcția pasajelor pentru pești nu reprezintă o noutate în România, pentru că asemenea pasaje au mai fost construite și pe alte râuri. De asemenea, menținerea cursurilor râurilor fără blocaje sau întreruperi este o cerință legală la nivelul Uniunii Europene, care a creat un set de principii pentru a proteja ecosistemele apelor curgătoare. Inovația adusă de acest proiect este că vizează întregul habitat. Cercetătorii lucrează să refacă fauna locală și să îi implice pe locuitorii, pentru ca aceștia să înțeleagă importanța grijii pentru natură. 

Pe lângă crearea pasajelor pentru pești, „lucrările de reconstrucție ecologică propuse în cadrul proiectului țin de refacerea pădurilor din lungul râului și integrarea unor structuri de bușteni în albie, cu scopul de a îmbunătăți stabilitatea râului și diversitatea habitatelor pentru speciile de pești protejați”, spune Dr. Cristian Tetelea.

Cum se face reconstrucția ecologică a unui râu

Prin reconstrucție ecologică, echipa de cercetători ajută la refacerea ecosistemului. Aceștia încearcă să reintegreze fauna și flora locală, astfel încât habitatul să permită evoluția speciilor existente. „Practic, încercăm să ajutăm natura să repare ce tot noi am stricat prin intervenții antropice”, spune Marius Matache, coordonator al echipei Universității din București, Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact.

Speciile de pești au nevoie de mai multe tipuri de habitate: de hrănire, de odihnă, de reproducere. În plus, fiecare specie are anumite particularități: unele preferă ape repezi, altele bazinele naturale cu ape liniștite; unele fundul cu pietriș și prundiș al râului, altele o interfață apă-sedimente acoperită de substanțe organice; sunt specii care preferă sectoarele de râu umbrite de copaci cu ape mai reci, altele, ape expuse radiației solare. 

„Prin lucrările de reconstrucție ecologică, ne propunem și să multiplicăm tipurile de habitate acvatice și ripariene pe sectoarele de râu unde această diversitate de habitate este redusă sau a fost afectată de lucrări antropice sau de fenomene naturale extreme, precum viiturile”, explică dr. Cristian Tetelea.

Pădurile ripariene sunt pădurile din lungul râurilor și lunca inundabilă. Acestea sunt influențate de apele râului și se extind în mod normal de la marginea râului până la limita teraselor superioare. 

Știm deja este că, în mod natural, malurile râului sunt supuse eroziunii, ceea ce poate duce, în anumite condiții, la alterarea echilibrului și stabilității râului. Astfel, se pot favoriza inundațiile, se modifică bilanțul de sedimente al râului și sunt afectate pădurile ripariene. 

„Toate aceste păduri, care sunt asociate cu apele curgătoare, situate la interfața dintre apele râului și zonele terestre adiacente, sunt definite în general ca și păduri ripariene sau păduri de luncă, fie că vorbim de vegetație arbustivă (arbori) sau sub-arbustivă (tufărișuri)”, spune Cristian Tetelea. 

Păduri ripariene pe malul râului Gilort. Foto: Fish for Life

Păduri ripariene pe malul râului Gilort. Foto: Fish for Life

Stabilizarea sustenabilă a malurilor

Fără vegetația care să mențină fixarea solului, eroziunea malurilor se produce mult mai rapid.

„Rădăcinile acestor arbori și tufe au un rol în fixarea solului și astfel ajută la reducerea eroziunii acestuia sub acțiunea apei”, completează Cristian Tetelea. „Mai mult, un alt rol important al pădurilor ripariene este ca asigură umbră râului și reduc radiația solară care ajunge în râu, iar apele râului au astfel o temperatura mai scăzută. Per ansamblu, umbrirea râului are un rol termoregulator, care ajută la menținerea unor temperaturi optime pentru speciile de pești.”

În România, întreruperea conectivității longitudinale a râurilor este o problemă majoră pentru managementul apelor și conservarea biodiversității, pe lângă alte alterări ale albiilor râurilor, datorate extragerii de materiale pentru construcții, tăierii pădurilor ripariene și regularizării râurilor.

„Metoda actuală practicată în România, și nu numai, implică amplasarea unor structuri din beton sau gabioane cu pietriș, în funcție de locație și importanța apărărilor de mal”, explică Cristian Tetelea. 

În schimb, „abordările moderne țin cont de procesele naturale ale râului, de existența ariilor protejate și nevoile ecologice ale speciilor de pești și utilizează măsuri bio-inginerești sau măsuri «verzi» pentru refacerea stabilității laterale a râului”, completează el. Cele mai practicate măsuri sunt protecțiile vegetative, adică plantarea unor arbori care prezintă rezistență la viteze mari ale apei, încastrarea unor bușteni sau a unor bolovani de mari dimensiuni în mal. 

„Noutatea consta în tehnicile mult îmbunătățite, care sunt posibile datorită noilor cunoștințe din domeniul ecologiei râurilor, tehnologiilor și sistemelor de proiectare disponibile în ziua de azi”, spune Cristian Tetelea.

CITEȘTE ȘI: Regele Peșterii: Micul miriapod care face legea în Peștera Movile

Cum creezi un pasaj de migrație pentru pești

Soluția oferită de echipa de cercetare nu este nouă. Pasajele de migrație sunt niște construcții făcute în albia râului cu rolul de a permite speciilor de pești să depășească bariere naturale sau antropice pe care aceștia le întâlnesc în migrația lor. 

„Soluțiile tehnice sunt variate și adaptate în funcție de fiecare situație în parte”, explică Marius Matache. „Am întâlnit, în cadrul diferitelor vizite efectuate în alte țări, soluții de tip râu artificial (un canal de bypass adăugat râului, care ocolește bariera), scară cu fante verticale (bazine delimitate de fante verticale) și multe alte variante foarte tehnice de pasaje”.  

Ce s-a întâmplat în județul Gorj după viitură a fost că „soluția aleasă de autorități a determinat o întrerupere a conectivității râului Gilort. O parte din speciile de pești nu mai erau capabili să depășească aceste obstacole în migrația lor din aval spre amonte, iar un tronson de râu a rămas izolat între captări și praguri, fără posibilitatea de a fi recolonizat prin migrațiile peștilor”, spune Marius Matache.

Siturile Natura 2000 sunt cel mai bine protejate

În acest context, o atenție sporită se acordă siturilor Natura 2000, care reprezintă o rețea ecologică de arii protejate creată pentru a conserva cele mai importante specii și habitate din Europa. La ora actuală, rețeaua include peste 27.300 de situri, cu o suprafață totală de peste 1,1 milioane de kilometri pătrați, adică 18% din suprafața statelor membre al Uniunii Europene și 4% din spațiul marin european.

Râul Gilort este un astfel de sit Natura 2000, prin urmare, beneficiază de o cercetare mai amănunțită a situației din teritoriu și o evaluare continuă a populației de pești și macronevertebrate.  

„Pentru pești, au fost efectuate o serie de sesiuni de pescuit științific (electronarcoză reversibilă), indivizii capturați au fost determinați (ce specie sunt), iar apoi s-a măsurat lungimea standard (până la baza înotătoarei caudale)”, explică Marius Matache. 

Vidra este o specie care va beneficia indirect de aceste lucrări. Foto: Fish for Life

Vidra este o specie care va beneficia indirect de aceste lucrări. Foto: Fish for Life

„Pe baza rezultatelor, au fost calculați o serie de indicatori cantitativi ai stării speciilor de pești de interes comunitar, respectiv Frecvență (F), Abundență numerică (An), Dominanță (D), plus stadii de maturitate. Ei au permis ulterior evaluarea statutului de conservare a respectivelor specii”, completează el. 

Pe lângă protejarea în mod direct a celor patru specii de pești și, în mod indirect, a altor specii precum vidra, buhaiul de baltă cu burta galbenă, egreta și alte păsări de apă, Fish for Life capătă dimensiuni suplimentare. Proiectul contribuie la repopularea zonei cu specii de pești valoroși din punct de vedere economic (de exemplu, scobarul), în beneficiul comunităților locale, al ecoturismului și al pescuitului sportiv, iar acțiuni de reîmpădurire a terenurilor sunt și ele parte din contribuția adusă comunității.



Text de

Oana Vasiliu

Jurnalist cu peste 10 ani de presă în continuă căutare de povești și oameni care schimbă lumea prin cultură și idei.

MEDIU|MY ANTIPA

După melci, pe îndelete

De
De ce își poartă „casa” în spinare, cât de melomani sunt și motivul pentru care se mișcă atât de încet. 
MEDIU|STUDIU

Ne prind ploile: schimbările climatice cresc riscul de ploi extreme și inundații urbane

De
Schimbările climatice nu cruță România. Un studiu condus de un român ne atrage atenția asupra unei probleme de care nu știam anterior: inundațiile urbane.
MEDIU|BIODIVERSITATE

Dropia a fost mereu în Bihor, dar nu a băgat-o nimeni în seamă

De
La începutul anului, 40 de dropii au fost văzute în Salonta – singura zonă din România unde încă mai trăiește această specie periclitată. Un record al ultimilor 15 ani de observare. 
MEDIU|BIODIVERSITATE

Ținutul Buzăului poate deveni Geoparc Global UNESCO

De
Vulcanii noroioși, focurile vii, trovanții, așezările rupestre sau urmele unei mări preistorice pot deveni cunoscute în toată lumea. Anul acesta, specialiștii UNESCO vor vizita zona, pentru a lua o decizie.